Furt

Sentinţă penală 105 din 08.02.2011


INSTANTA

Sub nr. x2010 din  02.12.2010 a fost inregistrat la instanta dosarul nr. x/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria B, impreuna cu Rechizitoriul  din 30 noiembrie 2010 , prin care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatilor :

- C C–, cetatenie romana, studii 8 clase, necasatorit,  fara antecedente penale,

- cercetat sub aspectul savarsirii infractiunii de „furt calificat” fapta prevazuta si pedepsita de art. 208 alin.1 si art.209 alin.1, lit.a, g si i C.p.cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

- MA-, cetatenie romana, studii 5 clase, casatorit,  fara antecedente penale,

- cercetat sub aspectul savarsirii infractiunii de „furt calificat” fapta prevazuta si pedepsita de art. 208 alin.1 si art.209 alin.1, lit.a, g si i Cod penal.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta retine urmatoarele :

In data de 27.04.2010 agentii Postului de Politie B au fost sesizati de numitul M B despre faptul ca persoane necunoscute au patruns prin efractie in locuinta proprietate personala din satul M, com.B, jud.V,  de unde au sustras bunuri in valoare de 13.000 lei.

Partea vatamata M B locuieste in loc. X si detine impreuna cu sotia o locuinta situata in satul M, com.B, Jud.V, locuinta pe care acesta o asigura la plecare prin inchiderea usilor de acces fara insa a lasa vreo persoana sa o verifice periodic.

Cu ocazia cercetarilor efectuate s-a constatat faptul ca autorii furtului bunurilor reclamate de partea vatamata M B sunt inculpatii Csi M,  care cunosteau faptul ca partea vatamata nu locuieste permanent la locuinta sa din satul M, com. B, jud.V.

In cursul lunii februarie 2010, intr-o noapte, conform propriilor declaratii,  inculpatul Ca patruns in curtea partii vatamate, prin escaladarea portii, de unde a sustras o plita de soba.

Dupa ce a parasit locul faptei s-a deplasat la locuinta inculpatului M caruia i-a dat plita de soba sustrasa spunandu-i acestuia ca la locuinta partii vatamate mai sunt bunuri de sustras.

Cei doi inculpati, Csi M,  s-au hotarat sa mearga impreuna,  in aceeasi seara sa sustraga bunuri.

 Prin escaladarea gardului locuintei,  inculpatii au patruns in curte si apoi cu ajutorul unui levier adus de catre inculpatul M,  au fortat usa magaziei de unde au sustras mai multe bunuri , printre care: o bicicleta, un flex, o autofiletanta, un fierastrau de mana si altele.

Apoi, inculpatii au plecat la domiciliu luand fiecare bunurile pe care le-a sustras.

Din declaratia inculpatului C rezulta faptul ca acesta a sustras din magazie o bicicleta, un flex, un ferastrau de mana si o autofiletanta , dar in aceeasi seara acesta a revenit la locuinta partii vatamate si prin fortarea usii de acces patrunde in casa partii vatamate de unde mai sustrage o serie de bunuri printre care: doua paturi, lenjerii de pat, o fata de masa, un casetofon, o combina muzicala si boxe.

Cu toate ca inculpatul C declara ca a patruns in locuinta partii vatamate doar in seara respectiva , concubina lui numita X declara ca „dupa acea perioada fostul concubin a patruns de mai multe ori in acea locuinta, parca devenise obsedat de ea si parca era la el acasa”.

 De asemenea, martorul X declara ca intr-o discutie avuta cu inculpatul C acesta recunoaste ca a intrat in locuinta partii vatamate M B si ca a sustras mai multe bunuri.

Inculpatul M a recunoscut savarsirea faptei si a declarat ca din magazia partii vatamate a sustras o cumpana si un vinclu.

Acesta precizeza faptul ca a fost singura data cand a sustras bunuri din locuinta partii vatamate M B.

