Ultraj

INSTANTA

Asupra cauzei de fata;

Sub nr. X/2012 din 07.02.2012 a fost inregistrat la instanta dosarul nr. X/2011 al Parchetului de pe langa Judecatoria V, impreuna cu Rechizitoriul din 21.01.2012  prin care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de libertate,  a inculpatului:

-  C C-D– X, cetatenie romana, studii 8 clase, fara ocupatie, casatorit, cu antecedente penale,  sub aspectul savarsirii infractiunilor de : ultraj, sfidarea organelor judiciare si furt calificat - prev. de art. 239 alin. 1, 2 si 5 si art. 2721  Cod penal,  art. 208 alin. 1 Cod penal , art. 209 alin. 1 lit. e Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta retine urmatoarele :

La data de 21.11.2011,  Parchetul de pe langa Judecatoria V, a fost sesizat de catre Ag. de politie P D-C, din cadrul Politiei Mun. V, jud. V, despre faptul ca in aceeasi zi, in jurul orelor 15.30, aflandu-se in exercitarea atributiunilor de serviciu, impreuna cu Ag.sef pr. de politie  A C, Ag.sef de politie C F, si jandarmul N B, a fost lovit cu capul in zona fetei si injurat, de catre numitul C C-D, care fusese prins in flagrant, in timp ce a sustras din Magazinul „LIDL „ din Mun. V, doua cutii de cafea, in valoare de 29 lei.

In ziua de 21.11.2011, Ag. de politie P D-C, din cadrul Politiei Mun. V, jud. V, incepand cu ora 14.00, a intrat in serviciul de mentinere a ordinii si sigurantei publice, pe raza Mun. V, jud. V.

In jurul orelor 15.30, a fost sesizat prin statia de emisie-receptie de catre ofiterul de serviciu din cadrul Politiei Mun. V, sa se deplaseze pe str. Republicii, la Magazinul „LIDL „ din Mun. V, deoarece agentul de paza de aici, a prins in flagrant o persoana de sex masculin, care a comis un furt.

Partea vatamata Ag. de politie P D-C impreuna cu colegii sai A C, C F si N B, s-au deplasat cu autoturismul din dotare la locul faptei, unde in camera agentului de paza P C, au gasit o persoana de sex masculin ce emana halena alcoolica si care avea asupra sa doua cutii de  cafea „Ness”, pe care le sustrasese din  Magazinul „LIDL”,  in valoare de 29 lei.

Organele de politie, inainte de a-l conduce la sediul Politiei Mun. V, pentru efectuarea de cercetari sub aspectul savarsirii infractiunii de „furt calificat”, prev. de art. 208 alin. 1 Cod penal si art. 209 alin. 1 lit. e  Cod penal , au dispus perchezitionarea corporala a acestuia, conform procedurilor standard in astfel de cazuri, ocazie cu care inculpatul C C – D , a inceput sa adreseze lucratorilor de ordine, injurii, cuvinte pornografice cat si amenintari cu acte de violenta, manifestandu-se violent.

In momentul in care organele de politie au incercat sa-l imobilizeze, inculpatul C C – D, a lovit cu capul, partea din spate, in zona fetei partii vatamate Ag. de politie P D-C, care s-a ferit, atenuand impactul.

Inculpatul C C – D, a fost imobilizat fortat la „sol” , prin incatusare, organele de ordine incheind proces verbal de folosire a fortei in acest sens.

In momentul in care organele de politie il conduceau pe inculpatul C C – D, pe usa de iesire din camera agentului de paza, acesta s-a oprit si sprijinit cu picioarele in tocul usii, lovind din nou cu capul, de data aceasta, cu partea laterala dreapta, in zona fetei partii vatamate Ag. de politie P D-C, caruia a inceput sa-i curga sange  din nas.

Inculpatul C C – D , in tot acest timp adresa injurii , expresii sfidatoare si amenintari cu acte de violente, respectiv: „ bagami-as p…, te dezbrac eu pe tine,…., cand o sa ne intalnim noi pe strada, iti arat eu, cine sunt…”, care conform declaratiei partii vatamate Ag. de politie P D-C,  au fost de natura a-i induce acestuia o stare de teama si insecuritate, deoarece il cunostea de mai mult timp ca pe o persoana violenta, care a comis mai multe furturi si talharii.

Actiunea organelor de ordine, prezentata mai sus,  s-a intemeiat pe prev. Legii nr. 218/2002, privind organizarea si functionarea Politiei Romane, care conform prev. art. 34.

