Minori si familie

Sentinţă civilă 3556 din 28.11.2012


Asupra cauzei de faţa ;

Cu nr.X din 12.09.2012 s-a inregistrat  cererea prin care reclamanta-parata C R M, in contrActoriu cu paratul-reclamant C A F a solicitat instanţei  ca prin hotararea ce o va pronunţa  sa  dispuna  sa exercite  de catre ambii parinţi a autoritaţii parinteşti  faţa de  minora C A L, nascuta la data de 21 nov.2007, sa se stabileasca locuinţa minorei la ea, iar  paratul-reclamant  sa fie obligat la plata unei pensii de intreţinere pentru minora. Iniţial cererea s-a formulat  numai pentru pensie de intreţinere insa ulterior cererea s-a modificat potrivit cererilor de mai sus, cererea fiind depusa la fila 24 dosar.

Motivand cererea, reclamanta a susţinut ca minora a rezultat din relaţia de concubinaj cu paratul.Paratul nu a recunoscut minora insa prin Sentinţa civila  nr.X din 4 sept.2008 pronunţata de Judecatoria B s-a stabilit ca paratul este tatal minorei şi s-a incuviinţat ca aceasta sa poarte numele tatalui-C. La acea data nu a solicitat obligarea paratului reclamant la plata pensiei de intreţinere .Au locuit un timp impreuna, apoi a fost alungata atat ea cat şi copilul, iar paratul reclamant nu a contribuit la intreţinerea minorei. A solicitat ca pensia de intreţinere sa se acorde ca o suma globala, incepand cu 08.04.2008 pana la introducerea cererii  şi dupa introducerea cererii şi ulterior sub forma unei sume fixe.A mai precizat ca minora se afla in grija ei şi este in interesul minorei sa se stabileasca locuinţa la ea.

 A depus in proba copie de pe cartea  de identitate şi copie de pe  certificatul de naştere a minorei, copie de pe Sentinţa civila nr.X din 4 septembrie 2008 pronunţata de Judecatoria B.

Paratul nu a fost de acord cu cererea reclamantei.A motivat ca s-a ingrijit de  minora şi reclamanta parata nu are de unde sa cunoasca faptul ca el nu a contribuit la intreţinerea minorei cata vreme aceasta a fost plecata in Italia.A mai susţinut ca legal nu poate fi obligat la plata unei pensii  de intreţinere sub forma unei sume globale cum a solicitat reclamanta parata .In prezent el şi-a construit o casa şi are condiţii bune de creştere şi educare pentru minora.

A solicitat pe calea cererii reconvenţionale ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata in comun, iar locuinţa minorei sa se stabileasca  la el cu obligarea reclamantei parate la pensie de intreţinere.

La cererea parţilor s-a administrat proba cu acte, au fost audiaţi martorii: X, s-au efectuat anchete psihosociale şi s-a administrat proba cu interogatorii .

Din probele administrate in cauza, instanţa reţine ca parţile au trait in concubinaj şi din aceasta relaţie a rezultat minora C A L, nascuta la data de 21 noiembrie  2007. Prin Sentinţa civila nr.X  din 4 septembrie 2008, pronunţata de Judecatoria B, s-a stabilit ca paratul este tatal minorei şi s-a incuviinţat ca aceasta sa poarte numele tatalui-C.

In considerentele sentinţei s-a reţinut ca dupa ce s-a nascut minora, reclamanta parata  impreuna cu copilul, pe o perioada de o luna,  au locuit  cu paratul reclamant la locuinţa  parinţilor paratului reclamant  situata in satul T, com.G, jud.G. Paratul-reclamant  a contribuit la intreţinerea minorei. Din declaraţia martorilor audiaţi in instanţa şi raspunsurile la interogatorii precum şi anchetele psihosociale a rezultat ca dupa separarea parţilor, minora a locuit cu mama ei. Aceasta din cand in cand mergea la munca in Italia, pentru perioade relativ scurte de timp 3/6 luni , apoi venea in ţara. De aici a trimis diferite sume de bani parinţilor  ei, pentru a intreţine pe minora.In timpul plecarii din ţara minora a fost lasata in grija bunicilor materni.Paratul reclamant a vizitat sporAc minora şi tot sporAc a contribuit la intreţinerea acesteia cu alimente şi haine.

Potrivit art.263 din codul nou civil, aplicabil in cauza, orice masura privitoare la copil trebuie sa fie luata cu respectarea interesului superior al copilului.

Potrivit art.505 alin. 2 din codul nou civil, dispoziţiile referitoare la exercitarea autoritaţii parinteşti, in caz de divorţ, sunt aplicabile şi daca parinţii copilului din afara casatoriei nu convieţuiesc autoritatea parinteasca este un ansamblu de drepturi şi indatoriri care privesc atat persoana cat şi bunurile copiilor, iar parinţii trebuie sa exercite aceste drepturi numai in interesul copiilor,  cu respectul datorat persoanei acestuia, sa-l consulte, ţinand cont de varsta minorului in toate deciziile ce-l privesc pe acesta. Parinţii raspund pentru creşterea copilului lor minor,  iar legiuitorul a prevazut ca exercitarea autoritaţii parinteşti sa se exercite impreuna şi in mod egal de catre parinţi. Prin urmare, potrivit art.483-503 şi urmatoarele din codul nou civil, parinţii au drepturi egale şi responsabilitaţi egale in a creşte copilul  minor, in a  asigura dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala şi sociala, armonios şi sa se consulte in acest sens. Implicarea ambilor parinţi in exercitarea autoritaţii parinteşti este in interesul superior al minorei.Luandu-se de catre ambii parinţi  hotarari  in ceea ce o priveşte pe minora, aceasta se afla permanent in atenţia familiei sale ,se consolideaza relaţia dintre minora şi ambii parinţi şi se confera acesteia mai multa siguranţa .In acelaşi timp atitudinea cooperanta şi responsabila a ambilor parinţii in ceea ce o priveşte pe minora deschide un culoar mai larg de comunicare intre minora şi familia largita, bunici materni, paterni. 

