Vătămare corporală gravă, prev de art 182 alin 1 Cp.

Obiect: vătămare corporală gravă, prev de art 182 alin 1 Cp.

Prin rechizitoriul procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău nr.  6679/P/2011  s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului  HD.pentru infractiunea de vătămare corporală gravă, prev de art 182 alin 1 Cp.

In motivarea actului de sesizare se afirmă că în noaptea de 31.07./01.08.2010 orele 01,30, a lovit-o pe partea vătămată LA , provocându-i leziuni corporale vindecabile în 23-25 zile îngrijiri medicale , precum şi avulsia dinţilor 11-12 ce reprezintă prejudiciu estetic până la protezare.

Pentru dovedirea situaţiei de fapt au fost propuse spre administrare următoarele mijloace de probă:

-plângerea şi declaraţia părţii vătămate,

- certificat medico-legal şi concluziile SML Bacău,

- proces-verbal de cercetare la faţa locului,

- declaraţii martori,

- declaraţii inculpat.

Inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei pentru care a fost trimis în judecată, afirmând că în aceleaşi împrejurări a fost lovit de partea vătămată.

Inculpatul nu a propus probe în apărare

I.SOLUŢIONAREA ACŢIUNII PENALE

Prin coroborarea probelor administrate, instanţa reţine că în noaptea de 31.07./01.08.2010, în jurul orelor 01,30, partea vătămată LR se afla la pescuit împreună cu soţia sa LM, în zona unei bălţi formată prin excavaţie, de lângă balastierea SC M.

În acel loc a ajuns şi autoturismul Dacia, cu nr de înmatriculare BC, condus de FV, în care se aflau inculpatul, precum şi RA, GF şi o tânără pe nume A, care nu a putut fi identificată. Din cauza unei discuţii contradictorii apărută între partea vătămată şi inculpat, acesta din urmă l-a lovit cu pumnul în zona feţei, o singură dată, după care, la intervenţia amicilor săi, HD s-a oprit şi împreună cu aceştia a plecat de la faţa locului.

Partea vătămată LA  a suferit leziuni corporale vindecabile în 23-25 zile de îngrijiri medicale , precum şi avulsia incisivilor centrali 11-21, care i-au căzut din cauza loviturii, aspect ce reprezintă prejudiciu estetic.

Concluziile medicului legist sunt confirmate de SML, care constată că numărul zilelor de îngrijiri medicale s-a apreciat corect , iar lipsa dinţilor s-a putu produce chiar printr-o singură lovitură.

La reţinerea situaţiei de fapt instanţa a avut în vedere următoarele mijloace de probă:

-plângerea şi declaraţia părţii vătămate,

- certificat medico-legal şi concluziile SML ,

- proces-verbal de cercetare la faţa locului,

- declaraţii martori,

- declaraţii inculpat.

In drept, fapta inculpatului, întruneşte conţinutul constitutiv al infracţiunii prev  de art 182 alin 2 Cp cu aplic art 37 lit b Cp.

In temeiul art.345 C.p.p. având în vedere că fapta există constituie infracţiune şi că a fost săvârsită de către inculpat, urmează a dispune condamnarea acestuia.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa va ţine seama de criteriile generale prev.de art.72 C.p. respectiv dispoziţiile părţii generale ale C.p., limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârşite, persoana inculpatului şi imprejurările care atenueaza răspunderea penală prev de art 74 lit  c  Cp, respectiv  comportarea sinceră a inculpatului.

In temeiul art.71 al.1,2 C.p.instanţa va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II si b C.p.

In temeiul art. 7 din Lg. 76/2008 instanţa va dispune recoltarea de la inculpat a probelor biologice în vederea stocării acestora în S.N.D.G.J.

II.SOLUŢIONAREA ACŢIUNII CIVILE

Partea vătămată LA s-a constituit parte civilă şi a solicitat obligarea inculpatului la plata sumelor de 18000 lei cu titlu de daune materiale şi 12000 lei cu titlu de daune morale.

Pentru dovedirea pretenţiilor partea civilă a propus spre administrare proba cu înscrisuri respectiv adeverinţă medicală nr 637, două bonuri fiscale emise de SC T, bilete de trimitere din 23.11.2012, radiografie.

Examinând pretenţiile părţii civile prin prisma probelor administrate, instanţa va reţine elementele de fapt şi împrejurările care vor fi expuse în continuare .

