Infractiuni pe drumurile publice

INSTANTA

Asupra cauzei de fata;

Sub nr. X/2011 din 24.10.2011 a fost inregistrat la Judecatoria B dosarul nr. X/2011 al Judecatoriei M,  impreuna cu  dosarul nr. X/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria M , inaintat instantei prin  Rechizitoriul  din 14 octombrie  2011 .

Dosarul nr. X/2011 a fost  inregistrat initial la  Judecatoria M la data de 19.10.2011, dar a fost scos de pe rol de la Judecatoria M si inaintat pe cale administrativa la Judecatoria B avand in vedere dispozitiile Legii nr. 148/2011 privind desfiintarea unor instante judecatoresti si a parchetelor de pe langa acestea publicata in Monitorul Oficial  nr. 510 din 19 iulie 2011 si prevederile H.G. nr. 868 din 30 august 2011 privind modificarea  anexei la H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscriptiilor judecatoriilor si parchetelor de pe langa judecatorii, publicata in Monitorul Oficial nr. 642 din 08 septembrie 2011 , ca efect al desfiintarii instantei initial si legal investite cu judecarea cauzei,  in care, prin Rechizitoriul  din 14 octombrie  2011 al Parchetului de pe langa Judecatoria M s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata,  a inculpatulului:

- S C  , fiul lui S si T, cetatean roman, studii medii, casatorit, fochist, fara antecedente penale, domiciliat in sat G, comuna G, jud. V, sub aspectul savarsirii infractiunii de:

-  „ o infractiune  de conducere pe drumurile publice a unui  autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, prevazuta de art. 87 A. 1 din OUG nr.195/2002 modificata prin OUG nr. 63/2006 si o infractiune  de denuntare calomnioasa  prev. de art. 259 A. 1 Cod penal  impotriva partilor vatamate C C-C N E –C, I A - C , B -  , AC - I , B M- Acu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta retine urmatoarele:

Inculpatul S C  locuieste in satul G, com.G si este posesor al permisului de conducere categoria B.

In data de 09.12.2009, in timp ce un echipaj format din politistii N E -C, I A -C si jandarmii B M- A, AC -I, B-  efectuau o actiune comuna pe raza localitatilor M si G, in jurul orelor 21,34, in timp ce patrulau pe DJ 244B, in satul G, com.G au facut semnal de oprire a unui autoturism., marca Dacia cu numar de inmatriculare X.

Conducatorul autoturismului nu a oprit la semnal, motiv pentru care au procedat la urmarirea acestuia, pe o distanta de circa 500 m, oprindu-l la ora 21,35.

Verificand documentele conducatorului auto, lucratorii de politie au constatat ca autoturismul fusese condus de numitul S C.

Deoarece acesta emana halena alcoolica, a fost intrebat daca a consumat bauturi alcoolice, inculpatul S C  recunoscand ca a consumat.

 I s-a solicitat sa fie testat cu aparatul alcooltest, dar a refuzat initial acest lucru si a fost condus la Spitalul M pentru a i se recolta probe biologice.

La spital, inculpatul S C  a fost de acord cu testarea cu aparatul alcooltest si a fost testat la ora 22.01, rezultatul fiind de 0, 85 mg/l alcool pur in aerul expirat, dupa care i s-au recoltat doua probe de sange, la interval de o ora, rezultatele celor doua probe de sange fiind:1,95 g‰ la ora 22,02;  1,80 g‰ la ora 23,02.

Cu ocazia recoltarii probelor biologice, medicul a intocmit si un buletin de examinare clinica, in care, la rubrica”Circumstantele consumului de alcool (declaratia persoanei)” se mentioneaza ca inculpatul S C  a consumat 1 litru de vin, intre orele 14,00-19,00 nu a luat medicamente, aceasta rubrica fiind semnata la final, la pozitia „Semnatura persoanei examinate.”

In aceeasi zi in care a fost depistat, respectiv 09.12.2009, la ora 23,15, deci dupa recoltarea probelor biologice, inculpatul S C  a fost audiat olograf, in cuprinsul acelei declaratii acesta afirmand, printre alte aspecte, ca in data de 09.12.2009 a consumat 1 litru de vin intre orele 14,00-19,00, deci asa cum declarase si medicului anterior.

La data de 11.12.2009, numitul S C  a formulat o plangere prin care arata, in esenta, ca in data de 09.12.2009 a fost ridicat fortat de politisti si jandarmi, fiul sau S G a fost injurat si bruscat de un jandarm , iar pe drumul spre M a fost lovit, fiind fortat sa bea 1,5 l de vin.

Aceleasi aspecte au fost reluate de inculpatul  S C  mai pe larg si intr-un alt memoriu, in care facea referire si la alte fapte, care ar fi fost comise in alte imprejurari de agentul de politie C C C, respectiv ca acesta l-ar fi sanctionat contraventional incorect, iar ulterior ar fi refuzat sa-i dea copii dupa procesele verbale de sanctionare.