La data de 17.09.2010 in baza autorizatiilor de perchezitie nr. 93, 94, 95 au fost efectuate perchezitii domiciliare la locuinta numitilor X din comuna X si la locuintele numitilor Csi X, ocazie cu care au fost gasite o parte din bunurile sustrase de inculpatul CC, din locuinta partii vatamate.

Fiind audiat numitul X a declarat ca nu a participat la savarsirea furtului, bunurile gasite la locuinta sa au fost aduse de catre sora lui X de la locuinta concubinului ei, inculpatul Csi nu cunoaste provenienta lor pentru ca in perioada in care au fost aduse el nu se afla la domiciliu.

O parte din bunurile sustrase de catre inculpatul C au fost vandute, respectiv bicicleta numitului X,  iar flexul electric numitului  X, altele au fost luate de catre concubina acestuia X cu ocazia plecarii acesteia de la domiciliul lui CC.

 Din declaratia numitului X rezulta faptul ca acesta nu a cunoscut provenienta bicicletei pe care a cumparat-o de la inculpatul CC, cu suma de 100 lei.

Partea vatamata M B se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 11.000 lei, suma care reprezinta contravaloarea bunurilor ce nu au putut fi recuperate.

Prin acelasi rechizitoriu procurorul a dispus:

 -  neinceperea urmaririi penale in temeiul art. 228 alin.6 Cod procedura penala raportat la art.10 lit.c Cod procedura penala a numitului X pentru savarsirea infractiunii de „violare de domiciliu” fapta prevazuta si pedepsita de art.192 alin.1 Cod penal pentru savarsirea infractiunii de „furt calificat” fapta prevazuta si pedepsita de art. 208 alin.1 si art.209 alin.1, lit.a, g si i Cod penal;

-  neinceperea urmaririi penale in temeiul art. 228 alin.6 Cod procedura penala raportat la art.10 lit.d Cod procedura penala numitului C C pentru savarsirea infractiunii de „tainuire” fapta prevazuta si pedepsita de art.221 alin.1 Cod penal.

Cele retinute mai sus rezulta din declaratiile inculpatilor plangerea si declaratiile partii vatamate , proces-verbal de cercetare la fata locului si planse fotografice , procese verbale de efectuare a perchzitiilor domiciliare la locuinta numitilor H I, X si inculpatului C,proces-verbal de reconstituire si planse foto, dovada predare, declaratiile martorilor: X ,declaratie inculpati , actele dosarului.

Inculpatul C, are varsta de 32 ani, este necasatorit, studii 8 clase, ocupatia agricultor, fara antecedente penale, conform fisei de cazier judiciar .

Inculpatul M, are varsta de 29 ani, este casatorit, studii 5 clase, ocupatia agricultor, fara antecedente penale, conform fisei de cazier judiciar .

Pe parcursul urmaririi penale, inculpatii au avut o atitudine sincera, au recunoscut fapta cu privire la care au fost cercetati si au declarat ca o regreta.

La judecarea cauzei in prima instanta, la primul termen de judecata , pana la inceperea cercetarii judecatoresti, inculpatii Csi M au declarat, fiecare,  personal ca recunosc savarsirea faptelor retinute in actul de sesizare a instantei si solicita ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, in aplicarea dispozitiilor art. 3201 Cod procedura penala privind  judecata in cazul recunoasterii vinovatiei.

Inculpatii  au declarat ca recunosc in totalitate faptele retinute in actul de sesizare a instantei si nu solicita administrarea de probe, cu exceptia inscrisurilor in circumstantiere pe care le poate administra la acest termen de judecata si au solicitat ca judecata sa aiba loc in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, pe care le cunosc si le insusesc.

Audiati fiind,  inculpatii au recunoscut in totalitate faptele cu privire la  savarsirea carora a fost trimis in judecata, in modalitatea retinuta in rechizitor .

