Arestarea preventivă. Art. 218 al. 1,3 lit. b şi al. 4 din Codul penal

Rezoluţie 17 din 13.02.2014


Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, prin referatul înregistrat sub nr.619/110/2014 la data de 13.02.2014, a solicitat arestarea preventivă a inculpatului B.C.,  cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de viol, prev. de art. 218 al. 1, 3 lit. b, 4 N.C.pen.,

În cauză se reţine că inculpatul B.C., în vârstă de 40 de ani, locuieşte în oraşul Tg. Ocna, iar în cursul anului 2013 au locuit la aceeaşi adresă şi părinţii săi, respectiv victima B.A. şi numitul B.G., care a decedat în cursul lunii ianuarie 2014. Inculpatul şi părinţii săi locuiau în interiorul aceleiaşi curţi, însă în încăperi separate.

Inculpatul este cunoscut ca fiind o persoană violentă, mai ales când se află sub influenţa alcoolului, acesta obişnuind să consume astfel de băuturi, iar într-o atare stare, obişnuia să îşi lovească părinţii.

Victima B.A., în vârstă de 71 de ani, suferea de maladia Alzheimer, care  s-a agravat în toamna anului 2013, motiv pentru care a rămas imobilizată la pat, în grija soţului şi a fiului său, inculpatul B.C.. Cei doi s-au înţeles să desfăşoare activitatea de supraveghere şi îngrijire a victimei, pe rând, B.G. pe timp de zi, iar inculpatul pe timp de noapte. În aceste împrejurări, inculpatul obişnuia să o agreseze fizic pe mama sa. De asemenea, victima era vizitată în mod frecvent şi de către nora sa B.N.A., cumnata inculpatului. 

În seara zilei de 19.11.2013, martora B.N.A. s-a deplasat la locuinţa socrilor săi, ocazie cu care a observat că soacra sa B.A. avea mai multe echimoze în zona feţei. Martora a întrebat-o pe aceasta ce a păţit, însă victima a devenit agitată, refuzând să răspundă. Atunci, martora l-a întrebat pe socrul său ce  s-a întâmplat, iar acesta i-a relatat că victima a fost lovită de către inculpat.

Ulterior, în aceeaşi seară, martora i-a telefonat cumnatului său B.G. jr., aflat în străinătate, care s-a întors imediat în ţară împreună cu soţia sa B.G.C.

În seara următoare, la data de 20.11.2013, cei trei martori s-au deplasat la locuinţa victimei, ocazie cu care au observat prezenţa leziunilor la nivelul feţei victimei, iar soţul acesteia a reiterat faptul că B.A. a fost lovită de către fiul său. Tot atunci, martorii au observat că inculpatul se afla sub influenţa alcoolului.

În cursul nopţii, inculpatul a intrat în camera mamei sale, ocazie cu care a exercitat din nou violenţe fizice asupra acesteia, apoi sub imperiul acestor constrângeri fizice, a întreţinut cu aceasta raporturi sexuale, profitând şi de starea de neputinţă fizică şi psihică a victimei.

În jurul orei 02:30, martorul B.G. a auzit zgomote suspecte venind dinspre camera soţiei sale, motiv pentru care a mers să vadă ce se întâmplă, ocazie cu care l-a observat pe fiul său părăsind camera victimei. Martorul a intrat în interiorul acesteia şi a observat-o pe soţia sa întinsă pe pat cu faţa în sus şi acoperită cu o pătură. Dând pătura la o parte, martorul a observat că soţia sa era dezbrăcată şi ţinea mâinile în zona organelor genitale, iar cearşaful de pe pat era strâns la capătul patului. De asemenea, martorul a mai observat că soţia sa este lovită în partea dreaptă a capului şi în zona gâtului. Acesta l-a întrebat apoi pe fiul său ce s-a întâmplat, însă inculpatul, fiind în stare de ebrietate, a devenit irascibil, şi a început să îi adreseze injurii tatălui său.

Martorul B.G. a intrat în camera sa şi s-a culcat, însă în dimineaţa de 21.11.2013 s-a deplasat la locuinţa fiului său B.G. jr., aflată în apropiere, căruia i-a relatat cele întâmplate, iar acesta din urmă a anunţat ambulanţa şi organele de poliţie, care s-au deplasat la faţa locului, în acelaşi loc sosind şi cei doi martori, care au observat că inculpatul dormea în acelaşi pat cu mama sa.