Privitor la aceste aspecte au fost efectuate cercetari in dosarele penale nr.X/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul V si X/2010, printr-o ordonanta prin care s-au dispus urmatoarele:

- scoaterea de sub urmarirea penala a lui N E C pentru savarsirea infractiunii prev. de art.189 al.1, 2 din Codul penal;

- neanceperea urmaririi penale fata de N E C pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.250 al.3 din Codul penal si fata de numitii I A C, B , B M Asi AC I, pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art.189 al.1, 2 si art.250 al.3 din Codul penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal;

- neanceperea urmaririi penale fata de C C C pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art.246, 289 si 291 din Codul penal.

Prin ordonanta procurorului din dosarul penal nr.X/2010, in ceea ce priveste agresarea inculpatului in data de 09.12.2009 si constrangerea lui pentru a consuma vin, procurorul a apreciat  ca petentul S C  a denaturat cu buna stiinta starea de fapt relatata si a formulat aceasta plangere doar pentru a-si preconstitui aparari in dosarul in care era cercetat pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.87 al.1 din OUG 195/2002, procurorul constatand astfel ca faptele reclamate de numitul S C  nu au fost savarsite in materialitatea lor de persoanele cercetate in calitatile de agenti de politisti si jandarmi  in exercitarea atributiilor de servici.

 Din ordonanta prin care a fost finalizat dosarul penal nr.X/2010 se poate totodata constata ca temeiul de drept al acesteia in baza caruia s-au dispus solutiile amintite anterior este reprezentat de art.10, lit.a din Codul de procedura penala, procurorul apreciind deci ca faptele reclamate de inculpatul S C , in calitate de petent- persona vatamata, nu exista.

Aceasta solutie a fost mentinuta de prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul V, iar ulterior numitul S C  a formulat plangere impotriva ordonantei la Tribunalul V, dar aceasta instanta, prin sentinta penala nr.285/17.11.2010 a respins aceasta plangere ca fiind neantemeiata.

Dosarul penal nr.X/2010, care privea agresarea numitului S G a fost solutionat la data de 18.03.2010, cand prin rezolutia  procurororului din cadrul Parchetului militar Iasi, in baza art.228 al.4 si art.10 lit.a din Codul de procedura penala s-a dispus neanceperea urmaririi penale fata de B M A, AC I, B  pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.250 al.1 si  3 din Codul penal, cu aplicarea art.75 lit.a din Codul penal.

Cu ocazia cercetarilor efectuate in dosarele penale nr.X/2009 si X/2010, care ulterior au fost reunite, inculpatul S C  a fost audiat de mai multe ori.

 Astfel, cu ocazia primei declaratii, din data de 09.12.2009, dupa cum s-a aratat anterior, acesta a recunoscut ca a consumat bauturi alcoolice in ziua respectiva, intre orele 14,00-19,00, insa in declaratiile ulterioare inculpatul nu a mai recunoscut consumul de bauturi alcoolice intre orele 14,00-19,00, declarand, printre altele, urmatoarele: - pana a fi oprit nu consumase bauturi alcoolice;- dupa oprire unul dintre politisti l-a intrebat daca a consumat bauturi alcoolice, el a raspuns ca nu si i-ar fi spus acelui politist ca probabil el a consumat alcool, deoarece are nasul rosu;- probabil acel politist, care era agentul de politie I C s-a simtit jignit de afirmatia lui, motiv pentru care a spus jandarmilor sa-l ia, apoi, pe drumul spre spital a fost fortat sa bea vin;- in acea perioada el nu consuma deloc bauturi alcoolice, deoarece facea un tratament, primind medicamente de la spitalul TBC din municipiul B.

Din probele administrate cu ocazia cercetarilor efectuate in dosar se poate constata ca afirmatiile inculpatului S C  precum ca ar fi fost fortat de lucratorii de politie sa consume bauturi alcoolice sunt nesincere.

Astfel, cu ocazia cercetarilor efectuate in dosarul penal nr.X/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalului V, agentul de politie N E C a depus un CD care continea inregistrari facute de acesta, cu telefonul sau mobil, in data de 09.12.2009, cu ocazia opririi inculpatului, dar si ulterior acestui moment.

 Inregistrarea efectuata cu acea ocazie a fost avuta in vedere de catre procuror cu ocazia solutionarii dosarului penal nr.X/2010, mentionandu-se in ordonanta de solutionare a dosarului ca in cursul acestei inregistrari numitul S C  recunoaste ca anterior opririi sale a consumat bauturi alcoolice si ca temerea pierderii serviciului l-a determinat sa refuze testarea cu aparatul alcooltest, iar din inregistrarea deplasarii catre spital nu rezulta ca inculpatul ar fi fost agresat si constrans sa consume vin.

O copie dupa acest CD a fost solicitata pentru a fi avuta in vedere si la solutionarea prezentului dosar, iar la data de 06.10.2010, cu ocazia audierii inculpatului S C  , acestuia i s-a prezentat pentru a asculta un fragment din inregistrarea audio aflata pe CD, respectiv inregistrarea care este marcata pe CD cu numele „inreg001/1)”.

Cu aceasta ocazie inculpatul S C  a declarat ca pe inregistrare se aude si vocea lui si ca a recunoscut cu acea ocazie ca ar fi baut.

