Minori si familie

INSTANTA

Asupra cauzei de fata;

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei B, sub nr. X/189/17.08.2011  reclamanta P G a solicitat, in contradictoriu cu pPrPtul S M, incredintarea, spre crestere si educare, a minorului S F M, nascut la data de 18.03.2009 si obligarea pPrPtului la plata pensiei de intretinere raportat la venitul minim pe economie.

In motivare, reclamanta arata ca din anul 2006 a avut o relatie de concubinaj cu pPrPtul relatie de pe urma careia s-a nascut minorul F M. Arata ca au locuit la parintii sai in comuna P pPna dupa nasterea minorului, pPrPtul a plecat in strainatate, s-a intors in septembrie acelasi an dupa care a plecat din nou si a mai revenit, ea ramPnPnd sa se ocupe de minor fara nici un sprijin din partea pPrPtului, care nu a trimis bani si nici pachete si nu s-a implicat in nici un fel in cresterea copilului.

Sustine ca a luat legatura cu pPrPtul si acesta a aratat ca este de acord ca minorul sa-i fie incredintat, urmPnd ca el sa plateasca atPt cPt il va obliga legea.

Cererea nu a fost intemeiata in drept .

In sustinere reclamanta a depus copie certificata de pe cartea de identitate si certificat de nastere  al minorului( f. 3, 6). 

PPrPtul a formulat intPmpinare si cerere reconventionala, depuse la dosarul cauzei la termenul din data de 09.09.2011.

In cuprinsul intPmpinarii acesta a aratat ca este de acord cu cererea formulata privitoare la incredintarea minorului S F M si cu cererea privind plata pensiei de intretinere catre minor, urmPnd ca aceasta sa fie calculata la nivelul salariului minim pe economia nationala.

Pe cale de cerere reconventionala a solicitat stabilirea unui program de vizitare a minorului astfel, de doua ori pe luna, la sfPrsit de saptamPna, incepPnd de sPmbata ora 10,00 pPna duminica ora 18, in primul si al treilea week-end din luna, iar in timpul sarbatorilor de Craciun si de Pasti, a doua zi.

PPrPtul-reclamant a aratat ca doreste sa aiba o relatie apropiata cu fiul sau si sa aiba dreptul de a a-si exercita in mod corespunzator prerogativele de parinte, intelegPnd sa contribuie atPt cPt are posibilitatea la cresterea si educarea acestuia, fiind in interesul minorului ca acesta sa aiba legaturi strPnse atPt cu parintele caruia i-a fost incredintat, cPt si cu celalalt parinte.

Cererea  nu a fost motivata in drept .

La solicitarea instantei, la termenul din data de 06.10.2011, reclamanta prin aparator si-a precizat cererea potrivit dispozitiilor noului cod civil, solicitPnd ca autoritatea parinteasca  sa fie exercitata doar de catre reclamanta, iar locuinta minorei sa fie stabilita la reclamanta.

PPrPtul, prin aparator a solicitat ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata in raport  de  dispozitiile  art.505 , in conformitate  cu legislatia  actuala, art.396 si urmatoarele ,  art.398 noul cod civil , iar in  situatia in  care se va considera  ca  art.507  din  noul cod  civil  ar  fi o norma imperativa, urmeaza  ca  exercitarea  autoritatii parintesti  sa fie facuta de catre  ambii parinti.

In cauza s-a dispus citarea autoritatii tutelare - Primaria comunei Iana si Primaria com. P, jud. Vaslui, care au  efectuat anchetele sociale la domiciliile partilor.

S-a administrat proba cu inscrisuri si au fost audiati martorii X.

AnalizPnd actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:

Partile au avut o relatie de concubinaj, iar din aceasta relatie s-a nascut minorul S F M la data de 18.03.2009.

 Partile s-au cunoscut in Italia, au avut o relatie aproximativ 2 ani, locuind impreuna atPt in Italia, cPt si la Bucuresti. In prezent partile sunt despartite de aproximativ 1 an de zile, reclamanta locuind in casa mamei sale din com. P, pPrPtul are locuinta statornica in com. I sat S, in locuinta proprietatea bunicilor paterni, plecPnd la lucru la Panciu.

 Martorul X, propus de reclamanta-pPrPta a aratat ca, minorul a locuit cu partile pe perioada cPt acestea erau impreuna, insa in prezent locuieste cu reclamanta in casa mamei reclamantei.