(1) Pentru descurajarea, impiedicarea si neutralizarea actiunilor agresive ale persoanelor care tulbura ordinea si linistea publica, actiuni ce nu au putut fi inlaturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace, politistii pot folosi scuturi de protectie, casti cu vizor, bastoane din cauciuc, bastoane cu energie electrostatica, dispozitive cu substante iritant-lacrimogene si paralizante, jeturi de apa, arme cu glont din cauciuc si catuse, caini de serviciu, precum si alte mijloace de imobilizare care nu pun in pericol viata sau nu produc o vatamare corporala grava.

(2) Mijloacele prevazute la alin. (1) pot fi folosite impotriva persoanelor care:

c) ultragiaza persoanele cu functii ce implica exercitiul autoritatii publice;

d) se opun sau nu se supun, prin orice mijloace, indeplinirii solicitarilor legale ale politistului, numai daca exista o temere legitima ca prin actiunile lor pot pune in pericol integritatea corporala sau viata politistului. »

Inculpatul C C – D  a fost condus la sediul Politiei Mun. V, pentru a fi cercetat in legatura cu fapta de furt comisa, iar partea vatamata Ag. de politie P D-C, s-a deplasat la Spitalul Mun. V, pentru a fi examinat medical, dar nu a reusit acest lucru, din cauza aglomeratiei.

Partea vatamata Ag. de politie P D-C, nu poseda certificat medico-legal.

Cu ocazia audierii, pe parcursul urmaririi penale, inculpatul C C – D , care initial s-a sustras urmaririi penale,  recunoaste faptul ca l-a lovit cu capul in zona fetei pe Ag. de politie P D-C,  dar din „greseala”, fiind posibil sa-i fi adresat acestuia si persoanelor prezente injurii, cuvinte pornografice si amenintari cu acte de violenta, deoarece, cand este in stare de ebrietate, „asa se comporta el, cu cei cu care intra in conflict”.

Numitii A C, C F si N B, desi injuriile, cuvintele pornografice si amenintarile cu acte de violenta, erau adresate tuturor celor prezenti la locul incidentului, nu au depus plangere in cauza, pe motiv ca nu s-au simtit lezati in drepturile lor, dorind sa participe in procesul penal in calitate de martori.

 Partea vatamata SC. LDL DISCOUNT V, prin adresa nr. FN/22.11.2011, arata ca nu se constituie parte civila in procesul penal, prejudiciul cauzat fiind recuperat.

Prin acelasi rechizitoriu procurorul a dispus:

- Neinceperea urmaririi penale, in temeiul art. 228 alin. 6 C.p.p. si art. 10 lit. d C.p.p., privind pe numitul C C – D  , pentru savarsirea infractiunilor de ultraj si sfidarea organelor judiciare - prev. de art. 239 alin. 1 si 5 si art. 2721  cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal,  fata de lucratorii de politie A C, C F si  jandarmul  N B, aflati si ei in exercitarea atributiunilor de serviciu.

Procurorul a apreciat faptul ca inculpatul C C – D , a adresat acele injurii, cuvinte si expresii sfidatoare, cat si amenintari  cu acte de violenta, la modul general si fata de ceilalti lucratori de politie, prezenti la fata locului, dar facand referire in mod expres, constant , la adresa Ag. de politie P D-C, se va retine savarsirea infractiunilor de ultraj si sfidarea organelor judiciare, doar fata de  partea vatamata Ag. de politie P D-C , iar cu privire la ceilalti politisti, se va dispune neinceperea urmaririi penale, in cauza lipsind unul din elementele constitutive ale infractiunii, respectiv intentia, in baza art. 10 lit. „d” C.p.p.

Cu privire la latura civila, in cursul urmarii penale:

Partea vatamata Ag. de politie P D-C,,  nu s-a  constituit parte civila in procesul penal, in aceasta faza procesual penala .

Partea vatamata, SC. LDL DISCOUNT V, prin adresa nr. FN/22.11.2011, arata ca nu se constituie parte civila in procesul penal, prejudiciul cauzat fiind recuperat.

Cele  retinute mai sus rezulta din urmatoarele mijloace de proba: proces-verbal de consemnare a actelor premergatoare , proces-verabl de constatare a infractiunii flagrante a organelor de cercetare penala din cadrul Pol. Mun. V , declaratie parte vatamata P D-C si adresa I.P.J. V, din care rezulta calitatea de organ de cercetare penala , declaratii martori A C, C F, N B si P C , 2 (doua) procese verbale de confruntare dintre inv. Solomon Andrei si partea vatamata si martor P C , Acte de cautare , declaratie invinuit C C D , proces-verbal de prezentare a materialului de urmarire penala,  actele dosarului.