In consecinta, instanta a dat eficienta cererii inculpatilor, apreciind ca indeplineste conditiile prevazute de art. 3201 aliniat 1-6  Cod procedura penala  , a admis cererea si a trecut la  judecarea cauzei  numai in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, trecand la solutionarea laturii penale motivat de faptul ca, din probele administrate, rezulta ca faptele inculpatilor sunt stabilite si sunt suficiente date cu privire la persoana acestora pentru a permite stabilirea unei pedepse, faptele pentru care sunt trimisi in judecata inculpatii,  avand un regim sanctionator care exclude pedeapsa detentiunii pe viata.

Instanta a apreciat ca pentru solutionarea actiunii civile nu  se impune administrarea de noi  probe in fata instantei, probele administrate in timpul urmaririi penale, facand dovada prejudiciului cauzat si a partii restituite din acesta, iar inculpatii au fost de acord sa despagubeasca partea vatamata, cu diferenta de prejudiciu asa cum a fost solicitat, in masura stabilirii legaturii de cauzalitate dintre fapta fiecarui inculpat si prejudiciul produs.

Fata de cele expuse, rezulta ca faptele penale mai sus descrise  exista, au fost savarsite de catre inculpati , iar urmarirea penala este completa, existand probele necesare si legal administrate.

Fata de probatoriul administrat in cauza , instanta apreciaza ca in modalitatea descrisa mai sus, fapta inculpatului C C, care in perioada februarie – aprilie 2010 a patruns de mai multe ori, prin escaladarea portii si prin efractie in magazia si casa persoanei vatamate M B, de unde a sustras mai multe bunuri, singur sau impreuna cu inculpatul M A,  intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „furt calificat” fapta prevazuta si pedepsita de art. 208 alin.1 si art.209 alin.1, lit.a, g si i Cod penal cu aplicare art.41 alin.2 Cod penal.

Fapta inculpatului M , care intr-o noapte din luna februarie 2010 a patruns impreuna cu inculpatul C in curte prin escaladarea portii si prin efractie in magazia persoanei vatamate M B de unde a sustras mai multe bunuri intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „furt calificat” fapta prevazuta si pedepsita de art. 208 alin.1 si art.209 alin.1, lit.a, g si i Cod penal.

In baza textelor de lege enuntate mai sus si a dispozitiilor art. 345 Cod Procedura Penala,  instanta urmeaza sa aplice inculpatilor cite  o pedeapsa pentru fiecare fapta, la individualizarea carora  se vor avea in vedere disp. art. 52 si 72 Cod Penal.

Conform acestor texte de lege,  la stabilirea si aplicarea pedepselor se va  tine seama si de limitele de pedeapsa fixate de lege, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

La individualizarea  judiciara a pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal si anume dispozitiile partii generale, gradul de pericol concret al faptei, imprejurarile concrete  in care aceasta a fost comisa.

Instanta va pronunta condamnarea inculpatilor, care beneficiaza  cu privire la pedeapsa ce va fi aplicata de instanta, de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei inchisorii, si de reducerea cu o patrime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei amenzii ca efect al aplicarii  art. 3201 alin. 7 Cod procedura penala avand in vedere ca sunt aplicabile dispozitiile  judecatii in cazul recunoasterii vinovatiei.

Modul de comportare in societate, caracterizat prin disciplina in munca si o viata conforma cu regulile de convietuire sociala, poate determina concluzia ca nu a comis infractiunea datorita inclinatiei sale pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de imprejurari care au contribuit ca inculpatul sa se abata de la conduita sa obisnuita.

Avand in vedere persoana si conduita inculpatilor , anterior savarsirii faptei prin inexistenta antecedentelor penale, cat si atitudinea acestora  dupa comiterea faptei, sincera, instanta apreciaza  ca aceste aspecte pot fi retinute la individualizarea pedepsei  urmand sa aplice cate o pedeapsa orientata spre limita  minima prevazuta de lege va efect al aplicarii  dispozitiilor art. 3201 alin. 7 Cod procedura penala.

Pe durata prevazuta de art. 71 Cod penal va  interzice inculpatilor exercitarea drepturilor prevazuta de art. 64 lit. a teza a  II-a , b si c  Cod penal, incepand cu data ramanerii definitive a hotararii .