Reclamanta a mai fost plecata si in Italia si la Bucuresti pentru a munci, perioada in care minorul ramPne in grija bunicii materne. In prezent reclamanta nu lucreaza, fiind ajutata de parintii sai, atPt cu bani cPt si cu produse alimentare.

Reclamanta este cea care se ocupa de minor, atunci cPnd este acasa, ingrijindu-l, hranindu-l, in schimb pPrPtul in ultimul an de zile nu s-a mai interesat de minor, nu a trimis nici bani si nici pachete, nu l-a vizitat.

Martora X, propusa de reclamantul-pPrPt, a declarat ca amanunte despre relatia partilor cunoaste de la mama pPrPtului, care la inceput era bucuroasa ca partile se inteleg bine, dar pe parcurs au aparut neintelegeri. Mai arata ca pe perioada cPt partile au locuit impreuna minorul locuia cu ei, in prezent locuind la reclamanta, iar pPrPtul incearca sa pastreze legatura cu minorul, insa este suparat deoarece reclamanta nu ii permite sa il vada decPt 2-3 ore la poarta si in prezenta ei. A declarat ca atunci cPnd pPrPtul vine acasa la 2-3 saptamPni , chiar si o luna, ii cumpara minorului cPte ceva si merge impreuna cu mama lui sa-l vada pe minor.

Prin referatul de ancheta sociala depus la dosarul cauzei sub nr. 15955/20.09.2011, intocmit de serviciul de ancheta sociala- Primaria com. I, jud. V, s-a retinut ca pPrPtul locuieste impreuna cu mama si bunicii materni intr-o casa proprietatea acestora formata din doua camere, un hol si o bucatarie, modest mobilate , igienic intretinute, avPnd strictul necesar unui trai decent. Se mai arata ca, din discutiile purtate cu familia acestuia reiese ca sunt atasati de minor, dar datorita faptului ca au in intretinere o persoana cu handicap grad I nu au spatiu si conditii si pentru minor fiind de acord ca acesta sa ramPna in grija si intretinerea mamei.

Prin referatul de ancheta sociala depus la dosarul cauzei sub nr. X21.09.2011, intocmit de serviciul de ancheta sociala - Primaria com. P, jud. V, s-a retinut ca reclamanta locuieste cu minorul in casa parinteasca intr-un imobil construit din furci cu valatuci acoperit cu tabla format din 6 camere, mobilate si pastrate intr-o igiena corespunzatoare, dotata cu tot ce este necesar. Parintii reclamantei sunt pensionari si isi ajuta fiica cu tot ce este necesar. Reclamanta nu este salariata, isi creste copilul cum poate, traieste din alocatia de stat a acestuia si din ajutorul primit de la parinti.

Cauza dedusa judecatii a fost inregistrata la instanta la data de 17.08.2011, data la care era in vigoare Legea nr. 4/1953 privind Codul familiei, lege abrogata prin art. 230 lit. m din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Prin art. 5 alin.2 din Legea nr. 71/2011 s-a prevazut ca „Dispozitiile Codului civil sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a Codului civil”.

In conditiile textului de lege sus invocat, in cauza sunt aplicabile prevederile art. 505 alin.1-2 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), potrivit carora:

„(1) In cazul copilului din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita concomitent sau, dupa caz, succesiv fata de ambii parinti, autoritatea parinteasca se exercita in comun si in mod egal de catre parinti, daca acestia convietuiesc.

(2) Daca parintii copilului din afara casatoriei nu convietuiesc, modul de exercitare a autoritatii parintesti se stabileste de catre instanta de tutela, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort”, dar si dispozitiile art. 496 alin.1-3 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), conform carora:

„(1) Copilul minor locuieste la parintii sai.

(2) Daca parintii nu locuiesc impreuna, acestia vor stabili, de comun acord, locuinta copilului.

(3) In caz de neintelegere intre parinti, instanta de tutela hotaraste, luPnd in considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala si ascultPndu-i pe parinti si pe copil, daca a implinit vPrsta de 10 ani. (…)”.