Inculpatul C C – D  , are varsta de  40 ani, este casatorit, doi copii minori, a absolvit 8 clase, cu antecedente penale ( a fost condamnat si cercetat pentru comiterea unei infractiunii de talharie si a mai multor fapte de furt in perioada 1992-2010, nefiind recidivist) , nu este recidivist conform fisei de cazier judiciar .

Cu ocazia audierii, in faza de urmarire penala, inculpatul C C – D  a avut o atitudine partial sincera,  a recunoscut faptele cu privire la care este cercetat, motivand comiterea acestora, de faptul ca se afla sub influenta bauturilor alcoolice.

Inculpatul C C – D a fost cercetat in stare de libertate.

La judecarea cauzei in prima instanta, la primul termen de judecata , pana la inceperea cercetarii judecatoresti, inculpatul C C – D a declarat, personal ca recunoaste savarsirea faptelor retinute in actul de sesizare a instantei si a solicitat ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, in aplicarea dispozitiilor art. 3201 Cod procedura penala privind  judecata in cazul recunoasterii vinovatiei.

Inculpatul C C – D a declarat ca recunoaste in totalitate faptele retinute in actul de sesizare a instantei si nu solicita administrarea de probe, cu exceptia inscrisurilor in circumstantiere pe care le poate administra la acest termen de judecata si a solicitat ca judecata sa aiba loc in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, pe care le cunoaste si le insuseste.

Audiat fiind,  inculpatul C C – D  nu a recunoscut  in totalitate faptele cu privire la  savarsirea carora a fost trimis in judecata, in modalitatea retinuta in rechizitor .

Inculpatul a recunoscut ca a sustras dintr-un magazin apartinand SC. LDL DISCOUNT  din  V, 2 cutii de cafea Ness, fiind in stare avansata de ebrietate. A fost imobilizat de fortele de ordine, motiv pentru care s-a zbatut si l-a lovit pe unul dintre politistii care il imobilizasera cu capul , dar foarte putin, nu a avut intentia sa loveasca. Recunoaste ca a folosit un limbaj vulgar la adresa politistilor, a vorbit urat si i-a injurat.

In consecinta, instanta,  apreciind ca inculpatul a facut o recunoastere partiala, sustinand ca l-a lovit pe partea vatamata  din greseala si nerecunoscand fapta de amenintare la adresa partii vatamate,  nu a dat eficienta cererii inculpatului , apreciind ca cererea nu  indeplineste conditiile prevazute de art. 3201 aliniat 1-6  Cod procedura penala , a respins cererea si a trecut la  judecarea cauzei  in procedura de drept comun. 

In ceea ce priveste forma de vinovatie, in cauza ,  inculpatul  a actionat cu intentia directa de a periclita valorile mai sus mentionate, ocrotite de legiuitor.

Fata de probatoriul administrat in cauza , instanta apreciaza ca in modalitatea descrisa mai sus: 

1.  Fapta inculpatului  C C – D, care in  ziua  de 21.11.2011, in jurul orelor 15,30,  a  sustras , respectiv si-a insusit pe nedrept, doua cutii de cafea « Ness », in valoare de 29 lei, dintr-un magazin apartinand  LIDL DISCOUNT SRL , cu sediul in sat Nedelea, comuna Aricestii Rahtivani, DN 72, Crangul lui Bot, Km 73+810, jud. Prahova  - Filiala 2 V, str. Republicii, nr. 3, jud. V,  in timpul programului de lucru, cand magazinul era deschis pentru clienti, respectiv pentru public, intruneste elementele constitutive ale  infractiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 -  art.  209 alin. 1 lit. e Cod penal.

Incidenta dispozitiilor art. 209 lit.  e  Cod penal  privind forma calificata a furtului este determinata de savarsirea faptei de furt in urmatoarele imprejurari: g) intr-un loc public.

2. Fapta inculpatului C C – D, care in ziua de 21.11.2011, in jurul orelor 15,30,  a adresat  amenintari  cu acte de violenta, partii vatamate Ag. de politie P D-C, aflat in timpul exercitarii atributiunilor de serviciu, cu ocazia prinderii in flagrant a inculpatului  in timp ce sustras doua cutii de cafea « Ness » din magazinul apartinand LIDL DISCOUNT SRL- V , amenintari care i-au creat o stare de temere partii vatamate,  atat prin fapta in sine cat si raportat la conduita infractionala anterioara a inculpatului reflectata in condamnarile suferite, intruneste elementele constitutive ale  infractiunii de ultraj  prev. de art. 239 alin. 1  cu referire la alin. 5  Cod penal.