Legiuitorul a prevazut expres egalitatea parţilor in exercitarea autoritaţii parinteşti şi in art. 507 din codul nou civil,  a precizat ca exercitarea autoritaţii parinteşti numai de un singur  parinte se poate dispune cand  unul din parinţi este decedat, declarat mort, prin hotarare judecatoreasca, pus sub interdicţie, decazut din drepturile parinteşti, daca, din orice motiv, se afla in neputinţa de a-şi exprima voinţa. Decaderea din drepturile parinteşti este o sancţiune deosebit de grava şi ar fi justificata numai de un comportament al parintelui de o deosebita gravitate şi  care ar afecta pe minor  in evoluţia şi dezvoltarea lui. In cazul dat, reclamanta -parata şi paratul reclamant nu au dovedit imprejurari care sa inlature pe  vreunul dintre ei  de a exercita autoritatea parinteasca faţa de fiica lui şi a existat inţelegere intre aceştia ca autoritatea parinteasca sa se exercite in comun.Urmeaza ca instanţa  sa admita ambele cereri principala şi reconvenţionala in acest sens.

In ceea ce priveşte locuinţa minorei, potrivit art. 400 din codul civil, in lipsa inţelegerii parţilor sau daca inţelegerea parţilor este contrara interesului superior al minorului , instanţa stabileşte locuinţa copilului minor la parintele cu care locuieşte in mod statornic sau daca a locuit cu ambii parinţi, instanţa ii stabileşte locuinţa la unul dintre ei, ţinand seama de interesul sau superior.

Parţile nu  au ajuns la o inţelegere in ceea ce priveşte locuinţa minorei. Reclamanta parata a apreciat ca interesul minorei este acela de a locui in continuare cu ea iar paratul reclamant ca este in interesul minorei sa locuiasca la el deoarece poate sa-i ofere casa şi condiţii corespunzatoare de creştere şi educare.

Analizand interesele minorei, instanţa reţine ca minora a locuit cu mama ei intr-o locuinţa ridicata de reclamanta-parata, prin efort propriu, in aceeaşi curte  cu bunicii materni, locuinţa  situata  in B, str.S B, nr.X, jud.V. Minora este inscrisa la gradiniţa nr. X din B, pe care o frecventeaza. Reclamanta parata, in prezent, lucreaza ocazional  şi un timp a lucrat, fara contract de munca in Italia.La creşterea minorei reclamanta parata este ajutata de bunica materna.

Paratul reclamant are locuinţa proprie in localitatea T, G, jud. G, realizeaza venituri din munca in agricultura. De la varsta de 3-4 luni, minora nu a mai locuit la paratul reclamant sau parinţii acestuia iar contactul cu aceştia a fost sporAc.Faţa de aceste imprejurari şi in raport cu varsta minorei, instanţa apreciaza ca interesul minorei este acela  de a locui in continuare in mediul in care aceasta s-a obişnuit .

Urmeaza  sa stabileasca locuinţa minorei, la reclamanta parata, sa admita cererea reclamantei parate in acest sens şi sa respinga reconvenţionala cu privire la stabilirea locuinţei la paratul reclamant .

Potrivit  art. 499, 402 pct.1 şi 2 din codul civil, fiecare  parinte  trebuie  sa contribuie la cheltuielile de creştere, educare, invaţatura şi pregatire profesionala a copiilor lor. Reclamanta-parata contribuie la intreţinerea fiicei sale, lunar, prin prestaţii in bani alimente,haine.Paratul-reclamant nu contribuie la intreţinerea fiicei sale .Contribuţia nesemnificativa şi sporAca  la intreţinerea minorei, constand in  dulciuri sau alimente, nu-l absolva pe paratul reclamant de obligaţiile legale in acest sens. In ceea ce priveşte cererea reclamantei parate  ca pensia de intreţinere, la care paratul reclamant  trebuie obligat, sa se stabileasca sub forma  unei sume globale, incepand cu 8.04.2008 şi pana la introducerea cererii, instanţa apreciaza cererea reclamantei parate ca neintemeiata şi urmeaza sa o respinga.

Potrivit art. 532 pct.1 din codul civil pensia de intreţinere se datoreaza de la data cererii de chemare in judecata, iar la pct. 2 se prevede ca pensia de intreţinere se poate acorda şi pentru o perioada anterioara, daca introducerea cererii de chemare in judecata a fost intarziata din culpa debitorului. Reclamanta nu a dovedit ca a fost impiedicata de paratul reclamant sa solicite pensie de intreţinere pentru minora pentru aceasta perioada.

In temeiul art. 532 pct.1 din codul civil paratul reclamant va fi obligat sa plateasca pentru  minora pensia de intreţinere  de la data cererii de chemare in judecata şi pana la majoratul minorei. Cuantumul pensie de intreţinere se va stabili in procent  de pana la 1/4 din  venitul minim pe economie potrivit art.529 alin. 2,art.530 din codul civil .Nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

3