Instanta nu va interzice inculpatilor  drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza I Cod Penal , desi art. 71 reglementeaza obligatia instantei de a interzice drepturile prevazute de art.64 lit. a-c Cod Penal.

Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr.1 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale , astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.

In motivarea acestei hotarari s-a retinut ca indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o, nu se justifica excluderea celor condamnati din campul persoanelor cu drept de vot neexistand nicio legatura intre interdictia votului si scopul pedepsei , de a preveni savarsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorului.

Avand in vedere ca inculpatii  nu au antecedente penale , instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia. 

Astfel , in temeiul art. 81 Cod Penal, instanta va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei .

In temeiul art. 82  Cod Penal, se va fixa termen de incercare,  incepand cu data ramanerii definitive a hotararii  si in temeiul art. 71 alin.5  Cod Penal, se va suspenda executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II a , b si c  Cod Penal  pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale a inchisorii.

Se va atrage atentia  inculpatilor  asupra disp. art. 83 Cod Penal privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Cu privire la latura civila, instanta constata ca in timpul urmaririi penale, cat si in faza de judecata,  partea vatamata M B s-a constituit parte civila cu suma de de 11.000 lei reprezentand diferenta prejudiciu, respectiv contravaloarea bunurilor sustrase si nerestituite.

Partea vatamata a declarat ca i-au fost restituite urmatoarele bunuri: o bicicleta, un flex si fete de perna.

Din dovada incheiata la data de 13 octombrie 2010 la sediul politiei comunei B, jud. V ( aflata la fila 110 dosar urmarire penala), rezulta ca  partii  vatamate i-au fost restituite urmatoarele bunuri: o bicicleta barbateasca, o plita soba cu trei ochiuri, o cumpana gradata, un vinclu metalic, un ferastrau de mana, o autofiletanta cu acumulator, doua paturi de pat, o camasa barbateasca, o fata de perna, o fata de masa, 2 boxe audio, un miniaparat radio, un flex electric descompus si ars, o ruleta.

Din dovada  incheiata la data de 06 octombrie 2010 la sediul politiei B – fila 111, rezulta ca partea vatamata a primit de la inculpatul M o plita de soba cu rama cu trei ochiuri, un vinclu metalic, o cumpana gradata de tamplarie.

In temeiul art. 14 si 346 Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod  civil  instanta va admite cererea pentru despagubiri formulata de partea vatamata, ca fiind dovedita sub aspectul existentei prejudiciului, intinderii si legaturii de cauzalitate cu faptele inculpatului C C, deoarece o parte din bunurile sustrase numai de acesta nu au mai fost restituite partii vatamate.

Cu privire la bunurile sustrase de celalalt inculpat , M in coparticipatie cu inculpatul C C, instanta constata din probele dosarului, ca prejudiciul a fost recuperat integral prin restituirea bunurilor, sustrase in aceeasi imprejurare de ambii inculpati.

Sunt indeplinite conditiile raspunderii civile conform art.346 Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod Civil ,  fiind stabilita legatura de cauzalitate  dintre prejudiciu, faptuitor si actiunea culpabila a acestuia, cu privire la paguba  suferita de partea vatamata  prin activitatea infractionala a inculpatului C C.

In  consecinta, instanta va admite actiunea civila formulata de partea vatamata M B.

Va obliga pe inculpatul Csa plateasca partii vatamate M B suma de 11.000 lei reprezentand diferenta prejudiciu.

In temeiul art. 118 Cod penal  va confisca de la inculpatul  M un levier, folosit la savarsirea infractiunii de furt ,  fapta pentru care a fost condamnat in prezenta cauza.

Ca o consecinta a condamnarii, in temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedura penal  va obliga pe fiecare inculpat sa plateasca statului cheltuieli judiciare din care onorariu  avocat din oficiu pentru inculpata in faza de judecata,  va fi platita Baroului V din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.

1

Domenii speta