3. Fapta inculpatului C C – D, care in  ziua  de 21.11.2011, in jurul orelor 15,30,  a aplicat o lovitura de cap in zona fetei  partii vatamate Ag. de politie P D-C, aflat in timpul exercitarii atributiunilor de serviciu, cu ocazia prinderii  in flagrant a inculpatului in timp ce sustras doua cutii de cafea « Ness », din magazinul apartinand  LIDL DISCOUNT SRL- V , intruneste elementele constitutive ale  infractiunii de ultraj  prev. de art. 239 alin. 2  cu referire la alin. 5  Cod penal.

4. Fapta inculpatului C C – D, care in  ziua  de 21.11.2011, in jurul orelor 15,30, a adresat injurii,  expresii pornografice, cuvinte si expresii vulgare , insultatoare , partii vatamate  Ag. de politie P D-C, aflat in timpul exercitarii atributiunilor de serviciu, cu ocazia prinderii  in flagrant a inculpatului  in timp ce sustras doua cutii de cafea « Ness », din magazinul apartinand  LIDL DISCOUNT SRL- V intruneste elementele constitutive ale  infractiunii de sfidare a organelor judiciar prev. de art. 272 1 Cod penal .

Cu privire la infractiunea de ultraj  se vor retine si prevederile alineatului 5 al articolului 239 Cod penal, alaturi de prevederile aliniatului  1, avand in vedere calitatea  subiectului pasiv al acestei infractiunii, respectiv a partii vatamate, de politist, aflat in exercitiul  functiei, respectiv a atributiilor de serviciu.

Intrucat relatiile sociale ocrotite de legea penala, a faptelor de ultraj si sfidarea organelor judiciar, sunt diferite, in primul caz sunt ocrotite si aparate de legea penala autoritatea de stat cu care sunt investitii functionarii publici, in timpul exercitarii serviciului, iar cel de-al doilea caz relatiile sociale, privind demnitatea personala a partilor vatamate, cele doua infractiuni (ultraj si sfidarea organelor judiciare ) savarsite de inculpat, mai inainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele,  se vor retine in concurs real, conf. art. 33 lit. a Cod penal.

Constituie infractiunea de : Sfidarea organelor judiciare  prev. de art. 2721 Cod penal:

 „  Intrebuintarea de cuvinte insultatoare ori gesturi obscene sau amenintatoare la adresa integritatii fizice a unui judecator, a unui procuror sau a unui organ de cercetare penala, de catre o persoana care participa sau asista la o procedura care se desfasoara in fata instantei sau a organului de urmarire penala,

- intrebuintarea de cuvinte insultatoare ori gesturi obscene sau amenintatoare in mod nemijlocit la adresa integritatii fizice a unui judecator, a unui procuror sau a unui organ de cercetare penala, politist sau jandarm, pentru fapte indeplinite in exercitiul functiei.”

 Constituie infractiunea de  Ultraj  prev. de art. 239 Cod penal:

„ (1) Amenintarea savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa contra unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii.

(2) Lovirea sau orice acte de violenta, savarsite impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiuni.

(3) Vatamarea corporala, savarsita impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii.

(4) Vatamarea corporala grava, savarsita impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii.

(5) Daca faptele prevazute in alin. 1 - 4 sunt savarsite impotriva unui judecator sau procuror, organ de cercetare penala, expert, executor judecatoresc, politist, jandarm ori militar, limitele pedepsei se majoreaza cu jumatate.”

Instanta apreciaza ca fata de prevederilor textelor de lege mai sus invocate si redate, raportat la modul de redactare din cuprinsul actului de sesizare al instantei -  Rechizitoriul din 21.01.2012  in dosarul nr. 5112/P/2011 al Parchetului de pe langa Judecatoria V, -  cu privire la  dispozitiile  de trimitere in judecata a inculpatului C C – D, sub aspectul incadrarii juridice a faptelor savarsite de inculpat, respectiv  art. 239 alin. 1, 2 si 5 Cod penal ,  se formeaza instantei convingerea, ca fata de continutul  exclusiv alternativ al art.  239 Cod penal  , procurorul, fara echivoc , a avut in vedere ambele forme de savarsirea  a infractiunii de Ultraj , prin  amenintare - alin. 1 si prin lovire alin. 2 , asa cum rezulta si din partea descriptiva a faptelor din continutul rechizitoriului,  inculpatul savarsind  doua  fapte , care intra in continutul constitutiv a doua infractiuni.