 Inculpatul S C  a mai declarat insa ca in data de 09.12.2009 cand a fost oprit de lucratorii de politie le-a spus acestora ca a consumat bauturi alcoolice, desi nu bause si a procedat in acest mod deoarece lucratorii de politie s-ar fi purtat urat cu el, schimbandu-si astfel declaratia fata de data de 08.12.2010, cand afirmase ca le-ar fi spus lucratorilor de politie ca nu a baut si ca unul dintre ei ar fi consumat alcool.

Pentru a se stabili daca inculpatul S C  urma in perioada respectiva un tratament medical au fost solicitate lamuriri de la Spitalul municipal B, sectia TBC, din raspunsul primit rezultand ca inculpatul S C  a fost internat in spital in perioada 20.02.-01.04.2009, dar fara a rezulta ca ar mai fi primit ulterior medicamente de la acest spital.

Rezultatul verificarilor a fost adus la cunostinta inculpatului, dar acesta a declarat ca de fapt medicamentele le primea de la Dispensarul TBC.

In ceea ce priveste faptul ca inculpatul S C  ar fi fost fortat pe drum sa bea vin de catre lucratorii de politie si jandarmi, aceste afirmatii nu sunt sustinute de niciun alt mijloc de proba in afara de declaratiile inculpatului, fiind chiar infirmate de celelalte probe administrate in dosar, rezultand astfel, pe cale de consecinta, ca inculpatul a consumat bauturi alcoolice anterior momentului opririi sale, asa cum atesta de fapt toate celelalte probe administrate cu ocazia cercetarilor si inclusiv declaratia initiala a inculpatului.

Inculpatul S C  a declarat totodata ca nu are niciun fel de constestatii sau observatii de facut legat de modul de recoltare a probelor de sange, care dupa recoltare au fost sigilate in fata lui.

Astfel, avand in vedere toate mijloacele de proba administrate cu ocazia cercetarilor efectuate in dosar,  procurorul a apreciat ca in data de 09.12.2009 inculpatul S C  a condus un autoturism pe drumurile publice dupa ce anterior consumase bauturi alcoolice, savarsind astfel infractiunea prevazuta de art.87 al.1 din OUG 195/2002.

In ceea ce priveste infractiunea de denuntare calomnioasa, in cursul cercetarilor in prezentul dosar inculpatul S C nu a prezentat probe suplimentare care sa ateste ca sustinerile sale referitoare la comportamentul politistilor si al jandarmilor ar fi fost adevarate si, de altfel, dupa cum s-a aratat anterior, plangerea sa impotriva ordonantei procurorului emisa in dosarul penal nr.X/2010 a fost respinsa de Tribunalul V, fiind verificata de instanta legalitatea si temeinicia solutiei procurorului.

Din examinarea buletinului de analiza toxicologica – alcoolemie nr. 1811-1812 emis la data de 14.12.2009 de Serviciul de Medicina Legala V - Laboratorul de Toxicologie , care vizeaza analizarea probelor de sange ale inculpatului S C  , se poate constata ca probele de sange au fost prelevate la data de 09.12.2009, fiind primite si prelucrate la data de 14.12.2009.

Rezultatul acestor probe exprima cantitatea reala de alcool existenta in sangele inculpatului S C  , chiar daca a fost depasit termen de 3 zile in care probele ar fi trebuit sa fie predate, termen care este prevazut de art.14 al.3 din O.M.S. nr.376/2006 cu doua zile. Astfel:

- asa dupa cum rezulta din raportul intocmit de agentul de politei I A C, probele recoltate de la inculpat au fost depozitate in perioada 09-14.12.2009 in frigiderul Politiei orasului M;

- art.35 si 36 din O.M.S. nr.376/2006 prevad procedura recoltarii de contraprobe de sange, care, conform art.36 al.4 se pastreaza maxim 10 zile la frigider pana la predarea catre laboratoarele de toxicologie medico-legala;

- in aceste conditii, atata timp cat ordinul prevede ca aceste contraprobe pot fi pastrate timp de 10 zile pana la predare la frigider, este evident ca pastrarea probelor de sange care au fost recoltate inculpatului S C,  timp de 5 zile de la frigider, nu putea duce la deteriorarea acestora;

- termenul de 3 zile care este prevazut de art.14 al.3 din O.M.S. nr.376/2006 este un termen de recomandare, dar probele de sange pot fi pastrate si prelucrate si dupa acest termen, cu respectarea insa a termenului de 10 zile care este prevazut in art.36 al.4;

- faptul ca acest termen de 3 zile este un termen de recomndare poate fi dedus inclusiv din faptul ca S.M.L.V – Laboratorul de toxicologie a analizat probele de sange recoltate de la inculpat, fara a se mentiona in cuprinsul buletinului de analiza ca probele ar fi fost deterioare;

- de altfel, in cazul prezentului dosar, nici inculpatul nu neaga consumul de bauturi alcoolice, doar ca incearca sa-l plaseze in timp dupa momentul opririi  in trafic si nu anterior, cu scopul de a fi exonerat de raspunderea penala pentru fapta de a conduce un autoturism pe drumurile publice  dupa ce a consumat alcool;

- in acelasi sens au fost solicitate clarificari de la Institutul National de Medicina Legala Mina Minovici care a comunicat ca si in situatia in care probele biologice nu au fost predate in termenul maxim de 3 zile nu se puteau produce modificari cuantificabile ale concentratiei de alcool in sange.