Dispozitiile din materia divortului aplicabile in cauza sunt cele cuprinse in art. 396 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) potrivit carora (1) Instanta de tutela hotaraste, odata cu pronuntarea divortului, asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori, tinPnd seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de ancheta psihosociala, precum si, daca este cazul, de invoiala parintilor, pe care ii asculta” , dar si in art. 397 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) potrivit carora „Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti.

Dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel”.

Din declaratiile martorilor audiati in cauza rezulta fara putinta de tagada ca cea care se ocupa de minor este reclamanta, dar si faptul ca pPrPtul incearca sa pastreze legatura cu minorul si atunci cPnd vine acasa ii cumpara acestuia cPte ceva si merge pentru a-l vizita.

Autoritatea parinteasca este definita in art. 483 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) astfel : 1) Autoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc atPt persoana, cPt si bunurile copilului si apartin in mod egal ambilor parinti.

(2) Parintii exercita autoritatea parinteasca numai in interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, si il asociaza pe copil la toate deciziile care il privesc, tinPnd cont de vPrsta si de gradul sau de maturitate.

(3) Ambii parinti raspund pentru cresterea copiilor lor minori.”

Sustinerile reclamantei, din cuvPntul pe fond, ca doreste sa plece in strainatate si sa il ia si pe minor cu ea, iar daca autoritatea parinteasca va fi exercitata si de catre pPrPt va fi nevoita sa-l caute pe acesta si sa obtina acordul lui pentru a putea pleca cu minorul, nu este de natura a determina instanta sa dispuna ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata doar de catre reclamanta, atPt prin prisma dispozitiilor legale citate mai sus , dar si prin prisma faptului ca reclamanta nu a dovedit dorinta ei de a pleca in strainatate, dar nici opozitia pPrPtului intr-o astfel de situatie. Instanta considera ca ambii parinti raspund de cresterea si educarea minorului, implicit ambii parinti au drepturi si obligatii privind deciziile importante ce privesc viata minorului.

Fata de aceste considerente, vazPnd si dispozitiile legale citate mai sus, instanta apreciaza ca nu sunt motive intemeiate pentru ca pPrPtul sa nu exercite autoritatea parinteasca fata de minor, astfel ca urmeaza sa se dispuna potrivit interesului superior al minorilor, in temeiul art. 263 si 396 din codul civil ca autoritatea parinteasca sa se exercite de catre ambii parinti .

In ceea ce priveste locuinta minorului, in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 496 alin.1-3 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), conform carora:

„(1) Copilul minor locuieste la parintii sai.

(2) Daca parintii nu locuiesc impreuna, acestia vor stabili, de comun acord, locuinta copilului.

(3) In caz de neintelegere intre parinti, instanta de tutela hotaraste, luPnd in considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala si ascultPndu-i pe parinti si pe copil, daca a implinit vPrsta de 10 ani. (…)”.

In cauza  s-a dovedit faptul ca minorul locuieste in casa parintilor reclamantei, unde isi are resedinta si reclamanta, iar din referatul de ancheta sociala intocmit de Autoritatea tutelara, Primaria com. I, rezulta ca in locuinta bunicilor paterni nu sunt conditii de spatiu pentru ca minorul sa locuiasca acolo, astfel ca, avPnd in vedere, intelegerea partilor, dar si  interesul minorului de a se dezvolta intr-un mediu sigur, sanatos si care sa-i confere  stabilitate, instanta urmeaza sa stabileasca locuinta minorului la reclamanta.

In  temeiul  art.  402 pct.1 si 2 din codul civil din Codul civil (Legea nr. 287/2009) fiecare  parinte  trebuie  sa contribuie la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor, dispozitiile privind obligatia de intretinere prevazute de Titlul V din Codul civil (Legea nr. 287/2009), fiind aplicabile.

In cauza, din declaratiile martorilor audiati rezulta ca pPrPtul nu contribuie la intretinerea minorului, decPt rareori, in schimb minorul locuind la mama intretinerea acordata de aceasta se va materializa  si in viitor prin acordarea in natura a celor necesare cresterii si educarii minorei  potrivit art. 529, 530 din Codul civil (Legea nr. 287/2009)

In ceea ce-l priveste pe pPrPt, instanta potrivit art.529 al. 2 si art.530 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), urmeaza sa-l oblige sa contribuie la intretinerea minorului prin plata, lunar, a unei pensii de intretinere in cuantum de 127 lei, calculata in functie de salariul minim pe economie - 670 lei, instituit prin H.G. nr. 1193/2010 (net: 510 lei), avPnd in vedere ca pPrPtul nu realizeaza venituri din munca, incepPnd cu data introducerii cererii, in temeiul art. 532 din codul civil (Legea nr. 287/2009) si pPna la majoratul minorului.