In raport de aceasta situatie de fapt, ce-si are corespondent in probele administrate in cauza, rezulta ca nu ne aflam in prezenta unei incadrari gresite, care sa necesite punerea in discutie a unei noi incadrari si respectiv schimbarea incadrarii juridice.

Este evident, din economia textului si tehnica de redactare ca, forma prevazuta de alin. 2 al art. 239 Cod penal, nu absoarbe  pe cea prevazuta in alin. 1  al aceluiasi articol, ceea ce, in caz contrar ar fi  in distonanta cu continutul art. 239 din Codul penal, incadrarea juridica corecta fiind atat in art. 239 alin. 1 Cod penal cat si in art. 239 alin. 2 Cod penal.

Imprejurarea ca activitatea inculpatului a fost neintrerupta si cu aceeasi ocazie, nu are nici o semnificatie in retinerea in sarcina sa atat a infractiunii prevazuta de art. 239 alin. 1 Cod penal cat si a infractiunii prevazuta de art. 239 alin. 2 Cod penal.

Absorbtia actelor din forma simpla de catre cele din forma agravata este legal posibila, numai daca ele apartin aceleiasi actiuni incriminate (de exemplu, vatamarea absoarbe lovirea, etc.) nu si atunci cand, cu aceeasi ocazie, neintrerupt, se savarsesc acte apartinand unor actiuni tipice diferite, incriminate distinct in legea penala.

Or,  in alin. 1 al art. 239 Cod penal, elementul material al laturii obiective este format din actiuni de „amenintare” iar in alin. 2 al aceluiasi articol din actiuni de „lovire sau orice acte de violenta”.

Cu atat mai mult, cat pentru actiunea de  „ intrebuintare  de cuvinte insultatoare”  in varianta in care subiectul pasiv este calificat, se retin elementele constitutive ale unei infractiunii distincte, respectiv cea de sfidarea organelor judiciare  prev. de art. 2721 Cod penal.

Absorbtia variantei simple in cea agravata nu opereaza in cazul infractiunii de ultraj, deoarece, in realitate, pretinsa varianta agravata prevazuta de alin. 2 este o infractiune de sine-statatoare cu elemente proprii distinct de cea incriminata in art. 239 alin. 1 Cod penal, iar cele doua fapte au fost incriminate in cadrul aceluiasi articol numai din ratiuni de sistematizare legislativa.

Aceasta, deoarece in conceptia legiuitorului nostru, varianta agravanta a unei infractiuni inseamna varianta simpla plus o circumstanta agravanta si, ca atare, ceea ce se agraveaza este, intotdeauna, fapta tipica (varianta simpla) care-si pastreaza pentru toate formele aceeasi latura obiectiva, careia i se adauga o circumstanta agravanta.

Varianta agravata constituie o modalitate noua a aceleiasi fapte incriminate de prezenta unei circumstante agravante.

Dar, in cazul infractiunii de ultraj nu se verifica aceasta situatie, intrucat varianta pretins agravata prevazuta de art. 239 alin. 2 Cod penal este o alta infractiune, asemanatoare cu prima (art. 239 alin. 1 Cod penal) numai in privinta subiectului pasiv, insa, activitatea materiala, actiunea tipica incriminata este calitativ diferita, sub aspectul elementului material al laturii obiective.

Sub acest aspect este greu de imaginat cum s-ar putea realiza absorbtia  unor fapte diferite intre ele, cata vreme infractiunile incriminate in alin. 1 si 2 ale art. 239 Cod penal, au laturi obiective diferite,  chiar si pedepse diferite, chiar daca unele prezinta un grad mai mare de pericol social.

Ultrajul  prin amenintare a lucratorului de politie ar putea fi absorbita numai intr-o modalitate mai grava a aceleiasi modalitati normative, respectiv tot de amenintare, dar in nici un caz nu ar putea fi absorbita intr-o modalitate normativa de lovire ori vatamare.

Fiind vorba de fapte distincte care se produc impotriva unei persoane, purtatoare a autoritatii de stat, ele vor trebui incadrate juridic diferit, indiferent ca se comit cu aceeasi ocazie si neintrerupt.

In infractiunea de ultraj sunt absorbite, prin vointa legiuitorului, numai faptele de lovire in cele de vatamare corporala sau acestea in cele de vatamare corporala grava.

Prin urmare, nu exista nici un temei sa se aprecieze  ca legiuitorul a voit sa absoarba in cadrul aceleiasi modalitati de ultraj (alin. 2 - 4, art. 239 Cod penal) si faptele de amenintare, din moment ce, in mod explicit, dispozitia de incriminare nu prevede aceasta.