Cu privire la latura civila, in faza de urmarire penala:

Agentul de politie C C- C s-a constituit parte civila cu suma de 1000 lei.

Agentul de politie N E- C s-a constituit parte civila cu suma de 5000 lei.

Agentul de politie I A -C s-a constituit parte civila cu suma de 1000 lei.

Subofiterul B-  s-a constituit parte civila cu suma de 1000 lei.

Subofiterul AC- I s-a constituit parte civila cu suma de 1000 lei.

Subofiterul B M - As-a constituit parte civila cu suma de 1000 lei.

Inculpatul S C , are varsta de 48 de ani, nu are antecedente penale, are studii medii, este casatorit si  lucreaza in calitate de fochist.

In faza de cercetare judecatoreasca, inculpatul  S C  nu a ptut fi audiat deoarece s-a sustras de la judecata.

Cele retinute mai sus rezulta din proces verbal de constatare a infractiunii flagrante, cerere de analiza, proces – verbal de prelevare si buletin de examinare clinica intocmite cu ocazia recoltarii probelor de sange, bonul emis de aparatul alcooltest, buletinul de analiza toxicologica – alcoolemie, raport al agentului I C, adresa catre INML Mina Minovici si raspunsul primit, proces – verbal de fotocopiere si acte fotocopiate din dosarul penal nr.X/P/2010, adrese catre SML V si raspunsurile primite, ordonanta de scoatere de sub urmarirea penala emisa in dosarul penal nr.X/2010, ordonanta emisa in dosarul nr.X/P/2010, copii ale unor reclamantii si acte depuse de S C, declaratiile martorilor X, declaratiile partilor vatamate C C C, N E C, I A C, B , AC I, B M A, copii dupa diverse acte din dosarele penale nr.X/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul V si 3/P/2010 al Parchetului Militar Iasi, adresa catre Spitalul municipal B, sectia TBC si raspunsul primit, adresa a Parchetului de pe langa Judecatoria M, raport al inspectorului principal de politie Cojocaru Danut, raport al agentului principal de politie N E C, adrese ale IPJ V, referat intocmit in cadrul Parchetului militar Iasi, rezolutie emisa in dosarul penal nr.X/2010 al Parchetului militar Iasi si copii dupa diverse documente, declaratie S C, procesele verbale referitoare la citarea a diverse persoane, dar si privitor la alte aspecte, adresa catre Parchetul de pe langa Tribunalul V, de inaintare a unor copii dupa mai multe acte din dosarul penal nr.X/2010 si actele inaintate, declaratii ale invinuitului S C, fisa de cazier judiciar a invinuitului S C,actele dosarului.

Fata de probatoriul administrat in cauza , instanta apreciaza ca:

1. -  Faptele comisa de inculpatulul  S C  ,  care la data de 11.12.2009,  a formulat o plangere prin care arata, in esenta, ca in data de 09.12.2009 a fost ridicat fortat de politisti si jandarmi,  si fiul sau S G a fost injurat si bruscat de un jandarm , iar pe drumul spre M a fost lovit de acestia, fiind fortat sa bea 1,5 l de vin, de politistii care l-au oprit in trafic in calitate de conducator auto si l-au condus la spital in vederea recoltarii de probe biologice, respectiv de catre agentul de politie C C- C , agentul de politie N E- C , agentul de politie I A -C , subofiterul B-  , subofiterul AC- I subofiterul B M – A,  aspecte care au fost reluate de inculpatul  S C  mai pe larg si intr-un alt memoriu, in care facea referire si la alte fapte, care ar fi fost comise in alte imprejurari de agentul de politie C C C, respectiv ca acesta l-ar fi sanctionat contraventional incorect, iar ulterior ar fi refuzat sa-i dea copii dupa procesele verbale de sanctionare, plangere in urma careia au fost efectuate cercetari in dosarele penale nr. X/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul V si X/2010, solutionata  printr-o ordonanta,  prin care s-au dispus urmatoarele:

-scoaterea de sub urmarirea penala a lui N E C pentru savarsirea infractiunii prev. de art.189 al.1, 2 din Codul penal;

-neanceperea urmaririi penale fata de N E C pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.250 al.3 din Codul penal si fata de numitii I A C, B , B M Asi AC I, pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art.189 al.1, 2 si art.250 al.3 din Codul penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal;

-neanceperea urmaririi penale fata de C C C pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art.246, 289 si 291 din Codul penal, temeiul de drept fiind  art.10 lit.a din Codul de procedura penala, procurorul apreciind ca faptele reclamate de inculpatul S C  , in calitate de petent- persona vatamata, nu exista, solutie  ce a fost mentinuta de prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul V,  si de instanta,  prin sentinta penala nr.285/17.11.2010  a Tribunalului V, care a respins plangerea petentului  S C  ca fiind neantemeiata., in urma solutionarii rezultand ca faptele denuntate nu sunt reale,  cu privire la  cele sase persoane cercetate, intruneste elementele constitutive: a

- sase  infractiuni  de denuntare calomnioasa  prev. de art. 259 A. 1 Cod penal  impotriva partilor vatamate C C-C , N E –C, I A - C  , B -  , AC - I , B M- A, cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal  conform caruia,  cand o actiune sau inactiune, savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele mai multor infractiuni ( se retine forma concursului ideal de infractiuni).

