Constatare nulitate absoluta

Prin cererea inregistrata la data de 28.03.2012 sub nr. X/2012 reclamantele  R L-G  si  V M-V  au chemat in judecata paratii  Consiliul Local B, Consiliul Judetean V  si Primarul mun. B  solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta  a actului de donatie autentificat sub nr. X/28.09,1973 la Notariatul de Stat Local B, incheiat de defunctii lor parinti, S I si S A cu privire la suprafata de teren de 400 m.p. , teren fara constructii, situat in B, str. Xnr. X, actualmente B-dul X nr. X.

In motivarea cererii, reclamantele au aratat ca sunt mostenitoarele defunctilor S A , mama lor, decedata la data de 21.06.1997 si S I , tatal lor, decedat la data de 25.07.2002.

Dupa casatorie parintii lor au cumparat pe raza mun. B o casa de locuit- anexe gospodaresti si teren in suprafata totala de 1224 m.p. situat in B, b-dul Xnr. X, actual B-dul X nr. X, conform Actului de vanzare-cumparare transcris la Grefa Tribunalului Popular al Raionului B, la 12.07.1953. Incepand cu anul 1963 , casa si terenul au fost expropriate, constructia demolata, iar terenul a fost partial folosit de stat. Astfel, din intreaga suprafata de teren au mai ramas doar 400 m.p. care au format obiectul actului de donatie autentificat sub nr. X/28.09.1973. Acest act a fost incheiat de catre parintii lor si Statul Roman reprezentat prin Comitetul Executiv al Consiliului Popular al mun. B.

Reclamantele sustin ca in luna ianuarie 2012 au primit pe adresa din B, str. Xnr. X A, jud. V, o instiintare adresata tatalui lor, S I, de catre primarul mun. B, desi tatal lor este decedat de la data de 25.07.2002, ocazie cu care au aflat ca parintii lor au formulat notificare conform legii pentru imobilul preluat in mod abuziv situat in B B-dul Xnr. X. Sustin ca , s-au interesat cu privire la situatia acestui imobil si in acest fel au aflat ca o parte din teren si constructii au fost expropriate in 1963, iar pentru 400 m.p. teren a fost incheiat actul de donatie a carui nulitate absoluta solicita a se constata.

Precizeaza ca la incheierea acestei donatii parintii lor au fost fortati sa-si dea acordul, iar consimtamantul lor a fost viciat. Pentru ele, reclamantele, adolescente la acea vreme si pentru parintii lor, situatia a fost foarte greu de suportat, casa le-a fost demolata, iar terenul au fost nevoiti sa-l elibereze , mutandu-se la rude. Considera ca fiindu-le viciat consimtamantul donatorilor, actul de donatie este lovit de nulitate absoluta pentru lipsa consimtamantului valabil exprimat.

Reclamantele apreciaza ca inlocuitor de drept al Consiliului Municipal B este Cosniliul Local B, iar Comitetul Executiv al Judetului V este inlocuit de Consiliul Judetean V. Primarul mun. B are calitate procesual pasiva ca reprezentant al Primariei B, la care a fost adresata Notificarea la Legea 10/2001 si in a carei administrare se afla terenul din cauza.

Cererea a fost intemeiata in drept pe art. 45 din Legea nr. 10/2001.

In sustinere a atasat copie de pe urmatoarele inscrisuri:Actul de Vanzare autentificat sub nr. X3/12.07.1954, act de donatie autentificat sub nr. X/28.09.1973, decizia nr. 387/15.08.1973, acte de stare civila, certificate de deces, adresa nr. 18995/18.01.2012, adresa nr. 2471/21.02.2012, certificat de calitate de mostenitor nr. 12/15.03.2012( f.5-21).

La data de 14.05.2012 sub nr. 9488 a fost inregistrata la dosar  intampinarea  formulata de Consiliul Judetean V  prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesual pasive .

In motivare sustine ca nu are nici calitate, nici capacitate procesuala, fiind un organ deliberativ care in exercitarea atributiilor expres si limitativ prevazute de lege, adopta hotarari, potrivit dispozitiilor art. 87 si 21 din Legea nr. 215/2001.

De asemenea, arata ca  nu a fost parte in actul de donatie. In plus imobilul ce a facut obiectul donatiei se regaseste pe raza teritoriala a mun. B , fiind astfel in patrimoniul acestei unitati administrativ teritoriale care este si beneficiara actului de donatie.

Intampinarea nu a fost intemeiata in drept.