Nu in ultimul rand, absorbtia nu poate fi o modalitate de a inlatura raspunderea penala distincta a unei persoane pentru fapte , care prezinta fiecare trasaturile unei infractiuni de sine-statatoare.

Cum ultrajul cu violenta (prevazut in alin. 2 -4 ) implica o activitate diferita a inculpatului decat cea a ultrajului simplu – alin. 1 - (savarsit prin amenintare), alaturarea accidentala in cadrul aceluiasi articol nu are vreo semnificatie in ceea ce priveste sanctionarea multipla a persoanei care savarseste ambele modalitati de ultraj asupra acelorasi purtatori ai autoritatii de stat.

In sprijinul rationamentului ca faptele prev.  de la alin. 1 la alin. 4 ale art. 239 Cod penal sunt modalitati alternative de savarsire ale infractiunii de ultraj, prin  infractiuni distincte si nu cumulative este si faptul ca prin raportarea la  aliniat 5 , in functie de calificarea subiectului pasiv , se face referire la „  faptele prev. la  alin  1- 4 „ si la  majorarea „ limitelor  pedepselor” , si nicidecum la o  singura fapta si o singura  limita de pedeapsa, la modul singular, pluralitatea  datorata diversitatii si identitatii specifice a fiecarei infractiuni, prin valorile sociale lezate diferite,  fiind explicit incriminata de legiuitor in insasi forma de redactare a textului incriminator de la art. 239 Cod penal.

Intentia legiuitorului de a incrimina fapte penale distincte care intra in continutul constitutiv al unor infractiuni distincte rezulta din  incriminarea fiecarei fapte distinct, si in incriminarea  pentru fiecare fapta a unui regim sanctionator  diferit, in functie de gravitate, faptuitorul putand savarsi numai una dintre fapte sau pe toate.

Prin savarsirea mai multor infractiuni,  prevazute la aliniate diferite ale  de art. 239 Cod penal , nu i se poate crea  faptuitorului o situatie mai usoara sau cel mult egala cu  aceea in care  un inculpat ar savarsi o singura infractiune.

In situatia in care nu ar exista calificarea speciala a subiectului pasiv al infractiunii - purtatori ai autoritatii de stat -  pentru a fi in prezenta infractiunii de ultraj, faptele de lovire si amenintare pe care le-ar savarsi un inculpat, ar primi incadrari juridice distincte, lovire si amenintare  prev. de art. 180 si 193 Cod penal, chiar daca ar fi savarsite in acelasi context, neintrerupte, valorile sociale  lezate fiind distincte.

Cu atat mai mult, in contextul art. 239 Cod penal , aceleasi fapte, isi pastreaza identitatea, devin si mai grave prin specificul subiectului pasiv, purtator al autoritatii de stat si este evident ca intentia legiuitorului a fost sanctionarea distincta a acestora su nu crearea unui regim sanctionator mai favorabil decat in exemplul mai sus invocat cu un subiect pasiv obisnuit-fara calitate, printr-o operatiunea artificiala si nelegala de absorbtie.

In concluzie, incadrarea juridica corecta ce trebuie data faptelor savarsite de inculpat este atat in infractiunea prevazuta de art. 239 alin. 1 Cod penal cat si in infractiunea prevazuta de art. 239 alin. 2 Cod penal, fiecare cu referire la agravanta prev.  de art. 239 alin. 5 Cod penal, dupa calitatea de  „ politist ” a subiectului pasiv, victima infractiunii,  urmand ca pedepsele sa fie stabilite in raport de criteriile generale prevazute de art. 72 din Codul penal, respectiv gradul concret de pericol social al faptei, persoana faptuitorului si imprejurarile in care s-a savarsit fapta.

In baza textelor de lege enuntat mai sus si a dispozitiilor art. 345 Cod Procedura Penala,  instanta urmeaza sa aplice inculpatului  o pedeapsa la individualizarea careia se vor avea in vedere disp. art. 52 si 72 Cod Penal.

Conform acestor texte de lege,  la stabilirea si aplicarea pedepselor se va  tine seama si de limitele de pedeapsa fixate de lege, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

La individualizarea  judiciara a pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal si anume dispozitiile partii generale, gradul de pericol concret al faptei, imprejurarile concrete  in care aceasta a fost comisa.

Modul de comportare in societate, caracterizat prin disciplina in munca si o viata conforma cu regulile de convietuire sociala, poate determina concluzia ca nu a comis infractiunea datorita inclinatiei sale pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de imprejurari care au contribuit ca inculpatul sa se abata de la conduita sa obisnuita.