Cu privire la cererea reconventionala formulata de pPrPtul-reclamant, pentru exercitarea drepturilor parintesti si dreptul de a avea legaturi personale cu minorul, instanta apreciaza ca in relatia dintre parinti si copii, exercitiul drepturilor parintesti este un element fundamental al vietii de familie, reglementat de art 8 din CEDO si include dreptul la vizita al parintelui care este separat de copilul sau, in vederea mentinerii contactului cu acesta, statul neputPnd sa intervina decPt in conditiile prevazute de art. 8 alin. 2 . Atunci cPnd un parinte are legaturi efective cu copilul, dar resedinta acestuia din urma a fost stabilita la celalalt parinte, primul are un drept la vizita pentru a pastra contactul cu copilul ( cauza Hendriks c. Olandei, Raportul comisiei, 8 martie 1982). In acest context, se mentioneaza ca statele au obligatia pozitiva de a nu impiedica tatii sa stabileasca legaturi personale cu minorii daca doresc acest lucru .

In cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 505 alin 3, raportat la 401 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) potrivit carora :” In cazurile prevazute la art. 400, parintele sau , dupa caz, parintii separati de copilul lor au dreptul de a avea legaturi personale cu acesta.

2) In caz de neintelegere intre parinti, instanta de tutela decide cu privire la modalitatile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art.264 fiind aplicabil „

De asemenea, art. 14 din Legea nr. 272/2004 consacra dreptul copilului de a avea legaturi personale atPt cu ambii parinti, cPt si cu rudele sale si cu celelalte persoane fata de care a dezvoltat relatii apropiate.

 Articolul 16 alin. 2 din aceeasi lege prevede ca, luPnd in considerare cu prioritate interesul superior al copilului, se poate limita exercitarea acestui drept, cPnd exista motive temeinice de natura a periclita dezvoltarea fizica, mentala, morala a copilului.

Din coroborarea acestor dispozitii legale rezulta ca legiuitorul consacra atPt dreptul parintelui de a mentine relatii personale cu copilul sau, avPnd in vedere ca acest parinte are aceeasi raspundere in ce priveste cresterea si educarea copilului, cPt si dreptul copilului, care , pentru a-si dezvolta armonios personalitatea ca viitor adult si a avea un psihic echilibrat, are dreptul de a mentine legaturi personale nu numai cu ambii parinti, ci si cu rudele sale, dat fiind ca intre drepturile copilului se inscrie si acela de a creste in familie.

Reclamanta-pPrPta nu a fost de acord cu programul de vizitare propus de pPrPt , in sensul ca nu doreste ca minorul sa fie luat la domiciliul pPrPtului, ci,  legaturile personale sa fie exercitate la domiciliul ei.

Din declaratia martorului Postolache Simion, reiese ca minorul a mai mers in vizita la bunicii paterni, in sat Siliste, insa nu a dormit la ei.

Fata de dispozitiile legale citate mai sus, avPnd in vedere ca nu s-a demonstrat ca minorul ar fi pus in pericol daca ar merge impreuna cu tatal sau pe parcursul a cPtorva ore, la locuinta acestuia, care de altfel este si locuinta bunicilor paterni, luPnd insa in considerare si referatul de ancheta sociala intocmit de Primaria com. I, urmeaza a admite in parte cererea reconventionala si a stabili pentru pPrPtul reclamant legaturi personale cu minorul S F- M, dupa urmatorul program:

- in a doua si a patra saptamPna a lunii sa ia pe minor la domiciliul sau, de sPmbata de la ora 10:00 pPna duminica la ora 18:00 ;

- in  a doua zi de Craciun a fiecarui an sa ia pe minor la domiciliul sau, de la ora 10:00 pPna la ora 18:00;

- in  a doua zi de Paste a fiecarui an sa ia pe minor la domiciliul sau, de la ora 10:00 pPna la ora 18:00

Urmeaza a lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Cererile au fost legal timbrate.

5

Domenii speta

Spete similare