La data de 22.05.2012, sub nr. 10143 a fost inregistrata la dosar  intampinarea  formulata de  Primarul mun. B  si  Consiliul Local B  , prin care au solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca fiind neintemeiata, invocand totodata  exceptia lipsei calitatii procesual pasive a Primarului mun B si Consiliului Local B. Sustin ca potrivit dispozitiilor art. 21 din Legea 215/2001 primarul nu are capacitate juridica proprie, el putand sta in judecata doar in calitate de reprezentant al unitatii administrativ teritoriale, iar Consiliul Local B este autoritate deliberativa, in plus acesta nu este succesorul in drepturi al Comitetului executiv al Consiliului Popular al mun. B, donatar in actul din discutie.

Pe fondul cauzei au considerat ca au fost respectate dispozitiile legale in vigoare la data incheierii actului de donatie autentificat sub nr. X/28.09.1973 la Notariatul de Stat Local B, fiind incheiat in forma autentica, poarta semnatura partilor, astfel ca motivele invocate prin actiune sunt neintemeiate.

La prima zi de infatisare , 24.05.2012 reclamantele au formulat  cerere de introducere in cauza in calitate de parata a Unitatii Administrativ Teritoriale B, prin Primarul mun. B,  avand in vedere ca imobilul se regaseste pe raza teritoriala a mun. B.

De asemenea, reclamantele au  precizat  ca autorii lor au semnat actul de donatie fara ca acestia sa aiba intentia de a gratifica statul roman, ci sub presiunea exercitata de functionarii vechiului regim, astfel incat lipsa consimtamantului valabil exprimat cumulativ cu lipsa intentiei de a gratifica conduce la lipsa scopului actului juridic si implicit la lipsa cauzei acestuia, iar sanctiunea aplicabila este nulitatea absoluta a actului de donatie.

Legal citata, Unitatea Administrativ Teritoriala a Mun. B a formulat si depus la dosarul cauzei la data de 06.06.2012, sub nr. 11128  intampinare  prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca fiind neintemeiata.

Sustine ca actul de donatie autentificat sub nr. X/28.09.1973 la Notariatul de Stat Local B a fost incheiat cu respectarea dispozitiile legale in vigoare la data incheierii actului de donatie, fiind incheiat in forma autentica, poarta semnatura partilor, astfel ca motivele invocate prin actiune sunt neintemeiate.

Intampinarea nu a fost intemeiata in drept.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri si testimoniala , in cadrul careia au fost audiati martorii X, la propunerea reclamantelor.

Alizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele :

Potrivit Actului de Vanzare autentificat sub nr. X3/12.07.1954 la Notariatul Principal de Stat al Regiunii B, transcris la Grefa Tribunalului Popular al Raionului B sub nr. X/20.07.1954, sotii S A si S I au achizitionat de la Constantinescu M si Zaganescu Eugenia  imobilul situat in B, b-dul Xnr. X, compus dintr-o casa de locuit cu patru camere, antreu, subsol, bucatarie si un coridor cu geamuri construita din caramida si acoperita cu tabla, avand un beci din caramida dedesubt , iar ca anexe o baie cu o incapere , construita de asemenea din caramida, trei magazii din scandura si o bucatarie de vara, invelite cu tabla, un chiosc din scandura si o fantana din piatra, impreuna cu terenul in suprafata totala de 1224 m.p., intre vecinii : X B, X.

Prin Actul de donatie autentificat sub nr. X/28.09.1973 de Notariatul de Stat Local B, sotii  S I si S A in calitate de donatori au donat Statului Roman,  prin Comitetul executiv al Consiliului popular al mun. B, prin delegat X, in calitate de donatar, suprafata de 400 m.p. teren fara constructii situat in B, str. Xnr. Xinvecinat la N , S si E cu proprietatea statului, iar la V cu str. X.