De la faţa locului, organele de poliţie au ridicat mai multe articole textile, printre care un tricou şi o cămaşă cu care victima fusese îmbrăcată, care prezentau urme de rupere, precum şi o pereche de chiloţi aparţinând victimei, şi un prosop, care prezentau pete cu aspect de sânge. De asemenea, au mai fost ridicate o pereche de pantaloni de trening şi una de chiloţi, cu care inculpatul a fost îmbrăcat în noaptea săvârşirii faptei.

Victima B.A. a fost internată la Spitalul Municipal Oneşti în perioada 21.11 – 03.12.2013, secţia Chirurgie, fiindu-i stabilit diagnosticul: edeme facio-cervicale (strangulare?), viol, hemipareză dreaptă, atazie mixtă.

La data de 22.11.2013, victima a fost examinată medico-legal, iar din concluziile raportului de constatare medico-legală nr. 3367/22.11.2013, emis de SJML Bacău, rezultă că victima B.A. prezintă conform datelor medicale înaintate un traumatism cranio-facio-cervical cu edem şi echimoze, fractură perete anterior sinus frontal, ce s-au putut produce prin loviri cu corpuri dure, eventual şi comprimare cu mâinile, în condiţiile stabilite de anchetă, putând data din 20/21.11.2013. Necesită 25-27 de zile de îngrijiri medicale, sub rezerva evoluţiei, la un pacient cu afecţiune Alzheimer. Prezenţa spermatozoizilor în lamele cu secreţie vaginală, confirmă un raport sexual recent, de circa 24-48 de ore, survenit în condiţii ce se vor stabili pe cale de anchetă. În raport de evoluţia ulterioară a pacientei şi de finalizarea investigaţiilor medicale de specialitate, va fi reexaminată medico-legal.

La data de 04.12.2013, victima B.A. a decedat la locuinţa sa. Din concluziile preliminare rezultate în urma efectuării necropsiei cadavrului victimei de către SJML Bacău, rezultă că moartea acesteia a survenit datorită unor cauze concuratoare. Ea s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorii acute, consecinţa patologiei preexistente (higromă subdurală, hemipareză dreapta, Alzheimer), precum şi a traumatismului din 21.11.2013 (cu componenta cranio-facio-cervicală), complicate în evoluţie cu bronhopneumonie. Prezentele constatări sunt emise sub rezerva examenelor de laborator complementare.

Fiind audiat iniţial în faza actelor premergătoare (anterior datei de 01.02.2014), în două rânduri, inculpatul a negat comiterea faptei, apoi a recunoscut că a lovit-o pe mama sa în zona feţei, iar legat de întreţinerea unui raport sexual cu victima, a declarat că nu îşi mai aminteşte, deoarece se afla în stare de ebrietate. Ulterior, fiind audiat în calitate de suspect şi de inculpat, B.C. a negat săvârşirea faptei.

În faţa instanţei de judecată, inculpatul nu a recunoscut fapta, arătând că e posibil să fi intrat în camera victimei o persoană străină, avându-se în vedere faptul că strada principală se află foarte aproape de locuinţă, respectiv camera în care dormea mama sa.

Aceste apărări ale inculpatului nu pot fi reţinute de către instanţă, ele nefiind confirmate de probele aflate la dosar, respectiv procesul verbal de cercetare la faţa locului, planşe foto, raportul de constatare medico-legală, concluziile preliminare necropsiei, mijloacele de probă, depoziţiile martorilor.

Potrivit jurisprudenţei CEDO detenţia este justificată doar dacă se face dovada că asupra procesului penal planează unul din următoarele pericole care trebuie apreciate in concreto, pentru fiecare caz în parte: pericolul de săvârşirea unor noi infracţiuni, pericolul de distrugere a probelor, riscul presiunii asupra martorilor, pericolul de dispariţie a inculpatului sau pericolul de a fi tulburată liniştea publică.

