Divort

Sentinţă civilă 136 din 18.01.2012


INSTANTA

La data de 8 noiembrie  2011, cu nr.5511 a fost inregistrata la instanta, actiunea prin care reclamanta P a solicitat in contradictoriu cu paratul P G pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna desfacerea casatoriei, sa se stabileasca ca autoritatea parinteasca asupra minorilor sa fie exercitata de ambii parinti, locuinta minorei P C A  la ea si a minorului P D G la parat, sa revina la numele avut anterior casatoriei, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea actiunii reclamanta arata ca relatiile dintre ei sunt in asa masura vatamate incat continuarea casatoriei nu mai este posibila,  paratul fiind de acord cu divortul.

Prin precizarile depuse pentru termenul din 21 decembrie 2011, reclamanta a solicitat desfacerea casatoriei din vina paratului, sa se stabileasca domiciliul minorilor la ea, tot ea fiind cea care sa exercite autoritatea parinteasca, cu obligarea paratului la pensie de intretinere.

Mai arata reclamanta, ca relatia lor de casatorie este compromisa datorita relatiei extraconjugale pe care paratul a  inceput-o din anul 2009, cand s-au despartit in fapt si a inceput sa neglijeze familia.

Reclamanta a mai promovat o actiune de divort ce a constituit obiectul dosarului nr.3001/189/2011 finalizat cu impacarea partilor, dosar atasat in proba.

Prezent in instanta,  paratul a aratat ca este de acord cu desfacerea casatoriei din vina lui,  insa autoritatea parinteasca sa fie exercitata de ambii parinti.

Din probele aflate la dosarul cauzei, instanta retine ca partile s-au casatorit la data de 19 iunie 1999, au avut domiciliu comun in casa bunicilor paratului, iar din convietuierea lor au rezultat doi copii: P C A, nascuta  la data de 30 septembrie 1999 si P D G, nascut la data de 20 aprilie 2006. Neintelegerile in familie au aparut in urma cu doi ani, cand paratul a inceput o relatie extraconjugala cu care nici bunica lui nu era de acord, moment in care a inceput sa lipseasca noptile de la domiciliu, sa-i aduca jigniri reclamantei, sa-si neglijeze familia, venind doar in vizita la copii. Reclamanta este o femeie gospodina, are loc de munca, se ingrijeste de copii, asa cum a avut grija si de bunicii paratului pana la decesul acestora, respectiv bunicul in urma cu cinci ani, iar  bunica in decembrie 2011. Dupa decesul bunicilor paratului,  reclamanta a ramas sa  locuieasca impreuna cu copiii in casa acestora, paratul ii viziteaza, merge cu copiii la plimbare, iar acestia  sunt atasati de el. Audiata in Camera de Consiliu, minora P C A, in varsta de 12 ani a aratat ca nu poate decide cu cine sa ramana dupa divortul parintilor deoarece vrea ca parintii sai sa nu se desparta, iar minorul P D G in varsta de 5 ani si 10 luni a precizat ca doreste sa ramana cu tatal. Prin referatul de ancheta psihosociala intocmit de Consiliul Local Municipal B Directia de Asistenta Sociala s-a retinut ca reclamata si minorii locuiesc in casa proprietatea bunicii paterne, unde sunt conditii corespunzatoare de locuit. Prin acest referat de ancheta psihosociala s-a propus ca minorii sa locuiasca impreuna cu mama lor, care este apta sa asigure cresterea minorelor in conditii de siguranta deoarece paratul nu mai locuieste faptic din anul 2009.

Cele ce preced rezulta din sustinerile partilor, depozitia martorei P M, interogatoriul paratului, concluziile referatului de ancheta psiho sociala intocmit in cauza.

In conditiile prevederilor legale sus invocate, in cauza devine aplicabil articolul 373 lit. b din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, conform caruia „divortul poate avea loc atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila.

Articolul 379 alin.1 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, prevede ca, „In cazul prevazut la art. 373 lit. b), divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei. Cu toate acestea, daca din probele administrate rezulta culpa ambilor soti, instanta poate pronunta divortul din culpa lor comuna, chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort. (…)”.

Raportand textele de lege sus invocate, la situatia de fapt retinuta in cauza, instanta apreciaza ca relatiile de casatorie ale partilor sunt grav vatamate, continuarea casatoriei nu mai este posibila, vinovat de desfacera casatoriei fiind paratul.

In consecinta, se va dispune desfacerea, din vina paratului, a casatoriei incheiate la data de 19 iunie 1999, inregistrata cu nr.169 in Registrul Starii Civile al Primariei Municipiului B, jud. V.

Potrivit art. 383 alin.3 din Codul civil, se va dispune ca, dupa divort, reclamanta sa poarte numele de familie pe care l-a avut anterior incheierii casatoriei-P.

Instanta urmeaza ca, potrivit art. 396 din Codul civil, sa hotarasca asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori

Astfel, in temeiul art. 398 din Codul civil, apreciind ca este in interesul superior al minorilor, se va dispune ca autoritatea parinteasca asupra minorilor sa fie exercitata de catre ambii parinti intrucat relatiile tensionate dintre parinti nu trebuie  sa  aiba drept consecinta  stirbirea autoritatii parintesti a celuilalt parinte, cu atat mai mult  cu cat nu  s-a dovedit un  comportament agresiv al paratului  fata  de minori, acestia fiind atasati de tata.

Instanta va hotari si cu privire la locuinta minorilor dupa divortul parintilor lor.

Fata de imprejurarea ca, dupa despartirea in fapt a partilor, minorii au  locuit impreuna cu mama, tatal fiind de acord ca si copiii sa locuiasca cu ea, instanta apreciaza ca este in interesul minorilor sa locuiasca cu reclamanta, chiar daca minorul P D G si-a exprimat optiunea de a ramane cu tatal.

Ca urmare, in temeiul art. 400 alin. 2 din Codul civil, se va stabili locuinta minorilor la reclamanta.

 Potrivit art. 402 din Codul civil, paratul P G va fi obligat sa contribuie la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a minorilor P C A si P D G, prin plata lunara a unei pensii de intretinere, stabilita in bani, incepand cu data inregistrarii la instanta a actiunii, 8 noiembrie 2011 si pana la majoratul minorilor.

In acest scop, paratul va plati reclamantei pensie de intretinere pentru fiecare dintre cei doi minori, pensie care va fi calculata pe baza salariului minim pe tara.

Astfel, art. 1 din H.G. nr.1225 din 14 decembrie 2011 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata (publicata in „Monitorul Oficial al Romaniei” nr. 922/27 decembrie 2011) prevede ca salariul de baza minim brut pe tara este de 700 lei lunar (net: 530 lei).

Pentru stabilirea cuantumului pensiei de intretinere, vor fi aplicate prevederile art. 529 alin.2 din Codul civil, potrivit carora, pentru doi copii minori, pensia de intretinere este de pana la 1/3 din venitul net lunar al parintelui obligat la prestarea intretinerii, in cauza acest venit net fiind de 530 lei, lunar.

 Ca o consecinta a admiterii actiunii reclamantei si desfacerii casatoriei din culpa paratului, paratul urmeaza a fi obligat in baza art.274 Cod proc.civila  la plata cheltuielilor de judecata efectuate in cauza reprezentand taxa de timbru, timbru judiciar si onorar de avocat. Actiunea a fost legal timbrata si s-a aplicat timbru judiciar corespunzator.

3