Cu privire la acţiunea inculpatului ( fapta ilicită ) rezultatul socialmente periculos generator de prejudicii  în patrimoniul părţii civile legătura de cauzalitate între acţiunea inculpatului şi rezultatul generator de prejudicii  şi culpa acestuia , instanţa va avea în vedere aceeaşi situaţie de fapt aşa cum a fost expusă în mod detaliat la soluţionarea acţiunii penale.

Pentru restabilirea stării de sănătate  partea vătămată a fost îngrijită medical ambulatoriu la domiciliu , efectuând cheltuieli suplimentare estimate la  valoarea de  5000 lei determinate de alimentaţie specială , medicamente şi refacerea danturii .

Părţii civile i-a fost adusă atingere dreptului personal nepatrimonial la integritate fizică.

La reţinerea situaţiei de fapt , instanţa a avut în vedere mijloacele de probă reţinute la soluţionarea acţiunii penale.

În plus instanţa a mai ţinut seama de înscrisurile propuse spre administrare ca mijloace de probă de partea civilă.

Potrivit art. 14 alin.1-3 din Codul de procedură penală, ,, acţiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum şi a părţii responsabile civilmente, ea poate fi alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, iar recuperarea pagubei se face potrivit dispoziţiilor legii civile”.

Prin art. 998 din Codul civil, care constituie temeiul răspunderii civile delictuale, se prevede că orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara şi potrivit art. 6 paragraful 1 din CEDO, orice persoană are dreptul la judecarea, în mod echitabil şi intr-un termen rezonabil, de către o instanţă care să hotărască nu numai cu privire la temeinicia acuzaţiei penale, ci şi asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil.

Din definiţiile date, atât în literatura juridică română cât şi în cea străină, rezultă că trăsăturile esenţiale ale prejudiciilor morale sunt rezultatul încălcării ilicite a unor drepturi extrapatrimoniale; nu se exprimă prin pierderi pecuniare, materiale, se manifestă însă prin suferinţe fizice sau psihice pe care le resimte partea vătămată şi nu pot fi evaluate în bani.

Repararea prejudiciului moral este tot atât de legitimă ca şi repararea prejudiciului patrimonial, iar despăgubirile acordate părţii vătămate trebuie să constituie întotdeauna o justă şi integrală reparaţie a daunelor morale suferite şi pot fi stabilite după principiile dreptului civil, într-o sumă globală corectă şi fără exagerări.

Prejudiciul moral cauzat este apreciat de judecător nu în bani, ci după criterii proprii naturii acestuia, cum ar fi importanţa prejudiciului, durata menţinerii consecinţelor vătămării, intensitatea durerilor fizice şi psihice. Dacă gravitatea prejudiciului moral este important, conform aprecierii instanţei, atunci indemnizaţia trebuie să fie şi ea considerabilă, pentru a fi efectiv reparatorie, compensatorie.

Instanţa apreciază că la cuantificarea prejudiciului moral, criteriile de acordare a daunelor morale sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs părţilor civile.

Importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială şi socială, părţii civile,  impun  netăgăduit acordarea de daune morale, dar cuantumul ce se impune a fi  acordat trebuie să îl constituie o sumă rezonabilă şi echitabilă în raport de prejudiciul nepatrimonial efectiv suferit.

La cuantificarea valorii despăgubirilor cu izvor moral şi material, instanţa va avea în vedere durata îngrijirilor medicale necesare pentru restabilirea stării de sănătate, cheltuielile suplimentare începând cu data săvârşirii delictului şi până la însănătoşire.

In temeiul art.14 C.p.p., art.346 C.p.p, art.998 C.civ , instanţa constatând îndeplinite in mod cumulativ condiţiile răspunderii civile delictuale subiective pentru fapta proprie respectiv fapta ilicită prezentată mai sus, raportul de cauzalitate între aceasta şi prejudiciul produs, existenţa prejudiciului şi culpa inculpatului, urmează a dispune obligarea acestuia la repararea pagubei produsă părţii civile ca rezultat al săvârşirii infracţiunii, infracţiunilor.

In temeiul art.189 C.p.p. instanţa va dispune plata din fondurile M.J.

a onorariului pentru apărătorul desemnat din oficiu.

In temeiul art.191 al 1  C.p.p. instanţa constatând culpa procesuală a

inculpatului, urmează a dispune obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.

1

Domenii speta

Spete similare