Analizand fisa de cazier a inculpatul C C – D, rezulta ca acesta  are antecedente penale,  instanta apreciaza ca pericolul social concret al faptelor savarsite de inculpat  este sporit,  nefiind un  incident minor.

Astfel, inculpatul a mai fost condamnat prin Sentinta penala nr. 447 din 30.03.1993  a Judecatoriei V  la pedeapsa  de 3 ani inchisoare pentru infractiuni de violenta, respectiv talharie si la  pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare  prin Sentinta penala nr. 730 din 12.07.1994 a  Judecatoriei V pentru savarsirea infractiunii de furt calificat.

In executarea pedepselor mai sus mentionate, inculpatul a fost arestat la data de 15.03.1994 si eliberat la data de 08.03.1995 cu un rest de pedeapsa de 216 zile, implinit la data savarsirii faptelor  din prezenta cauza.

Cu privire la aceste condamnari, instanta apreciaza ca s-a implinit termenul de reabilitare la data savarsirii faptelor din prezenta cauza, urmand a se retine incidenta dispozitiilor art. 38 Cod penal, inculpatul nefiind in stare de recidiva.

De asemenea, in perioada 2008 - 2010, inculpatului i-au fost aplicate 4 amenzi administrative de catre Parchetul de pe langa Judecatoria V, pentru fapte de furt calificat.

La stabilirea pedepsei s-au avut in vedere toate elementele ce caracterizeaza persoana inculpatului, inclusiv conduita procesuala  partial sincera. 

Pedeapsa trebuie sa fie de natura a asigura reeducarea inculpatului si atingerea scopului prev. de art. 52 alin. 1 teza ultima Cod penal „ prevenirea savarsirii de noi infractiuni.”

Pericolul sporit pentru ordinea publica al faptelor savarsite de inculpat este accentuat  prin  chiar amenintarile pe care inculpatul le profereaza. 

Fapta savarsita de inculpat,  a avut ca urmare imediata crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale ocrotite, privind ordinea si linistea publica, siguranta cetatenilor, rezultand din materialitatea activitatii desfasurate efectiv de inculpat.

Prin incriminarea  infractiunii de  sfidarea organelor judiciare sunt aparate nu numai relatiile sociale menite sa asigure respectul autoritatii, fiind incriminate de legiuitor ca  infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei, ci si a celor care asigura onoarea, libertatea, integritatea corporala a persoanelor, care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.

Gravitatea faptei  a avut un impact deosebit asupra comunitatii fiind benefica pentru societate si oportuna pentru inculpat, o pedeapsa, proportional cu gravitatea faptei.

  In acest sens, este de retinut faptul ca partea vatamata  isi indeplineste atributiile de politist intr-o comunitate , in care  impactul social al incidentului in care au fost implicate fiind mare, cu consecinte defavorabile asupra  prestigiului  profesional, fiind lezate relatiile sociale menite sa asigure respectul autoritatii, dar  si a celor care asigura onoarea, libertatea, integritatea corporala a persoanelor, care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, in timpul indeplinirii unor atributii de serviciu, partea vatamata fiind  amenintata cu acte de violenta, insultata de inculpat ,  in indeplinirea acestor atributii de serviciu, ca autoritate,  de fata cu mai multe persoane, fiindu-i  afectat si prestigiul profesional, faptele inculpatului avand natura de a sfida valoarea reprezentata de partea vatamata in calitate de agent sef de politie.

Comportamentul agresiv verbal manifestat in savarsirea faptelor deduse judecatii in prezenta cauza, manifestat cu perseverenta si premeditare,  indreptatesc concluzia si aprecierea instantei  ca este necesara  aplicarea unor  pedepse, care sa-si atinga scopul de - reeducare , pedeapsa care sa asigure si siguranta  cetatenilor privind protejarea valorilor ocrotite de lege, siguranta in forta ocrotitoare a legii, dar si in exemplul  moral in sensul ca o pedeapsa eficienta si proportionala cu gravitatea faptei, descurajeaza  asemenea comportament,  sanctionand aceste manifestari in mod corespunzator cu rolul de a preintampina savarsirea unor fapte de acelasi gen.