Incidenta dispozitiilor art. 33 lit. b Cod penal este determinata de faptul ca prin aceeasi plangere, inculpatul S C  a sesizat autoritatile cu privire la savarsirea unor fapte penale de catre fiecare dintre cele sase  persoane  reclamate,  cu identitatea precizata, ca savarsind fiecare, fapte penale determinate, pentru fiecare in parte, infractiuni in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, avand ca victima pe inculpatul S C.

In realitate suntem in prezenta a sase plangeri penale, avand ca obiect persoane si fapte distincte, doar ca modalitate de redactare ele sunt continute intr-un denunt si un memoriu cu precizari.

Prin plangerea sa penala inculpatul a urmarit pedepsirea fiecaruia dintre cei sase politisti si jandarmi,  tragerea la raspundere penala individuala, solutiile procurorului fiind individuale cu privire la fiecare persoana cercetata, pentru fapte diferite, asa cum a  reclamat incupatul.

Printr-o singura activitate infractionala s-a adus atingere mai multor valori sociale, privind pe  fiecare parte vatamata.

Elementele constitutive ale infractiunilor de denuntare calomnioasa  prev. de art. 259 A. 1 Cod penal,  retinute in sarcina inculpatului S C sunt pe deplin intrunite, fiind dovedit fara dubiu faptul ca acesta,  cu rea credinta a adus invinuiri mincinoase la adresa unor politisti care au actionat in virtutea atributiilor de serviciu.

Pentru aceste considerente si avand in vedere si dreptul fundamental al petitionarii consacrat de Constitutie pentru toti cetatenii, dar si principiul constitutional potrivit cu care nimanui nu ii este ingaduit sa abuzeze de acest drept, sa incalce legalitatea prin invinuirea mincinoasa a unei persoane cu privire la savarsirea unei infractiuni, aflat in stransa corelatie cu scopul procesului penal inscris in art.1 Cod procedura penala, instanta apreciaza ca inculpatul se face vinovata de savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa  infractiune reglementata de art. 259 A. 1 Cod penal.

Instanta apreciaza ca interesul infaptuirii justitiei reclama o anumita conduita din partea persoanei care a luat cunostinta de savarsirea unei infractiuni, conduita care constituie o obligatie morala, iar uneori, o obligatie legala de denuntare.

 Desi potrivit Constitutiei toti cetatenii au dreptul de a se adresa autoritatilor publice,  iar art. 30 consfinteste libertatea de exprimare, interesul infaptuirii justitiei reclama o atitudine corecta din partea persoanelor care se adreseaza organelor judiciare in legatura cu savarsirea unei infractiuni.

Aducerea la cunostinta a unor fapte inexistente, invinuirea mincinoasa a unei persoane cu privire la savarsirea unei infractiuni, producerea unor probe contrare adevarului aduc prejudicii organelor judiciare si infaptuirii justitiei, punand aceste organe in situatia de a-si irosi timpul in mod inutil sau de a actiona impotriva unor persoane nevinovate,  si constituie grave atingeri ale valorilor sociale referitoare la infaptuirea justitiei, prezentand cu certitudine gradul de pericol social al unei infractiuni.

 Pentru ocrotirea relatiilor sociale, privind infaptuirea justitiei si apararea demnitatii si libertatii persoanei impotriva unei invinuiri nedrepte s-a incriminat si sanctionat penal denuntarea calomnioasa.

 Conform art. 259 A. 1 Cod penal constituie infractiune de denuntare calomnioasa invinuirea mincinoasa facuta prin denunt sau plangere cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o persoana, pentru existenta infractiunii sub aspectul laturii subiective fiind necesara intentia.

Interesul infaptuirii justitiei reclama o atitudine corecta, sincera si cinstita din partea persoanelor care se adreseaza organelor judiciare in legatura cu savarsirea unei infractiuni, o atitudine contrara aducand prejudicii organelor judiciare si infaptuirii justitiei, punand aceste organe in situatia de a risipi timpul in mod inutil sau de a actiona impotriva unei persoane nevinovate.

Din acest motiv,  pentru existenta infractiunii de denuntare calomnioasa, nu este necesar ca invinuirea sa se refere la o fapta inexistenta, infractiunea existand chiar si atunci cand cel care face plangerea sau denuntul se refera la o fapta reala, pe care insa o denatureaza in asa fel incat din aceasta denaturare sa rezulte pe deplin trasaturile continutului unei infractiuni.

Intr-adevar, invinuirea mincinoasa presupune un denuntator care stie de la inceput ca fapta nu exista sau ca nu este savarsita de catre persoana inculpatula,

Pentru infractiunea de denuntare calomnioasa prev. de art. 259 A. 1 Cod penal, forma vinovatiei necesara pentru existenta faptei este intentia, care poate fi directa sau indirecta.

Existenta intentiei sub cele doua forme presupune ca inculpatulul dandu-si seama de caracterul mincinos (nereal) al celor reclamate, cu buna stiinta sesizeaza organele judiciare competente, prin plangere sau denunt, urmarind sau acceptand un act de injustitie, desi, stia de la inceput ca fapta nu exista sau ca nu este savarsita de catre persoana inculpata.