Recomandarea nr. R (80) 11 a Comitetului de Miniştri a Consiliului Europei prevede la pct. 3 ca detenţia provizorie nu poate fi ordonată decât dacă persoana în cauză este bănuită că a săvârşit o infracţiune şi sunt motive serioase de a se crede că există unul sau mai multe dintre următoarele pericole: pericolul de fugă, cel de obstrucţionare a justiţiei ori acela ca acuzatul să nu comită o nouă infracţiune gravă, pct. 4 al recomandării specifică în plus că „dacă existenţa nici unuia dintre pericolele enunţate nu a putut fi stabilită, detenţia provizorie s-ar putea totuşi justifica, în mod excepţional, în anumite cazuri în care se comite o infracţiune deosebit de gravă”.

Din probele administrate până la această dată în cauză, rezultă indicii temeinice că inculpatul a săvârşit infracţiunea de viol pentru care s-a formulat propunere de arestare preventivă, infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani şi având în vedere gravitatea faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a mediului din care aceasta provine, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Actele dosarului  reflectă fără echivoc faptul că infracţiunea pentru care inculpatul este cercetat prezintă o gravitate sporită, fapta săvârşită având rezonanţă în rândul opiniei publice şi determinând reacţia negativă a acesteia faţă de împrejurarea că persoane asupra cărora planează astfel de acuzaţii sunt judecate în stare de libertate.

Infracţiunea de viol, mai ales cea săvârşită asupra unui membru al familiei, prezintă un grad de pericol social extrem de ridicat, vătămând o importantă valoare ocrotită de legea penală, respectiv libertatea sexuală.

Într-o societate democratică dreptul oricărei persoane la viaţă,  integritate corporală, libertate şi demnitate sunt valori fundamentale care  trebuie protejate.

Mai mult, prin fapta presupusă a fi comisă au fost vătămate valori deosebit de importante ocrotite de legea penală, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societăţii, prin lăsarea în libertate  a inculpatului, în aceeaşi comunitate cu rudele victimei, s-ar induce un puternic  sentiment de temere în rândul comunităţii, de insecuritate socială, de  nesiguranţă în opinia publică, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea făptuitorului impresia că poate persista în sfidarea legii, ceea ce practic ar  echivala cu încurajarea tacită a acestuia şi la săvârşirea unor fapte similare şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei şi protecţiei a statului, fapt care în final s-ar repercuta negativ asupra finalităţii actului de justiţie.

Apreciind în concret necesitatea luării măsurii arestului preventiv faţă de inculpat, instanţa constată că se impune detenţia provizorie, fiind comisă o infracţiune deosebit de gravă, prevăzută de art. 218 al.1,3 lit.b, alin.4 din Codul penal, iar raportat la împrejurările concrete în care a fost săvârşită fapta – este îndeplinită condiţia privind existenţa pericolului pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului pentru comunitatea din care provine.

De asemenea, Tribunalul apreciază că măsura arestului preventiv este în concordanţă şi cu dispoziţiile art. 5 din CEDO, respectiv măsura a fost luată pe baza unor motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau că există motive temeinice a crede în necesitatea de a împiedica să se săvârşească o nouă infracţiune, fiind necesară astfel, apărarea ordinii publice a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal, motive ce subzistă la această dată.

În ceea ce priveşte gradul de implicare a inculpatului în săvârşirea faptei, stabilirea vinovăţiei, reprezintă apărări ce vizează în exclusivitate soluţionarea fondului cauzei şi individualizarea sancţiunilor penale asupra cărora instanţa se poate pronunţa numai după finalizarea cercetărilor judecătoreşti.

Având în vedere considerentele expuse, Tribunalul urmează ca în baza art.226 cod pr.penală, cu art.202 şi art.223 alin.2 din codul de procedură penală, se va admite propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău de luare a măsurii arestului preventiv faţă de inculpatul B.C.

Se va dispune arestarea preventivă a inculpatului B.C., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.218 al.1,3 lit.b alin.4 din codul penal, pentru o perioadă de 30 zile începând cu data de 13.02.2014 şi până la data de 14.03.2014, inclusiv şi emiterea mandatului de arestare preventivă.

Se va constata că inculpatul a fost asistat de avocat desemnat din oficiu.

În baza art.275 alin.3 cod pr.penală, cheltuielile avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.