Avand in vedere persoana inculpatului C C – D, asa cum a fost caracterizat de martorul Gavozdea Vasile ca fiind  un om harnic, care isi castiga existenta din munca in constructii, din care isi intretine si familia, avand in general un comportament linistit, cu exceptia situatiilor in care consuma alcool si devine violent, varsta acestuia,  faptul ca are in intretinere doi copii minori, ca a avut o atitudine partial sincera, recunoscand  o parte din fapte, ca prejudiciul creat prin fapta de furt are o valoare relativ scazuta si a fost recuperata integral, cat si faptul ca  se afla sub aspectul istoricului infractional in situatia intervenirii reabilitarii pentru condamnarile anterioare,  instanta apreciaza ca aceste aspecte pot fi retinute la individualizarea pedepsei , si ca aceste imprejurari constituie circumstante atenuante in favoarea inculpatului , in temeiul 74 alin. 2 Cod penal  , urmand ca instanta, in temeiul art. 76 Cod Penal, sa coboare pedeapsa sub limita speciala  prevazuta de lege pentru infractiunile  mai sus retinuta in sarcina inculpatului

In temeiul art. 33 lit. a Cod penal  va constata ca faptele savarsite sunt in concurs real si  in temeiul art. 34 lit. b Cod penal  va contopi pedepsele in pedeapsa cea mai grea .

Pe durata prevazuta de art. 71 Cod penal va  interzice  inculpatului exercitarea drepturilor prevazuta de art. 64 lit. a teza a  II-a si b  Cod penal, incepand cu data ramanerii definitive a  hotararii , vazand considerentele deciziei nr. LXXIV /2007 pronuntata in interesul legii de catre ICCJ, din momentul ramanerii definitive a hotararii si pana la terminarea executarii pedepsei principale.

Instanta nu va interzice inculpatului  drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza I si lit. c Cod Penal , dsi art. 71 reglementeaza obligatia instantei de a interzice drepturile prevazute de art. 64 lit. a-c Cod Penal.

Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale , astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.

In motivarea acestei hotarari s-a retinut ca indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o, nu se justifica excluderea celor condamnati din campul persoanelor cu drept de vot neexistand nicio legatura intre interdictia votului si scopul pedepsei , de a preveni savarsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorului.

De asemenea , instanta nu va interzice nici exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. c Cod penal, deoarece inculpatul nu s-a folosit de o profesie sau activitate in comiterea infractiunii, astfel ca nu se justifica interzicerea drepturilor prev. de lit. c.

Avand in vedere ca inculpatul  C C – D,  se afla in situatia prev. de art. 38 alin. 2 Cod penal, in sensul ca a intervenit reabilitarea pentru condamnarile anterioare,  instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia. 

Ca modalitate de executare, instanta apreciaza ca reeducarea inculpatului C C – D  se poate realiza si  prin lasarea in libertate, respectiv prin suspendarea conditionata a  executarii pedepsei, in temeiul art. 81 Cod penal, avand in vedere si limitele pedepsei aplicate si rezultante.

Conform art. 81 Cod penal, care reglementeaza: Conditiile de aplicare a suspendarii conditionate,  instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumita durata, daca sunt intrunite urmatoarele conditii:

a) pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda, cand nu exista concurs de infractiuni;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, afara de cazul cand condamnarea intra in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 38;

c) se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

 Suspendarea conditionata a executarii pedepsei poate fi acordata si in caz de concurs de infractiuni, daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 2 ani si sunt intrunite conditiile prevazute in alin. 1 lit. b) si c).

Astfel, in temeiul art. 81  Penal, instanta va dispune suspendarea conditionata a executarii  pedepsei  aplicate inculpatului.

In temeiul art. 82  Cod Penal, se va fixa termen de incercare,  incepand cu data ramanerii definitive a hotararii  si in temeiul art. 71 alin. 5  Cod Penal, se va suspenda executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II a si b Cod Penal  pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale a inchisorii.

Se va atrage atentia  inculpatului  asupra disp. art. 83 Cod Penal privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Cu privire la latura civila, in faza de judecata:  in temeiul art. 14 si 346 Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod  civil instanta a luat act in  faza de judecata,  ca partea vatamata SC LIDL DISCOUNT SRL  si partea vatamata P D-C nu se constituie parte civila.

 Va constata recuperat prejudiciul produs in dauna partii vatamate SC LIDL DISCOUNT SRL.

Ca o consecinta a condamnarii, in temeiul art. 191 alin. 1 Cod Procedura Penala,  va obliga pe  inculpat  sa plateasca statului  cheltuieli judiciare  avansate de stat in cauza din care  onorariu avocat din oficiu pentru inculpat in faza de judecata,  va fi platita Baroului V din fondurile Ministerului Justitiei.

9

Domenii speta

Spete similare