Invinuirea mincinoasa este o acuzatie facuta cu rea credinta, acuzatie care nu are corespondent in realitatea obiectiva, respectiv persoanei inculpate i se pune in sarcina savarsirea unei fapte penale pe care nu a comis-o.

Infractiunea se consuma in momentul depunerii plangerii neadevarate la organul de stat cu consecinta punerii in miscare in mod inutil a aparatului de justitie , in scopul cercetarii unui fenomen infractional care fie ca nu exista, fie ca nu a fost savarsit de persoana acuzata careia i se primejduieste libertatea si demnitatea.

Din probele administrate rezulta modul contestabil ca inculpatului ii era cunoscuta semnificatia juridica a actelor sale precum si continutul infractiunilor reclamate, rezultand ca inculpatul a formulat plangerea impotriva partilor vatamate din prezenta cauza cu rea credinta, intrucat au fost aduse invinuiri mincinoase la adresa unor politisti care au actionat ferm si legal, acestia cerandu-i inculpatului sa se conformeze dispozitiilor legale cu ocazia controlului acestuia in trafic, in calitate de conducator auto, in respectarea dispozitiilor  OUG nr. 195/2002.

Reaua credinta este dovedita si de faptul ca inculpatul S C , acuzand o conduita abuziva, inexistenta din partea politistilor si afectand imaginea institutiei politiei, a cunoscut caracterul mincinos al invinuirii , formuland o plangere clar explicata, cu scopul de a-si realiza exonerarea de raspundere penala pentru propria fapta savarsita la regimjul circulatiei rutiere.

Invinuirile aduse de inculpat partilor vatamate nu s-au confirmat, instanta pronuntandu-se in mod definitiv asupra lor asa cum s-a retinut mai sus, astfel ca, fapta inculpatului intruneste elementele constitutive ale ale infractiunilor de denuntare calomnioasa  prev. de art. 259 A. 1 Cod penal.

2.-  Fata de probele administrate in cauza, instanta apreciaza ca fapta inculpatul S C de a conduce pe drumurile publice , pe raza localitatilor M si G, in seara de  09.12.2009, in jurul orelor 21,34, pe DJ 244B, in satul G, com.G, un autoturism , avand o alcoolemie de 1,95 g‰ la ora 22,02 si 1,80 g‰ la ora 23,02,  intruneste  elementele constitutive ale infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g%o alcool pur in sange fapta  prev. si ped. de art. 87 A 1 OUG 195/2002 .

Cu privire la latura subiectiva a infractiunii , din probele administrate reiese ca inculpatul a actionat avand reprezentarea  faptelor sale ,cu forma de vinovatie a intentiei  prevazand rezultatul acestora - crearea unei stari de pericol pentru ceilalti participanti la trafic - urmare pe care ,chiar daca nu a urmarit-o, a acceptat posibilitatea producerii acesteia.

Sub aspect obiectiv, elementul material al infractiunii  il reprezinta actiunea de conducere in conditii ilicite, prin nerespectarea unei  interdictii de a conduce autoturismul avand o imbibatie alcoolica peste limita legala.

In cauza exista si cerintele esentiale atasate elementului material si anume existenta drumului public si a unui autovehicul.

Fiind o infractiune de pericol, fapta inculpatului a avut ca urmare imediata crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale ocrotite iar legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea activitatii desfasurate efectiv de inculpat.

In ceea ce priveste forma de vinovatie, in cauza  inculpatul a actionat cu intentia directa de a periclita securitatea circulatiei pe drumurile publice.

Incidenta dispozitiilor art. 33 lit. a Cod penal este determinata de faptul ca  infractiunea prev. de art. 87 A 1 OUG 195/2002 si cele sase  infractiuni  de denuntare calomnioasa  prev. de art. 259 A. 1 Cod penal au fost savarsite de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele.( cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele  se retine  forma concursului real de infractiuni).

In consecinta,  pentru argumentele mai sus aratate,  in temeiul art. 334 Cod procedura penala,  instanta va  schimba incadrarea juridica data faptelor cu privire la savarsirea carora s-a  pus in miscare actiunea penala si s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului  S C  , prin rechizitoriul  din 14.10.2011  in dosar nr. X/2009  al  Parchetului de pe langa Judecatoria M , din infractiunile  de :

-  „ o infractiune  de conducere pe drumurile publice a unui  autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, prevazuta de art. 87 A. 1 din OUG nr.195/2002 modificata prin OUG nr. 63/2006 si o infractiune  de denuntare calomnioasa  prev. de art. 259 A. 1 Cod penal  impotriva partilor vatamate C C-C N E –C, I A - C , B -  , AC - I , B M- Acu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal  „,

 in infractiunile de : - „ o infractiune  de conducere pe drumurile publice a unui  autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, prevazuta de art. 87 A. 1 din OUG nr.195/2002 modificata prin OUG nr. 63/2006 si sase  infractiuni  de denuntare calomnioasa  prev. de art. 259 A. 1 Cod penal  impotriva partilor vatamate C C-C N E –C, I A - C  , B -  , AC - I , B M- Acu aplicarea art. 33 lit. a  si art. 33 lit. b Cod penal  „ .