Prin declaratia data in fata instantei martorul X, audiat la propunerea reclamantelor a aratat ca le cunoaste  pe reclamantele  din  prezentul dosar, intrucat imobilul  proprietatea  sa se invecina cu imobilul proprietatea parintilor reclamantelor, situat  pe  strada  fosta  X nr. X, in  prezent  B-dul  X, casa  reclamantelor fiind  situata cu  un perete  pe  hatul celor  doua proprietati. A aratat ca imobilele  lor au  fost aprobate spre  expropriere  inainte de a fi achizitionate  de ei, insa ei nu am avut  cunostinta despre acest  aspect. Imobilele au fost cumparate  in 1954  si au stat pana in 1964  cand au fost expropriati.  A declarat ca parintii reclamantei  au mai locuit  in  imobil cativa  ani, dupa care si-au demolat casa  si au folosit materialele rezultate  pentru constructia altei case, insa nu stie nimic despre  incheierea vreunui act  intre parintii reclamantelor si  vreun reprezentat al statului. Parintii  reclamantelor  i-au spus  ca au acceptat sa demoleze casa pentru a putea refolosi materialele. Tatal reclamantelor i-a povestit ca va accepta  sa doneze  imobilul  reprezentantilor statului de teama persecutiilor de la serviciu. De asemenea a mai mentionat faptul ca  se oferea ca despagubire suma de  1, 5 lei, iar  vecinii erau amenintati zilnic  ca  in cazul in care nu sunt de acord cu parasirea imobilului li se vor scoate lucrurile in strada. Tatal reclamantelor a acceptat  sa-si demoleze  singur casa  si sa doneze  imobilul teren pentru a beneficia de refolosirea materialelor de constructie.  Reprezentantii IGCL erau cei care ii amenintau  ca vor fi persecutati la serviciu. Reclamantele  locuiau in acea  perioada  in  imobil fiind copile  si  se  jucau cu copiii lui.  Martorul a declarat ca daca  nu ar fi executat  presiunile,  familia  S  nu  si-ar  fi  donat imobilul, ei conturase o gospodarie frumoasa.

Prin declaratia data in fata instantei martorul X, audiat la propunerea reclamantelor a aratat ca a fost vecina cu imobilul din litigiu, ea locuind in blocul de vis-a vis din anul 1968. A declarat ca stie ca parintii reclamantelor au fost nevoiti sa-si demoleze casa, lucru impus de vechiul sistem, fiind foarte necajiti ca trebuiau sa elibereze locuinta. In acea perioada au fost 3 case in aceeasi situatie, printre care si cea a familiei S. Casa a fost demolata de parintii reclamantelor pentru a putea valorifica materialele de constructie, insa nu stie daca a fost intocmit vreun act de instrainare intre acestia si vreo institutie a statului. Parintii reclamantelor si-au achizitionat un alt loc de casa, in B, pe str. S unde au construit o alta casa, folosind partial materiale din vechea casa. Martorul a declarat ca atunci cand s-a mutat in blocul in care locuieste in anul 1968 a aflat ca acest bloc a fost construit pe o parte din lotul proprietatea reclamantelor. In prezent pe terenul proprietatea reclamantelor, locatarii blocului au infiintat o gradina de zarzavat, initial a fost folosit ca spatiu verde, ulterior ca loc de recreere a persoanelor care consuma alcool. A mai declarat ca proprietatea din litigiu era la nr. X, iar parintii reclamantelor si-au demolat casa in graba deoarece li s-a impus sa elibereze locul de reprezentantii Primariei si ai Partidului.

Alizand cu prioritate exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor Consiliului Local B, Consiliului Judetean V si a Primarului municipiului B, fata de dispozitiile art. 137 alin. 1 Cod procedura civila, instanta retine urmatoarele:

Calitatea procesual pasiva in procesul civil trebuie sa corespunda calitatii de persoana obligata in cadrul raportului juridic de drept material dedus judecatii.

Din actele aflate la dosarul cauzei, instanta retine ca donatia a fost incheiata de catre autorii reclamantelor cu Statul Roman prin Comitetul executiv al Consiliului Popular al mun. B, la data de 28.09.1973, conform incheierii de autentificare nr. X .

Actul juridic a fost incheiat de parti intr-o perioada in care in Romania guverna o alta randuire constitutionala si politica, legislatia avuta in vedere la acel moment fiind in mare parte abrogata la momentul de fata.

Pentru a Aliza in concret, la acest moment, cine este beneficiarul actului de donatie trebuie avuta in vedere, pe langa legislatia in vigoare la data realizarii donatiei si cea in vigoare la data judecatii.

Astfel, instanta retine ca la momentul intocmirii actului de donatie singurul titular al dreptului de proprietate era statul, bunurile care intrau in patrimoniul acestuia, intrau si in cel al unitatilor administrativ teritoriale, insa nu cu titlu de proprietate, pentru acestea din urma, ci cu titlu de administrare.

Decretul nr. 478/1954 a prevazut expres faptul ca in cazul donatiilor oferite statului acesta era reprezentat de Consiliul Popular, desi, potrivit Decretului 31/1954, aflat si el in vigoare la acea data, reprezentarea Statului se facea prin Ministerul de Finante.

In prezent, Legea 213/1998 astfel cum a fost modificata, face o neta distinctie intre bunurile aflate in proprietatea statului si cele aflate in proprietatea unitatilor administrativ teritoriale.

