Plangere legea nr.1 din 2000.Dovada dreptului de proprietate.
Prin plîngerea adresata acestei instante si înregistrata sub nr. de mai sus, AZ a formulat plîngere împotriva Hotarîrii Comisiei Judetene nr. 6978/27.06.2008, cerînd reconstituirea dreptului de proprietate pentru 2,5 ha teren cu vegetatie forestiera pe raza orasului Bicaz, în calitatea sa de mostenitor a defunctului sau tata, AG.
În motivare a aratat ca autorul sau a fost trecut în tabelele de împroprietarire ale Reformei Agrare din 1945, avînd pamînt propriu la acea data 2,5 ha. Legea de reforma agrara 187/1945 prevedea completarea pîna la 5 ha a lotului detinut de fiecare participant la razboi, iar în tabel se specifica mosia din care va fi împroprietarit: Dimitrie Sturza.
A formulat cerere la comisia locala de fond funciar, care a admis cererea, dar comisia judeteana a invalidat-o prin hotarîrea mai sus aratata, pe motivul ca, din coroborarea Legii 187/1945 cu art. 36 din L 1/2000, nu ar rezulta ca cei trecuti în tabelele de împroprietarire ar avea vocatie la teren. În plus, comisia judeteana considera ca cererile sunt introduse tardiv.
Analizînd actele si probele dosarului, legislatia aplicabila (Legea 18/1991, Legea 1/2000, modif. prin L 247/2005) precum si principiile constitutionale si de drept european aplicabile în speta, instanta constata cererea îndreptatita, deci urmeaza a fi admisa, pe urmatoarele considerente:
Legea 187/1945 prevedea împroprietarirea participantilor la razboi cu teren în completare pîna la lotul-tip de 5 ha.
În aplicarea acestei legi s-au creat situatii diferite: daca la rubrica "pamînt de poseda" au fost trecute suprafetele pe care subiectii le detineau, la rubrica "pamînt cuvenit" la unii îndreptatiti au fost trecute diferite suprafete, la altii nu a fost trecuta nici o suprafata. Mai departe, aceste terenuri au fost atribuite efectiv unor îndreptatiti, iar altora nu. Aceasta nu înseamna ca cei din urma nu ar avea dreptul la completarea lotului-tip, o asemenea situatie conducînd la o discriminare a unor persoane aflate în fond în aceeasi situatie - aceea de participanti la razboi si beneficiari ai legii evocate, discriminare inadmisibila, în lumina prevederilor constitutionale referitoare la egalitatea cetatenilor în fata legii, dar si a celor privind respectul si garantarea proprietatii. Deci, autorul petenului avea vocatie la o suprafata de 2,5 ha teren. În ultima rubrica a tabelului se arata si mosia din care urmeaza a fi împroprietarit: „Dimitrie Sturza”.
Art. 36 din Legea nr. 1/2000 (care se refera la situatia celor din tabelele de împroprietariti) a cunoscut mai multe modificari succesive, spiritul acestor modificari fiind în sensul ca persoanele trecute în tabelele de împroprietarire au vocatie la împroprietarire.
De mentionat ca un numar imens de persoane din zona Bicaz si din toate comunele învecinate au beneficiat deja de reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren, iar a refuza acest drept altor persoane ar fi o discriminare evidenta. Trebuie avuta în vedere Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si practica în materia discriminarii a Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a condamnat în mod constant practicile discriminatorii.
Cît priveste categoria de folosinta a terenului cuvenit, este de notorietate ca în zona de munte nu existau disponibile decît terenuri forestiere, de altfel o suprafata imensa fiind expropriata de la familia Sturza în scopul aplicarii legii reformei agrare.
Pe de alta parte, dupa ce familei Sturdza i-a fost reconstituit dreptul pentru o
suprafata foarte mare din fosta sa mosie, reprezentantii acestei familii, prin protocol cu toate comunele din zona, au cedat la schimb o importanta suprafata de teren din suprafata primita de ei tocmai pentru a fi atribuita petentilor care se regasesc pe tabelele de împroprietarire, cum este situatia din prezentul dosar.
- exista teren disponibil pentru aceasta reconstituire.
Fata de cele de mai sus, plîngerea urmeaza a fi admisa asa cum a fost formulata.
Judecătoria Întorsura Buzăului
Plângere contravenţională
Judecătoria Galați
În soluţionarea cauzelor având ca obiect plângere contravenţională, instanţa nu poate face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului
Judecătoria Adjud
Plangere contraventionala –inlocuirea sanctiunii amenzii
Tribunalul Iași
Plângere împotriva ordonanţei date de procuror de prelungire a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea – condiţiile impuse de disp. art. 140 alin. 2 C.proc.pen.; nemotivarea efectivă a plângerii; consecinţe.
Judecătoria Târgu-Cărbunești
plângere HCJ