In baza textelor de lege enuntat mai sus si a dispozitiilor art. 345 Cod Procedura Penala ,  instanta urmeaza sa aplice inculpatulului , cate o pedeapsa ,  la individualizarea careia se vor avea in vedere disp. art. 52 si 72 Cod Penal,  avand in vedere persoana si conduita inculpatulului inainte de savarsirea infractiunii , apreciindu-se  ca este oportuna pentru reeducarea acestuia , aplicarea unei pedepse mai severe ca durata, motivat de faptul ca  inculpatulul a lezat prin comportamentul sau  valori de autoritate.

Cunoasterea caracteristicilor unui infractor prezinta o deosebita importanta pentru determinarea gradului concret de pericol social a acestuia si pentru stabilirea unei pedepse eficiente.

Modul de comportare in societate, caracterizat prin disciplina in munca si o viata conforma cu regulile de convietuire sociala, poate determina concluzia ca nu a comis infractiunea datorita inclinatiei sale pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de imprejurari care au contribuit ca inculpatulul sa se abata de la conduita sa obisnuita.

Desi inculpatul S C  beneficiaza de o imagine pozitiva in comunitate,  instanta apreciaza ca pericolul social concret al faptelor savarsite de inculpat  este sporit,  nefiind un  incident minor, deoarece  afirmatiile facute la adresa partilor vatamate  se refereau la indeplinirea unor atributii de serviciu, findu-le afectat si prestigiul profesional.

In acest sens, este de retinut faptul ca partile vatamate  isi indeplinesc atributiile de politist intr-o comunitate relativ mica, impactul social al incidentului in care a fost implicat fiind mare.

1. Prin incriminarea  faptei de denuntare calomnioasa  prev. de art. 259 A. 1 Cod penal ,  s-a incriminat o  norma juridica complexa , incalcata, prin fapta penala savarsita fiind deopotriva incalcate relatiile sociale specifice infaptuirii justitiei si cele privitoare la demnitatea partilor civile carora li s-a pus in sarcina pe nedrept savarsirea unor infractiuni  de o deosebita gravitate, care puteau duce pana la  discreditarea sociala si pierderea locului de munca.

2. Cu privire la  infractiunea  de conducere pe drumurile publice a unui  autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, prevazuta de art. 87 A. 1 din OUG nr.195/2002, instanta apreciaza ca pericolul social concret al faptei savarsite de inculpat este sporit , raportat la  valoarea mare a  alcoolemiei , peste dublul  limitei legale , rezultatul alcoolemiei  fiind rezultatul unei probei stiintifice , ale carei rezultate sunt evidente, inclusiv pentru inculpat, la care se adauga comportamentul inculpatului, concretizand pericolul potential al conducerii sub influenta alcoolului.

Inculpatul  a  creat  o stare de de pericol pentru ceilalti participanti la trafic - urmare pe care, chiar daca nu a urmarit-o, a acceptat posibilitatea producerii acesteia.

Pedeapsa trebuie sa fie de natura a asigura reeducarea inculpatulului  si atingerea scopului prev. de art. 52 A. 1 teza ultima Cod penal „ prevenirea savarsirii de noi infractiuni.”

Instanta apreciaza ca este necesara  aplicarea unor  pedeapse  suficient de aspre, care sa-si atinga scopul de - reeducare , pedeapsa care sa asigure si  siguranta in forta ocrotitoare a legii, dar si in exemplul  moral in sensul ca o pedeapsa eficienta si proportionala cu gravitatea faptei, ar preintampina savarsirea unor fapte de acelasi gen.

Instanta va constata ca faptele sunt savarsite in concurs real  si ideal in temeiul art. 33 lit. a Cod penal  si art. 33 lit. b Cod penal si in temeiul art. 34 lit. b Cod penal contopeste  pedepsele in pedeapsa cea mai grea  .

Instanta nu va interzice inculpatulului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza I si lit. c Cod Penal , desi art. 71 reglementeaza obligatia instantei de a interzice drepturile prevazute de art.64 lit,a-c Cod Penal.

Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr.1 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale , astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.

In motivarea acestei hotarari s-a retinut ca indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o, nu se justifica excluderea celor condamnati din campul persoanelor cu drept de vot neexistand nicio legatura intre interdictia votului si scopul pedepsei, de a preveni savarsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorului.

De asemenea, instanta nu va interzice nici exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.c Cod penal, deoarece inculpatul nu s-a folosit de o profesie sau activitate in comiterea infractiunii, astfel ca nu se jusifica interzicerea drepturilor prev. de lit. c.

  Avand in vedere ca inculpatul nu are antecedente penale, raportat si la durata pedepsei rezultante aplicate in urma concursului de infractiuni,  instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia. 

  Astfel, in temeiul art. 81 Cod Penal, instanta va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei  aplicate inculpatului fiind intrunite conditiile prevazute de art. 81 Cod penal

  a) pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, afara de cazul cand condamnarea intra in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 38;

c) se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei poate fi acordata si in caz de concurs de infractiuni, daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 2 ani si sunt intrunite conditiile prevazute in A. 1 lit. b) si c).