Imobilul ce face obiectul prezentului litigiu se afla in mod evident in proprietatea unitatii administrativ teritoriale, fiind inclus in acest sens in categoria bunurilor ce fac parte din domeniul public de interes local, conform art. 6 din Legea 213/1998.

In concluzie, interpretand actul de donatie din perspectiva legislatiei actuale, respectiv Legea 213/1998, beneficiarul liberalitatii este unitatea administrativ teritoriala  B si nu Statul Roman.

In ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva a Consiliului Local B si  Primarul mun. B, instanta apreciaza ca aceasta este infirmata de dispozitiile Legii nr. 215/2001. Legea administratiei publice locale, astfel cum a fost modificata, face o neta distinctie intre unitatile administrativ teritoriale, persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu si autoritatile locale, deliberative si executive.

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, unitatile administrativ teritoriale, respectiv comunele, orasele, municipiile si judetele, sunt persoane juridice de drept public, avand un patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina, in conditiile in care, astfel cum prevede art.23 din acelasi act normativ, consiliile locale si primarii reprezinta autoritati ale administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune, orase si municipii, functioneaza ca autoritati ale administratiei publice locale si rezolva treburile publice ale localitatii, in conditiile legii.

Astfel, Consiliul Local B  si Primarul mun. B nu au atributii privind administrarea domeniului public si privat nu au calitatea de titular al dreptului de proprietate publica sau privata. Dreptul conferit de lege Consiliului Local de a administra patrimoniul public si privat al unitatii administrativ teritoriale nu face altceva decat sa sublinieze faptul ca acesta este doar o autoritate deliberativa, luand decizii asupra bunurilor care se afla insa in patrimoniul unitatii administrativ teritoriale.

Pentru motivele de fapt si de drept anterior mentionate, instanta urmeaza a admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului Local B si a Primarului mun. B, respingand actiunea formulata in contradictoriu cu acestia pentru lipsa calitatii procesuale pasive.

De asemenea, instanta avand in vedere dispozitiile art. 87 si art. 21din Legea nr. 215/2001 urmeaza a admite si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului Judetean V, respingand actiunea formulata in contradictoriu cu acesta pentru lipsa calitatii procesuale pasive.

Alizand actele si lucrarile dosarului in ce priveste cererea formulata in contradictoriu cu parata Unitatea Adminsitrativ teritoriala a mun. B, prin Primar instanta retine ca din probele administrate rezulta ca autorii reclamantelor, defunctii S I si Salavastru A au incheiat oferta de donatie sub imperiul violentei exercitate de functionarii fostului regim, neexistand consimtamantul valabil exprimat al acestora si neavand astfel intentia de a gratifica statul roman prin respectivul act de donatie.

Or, lipsa consimtamantului valabil exprimat cumulativ cu inexistenta intentiei de a gratifica inseamna lipsa scopului imediat al actului juridic si implicit lipsa cauzei actului de donatie.

Vicierea consimtamantului autorilor reclamantelor nu reprezinta in sine un motiv de nulitate a actului de donatie, violenta psihica constituind doar premisa folosita pentru stabilirea intentiei de a gratifica sau nu statul roman, respectiv pentru stabilirea cauzei actului juridic civil.

Ca element esential al actului juridic civil cauza nu se confunda cu consimtamantul si nici cu obiectul unui asemenea act, aspect ce evidentiaza caracterul sau de element independent, de sine statator si posibilitatea unei sanctiunii proprii, respectiv cea a nulitatii absolute, astfel ca  in drept devin incidente disp. art.948, 996 teza I si art.967 Cod civil din 1864, aplicabil in raport de data intocmirii actului de donatie.

Instanta apreciaza ca  atunci cand lipsa cauzei se datoreaza lipsei intentiei de a gratifica, in actele cu titlu gratuit lipseste un element esential al actului juridic civil, iar lipsa scopului imediat absoarbe eroarea asupra scopului imediat, astfel ca sanctiunea aplicata este aceea a nulitatii absolute.

Fata de toate aceste considerente , instanta urmeaza a admite cererea formulata de reclamantele R I. L-G si V I. M-V in contradictoriu cu parata Unitatea Administrativ Teritoriala a municipiului B, prin primarul mun. B si ca constata nulitatea absoluta a actului de donatie autentificat sub nr. X/28.09.1973 la Notariatul de Stat Local B, incheiat intre S I si S A si Statul Roman prin delegat  X.

6

Domenii speta

Spete similare