In temeiul art. 82  Cod Penal, se va fixa termen de incercare, incepand cu data ramanerii definitive a hotararii  si in temeiul art. 71 A.5  Cod Penal, se va suspenda executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II a si b Cod Penal  pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale a inchisorii.

Se va atrage atentia inculpatulului asupra disp. art. 83 Cod Penal privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

 Cu privire la latura civila,, in faza de judecata:

 Partea vatamata agentul de politie C C- C s-a constituit parte civila cu suma de 1500 lei reprezentand daune morale.

Partea vatamata Agentul de politie N E- C s-a constituit parte civila cu suma de 5000 lei reprezentand daune morale si daune materiale.

Partea vatamata Agentul de politie I A -C s-a constituit parte civila cu suma de 1000 lei reprezentand daune morale.

Partea vatamata Subofiterul B-  s-a constituit parte civila cu suma de 1500 lei reprezentand daune morale.

Partea vatamata Subofiterul AC- I s-a constituit parte civila cu suma de 1500 lei reprezentand daune morale.

Partea vatamata Subofiterul B M - As-a constituit parte civila cu suma de 1500 lei reprezentand daune morale.

In cauza, raspunderea civila delictuala a inculpatului urmeaza sa fie atrasa deoarece s-a facut dovada savarsirii, cu vinovatie, de catre aceasta a unei fapte ilicite conform art. 998 si urm. Cod civil.

 O conditie esentiala pentru a putea fi angajata raspunderea civila delictuala este si aceea a certitudinii prejudiciului cauzat atat sub aspectul existentei sale, cat si al intinderii sale.

In temeiul art. 14 si 346 Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod  civil  instanta  va, instanta retine ca obiectul juridic special al infractiunii de denuntare calomnioasa nu are in vedere  nu numai relatiile sociale referitoare la infaptuirea justitiei, ci si relatiile sociale referitoare la demnitatea persoanei.

 Instanta apreciaza ca s-a creat partilor vatamate un prejudiciu de imagine, s-a adus atingere demnitatii acestora, fiind inculpate de fapte imaginare, care nu au existat, partile vatamate fiind  nevoita sa se deplaseze de la domiciliul acestora si de la locul lor de munca, cu ocazia anchetei, la sediul Parchetului de pe langa Tribunalul V, cu ocazia cercetarilor penale, cauzandu-li-se un  sentiment de umilinta, de frustrare, deoarece afirmatiile facute la adresa partilor vatamate se refereau la indeplinirea unor atributii de serviciu, findu-le afectat si prestigiul profesional.

 In acest sens, este de retinut faptul ca partile vatamate  isi indeplinesc atributiile de politist intr-o comunitate relativ mica, impactul social al incidentului in care au fost implicati fiind mare.

Fata de aceasta situatie, instanta a apreciat ca partile vatamate sunt  indreptatite la acordarea unor daune morale.

In solutionarea laturii civile, instanta a constatat ca partile civile, in calitate de agenti de politie si subofiteri au fost chemati la Parchet, pentru cercetari in legatura cu fapte denuntate de inculpat ca fiind savarsite in exercitarea atributiilor de serviciu, fara a fi vinovati de nicio infractiune, fiindu-le incalcate onoarea, demnitatea si  s-a produs o alterare considerabila a vietii, fiind supuse unui stres continuu.

Avand in vedere ca denuntul mincinos prejudiciaza demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei,  in speta a partilor vatamate, precum si dreptul la propria imagine instanta a apreciat ca se impune admiterea pretentiilor civile formulate de partile vatamate, insa doar in parte, considerand ca suma de 1.000  lei ( una mie lei  ) reprezentand daune morale este suficienta pentru repararea prejudiciului moral suferit de fiecare parte vatamata., cat si prin forta de exemplaritate pe care o astfel de sentinta o poate avea pentru prevenirea unor situatii similare

In consecinta, instanta va admite in parte actiunea civila formulata de partea civila C C-C, va admite in parte actiunea civila formulata de partea civila N E –C, va admite actiunea civila formulata de partea civila I A - C , va admite in parte actiunea civila formulata de partea civila B -  , va Admite  in parte actiunea civila formulata de partea civila AC - I , va admite in parte  actiunea civila formulata de partea civila B M- A.

 Va obliga pe inculpatul S C sa plateasca partii civile C C-C suma de 1.000  lei ( una mie lei  )  reprezentand daune morale., partii civile N E –C suma de 1.000  lei ( una mie lei  )  reprezentand daune morale, partii civile I A - C  suma de 1.000  lei ( una mie lei  )  reprezentand daune morale, partii civile B - suma de 1.000  lei ( una mie lei  )  reprezentand daune morale, partii civile AC - I  suma de 1.000  lei ( una mie lei  )  reprezentand daune morale, partii civile B M- A suma de 1.000  lei ( una mie lei  )  reprezentand daune morale.

Ca o consecinta a condamnarii, in temeiul art. 189 si art. 191 A. 1 Cod Procedura Penala va obliga pe  inculpat sa plateasca statului  cheltuieli judiciare , din care  din care onorariu  avocat din oficiu pentru inculpata in faza de judecata,  va fi platita Baroului V din fondurile Ministerului Justitiei.

10

Domenii speta

Spete similare