Procedură penală

Pe rolul Tribunalului Bacău sub nr. 4528/110/01.10.2013 a fost înregistrată plângerea petentului L.V.I. formulată împotriva soluţiei procurorului dispusă în dosarul nr. 750/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău de neîncepere a urmăririi penale faţă de B.L. cercetat pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. 2, 4 Cod penal, întrucât lipseşte plângerea prealabilă a părţii vătămate.

În motivarea plângerii petentul arată că este nemulţumit de soluţia dispusă de procuror pe care o consideră nelegală şi netemeinică deoarece intimatul B.L., cu toate că este vinovat de conducere nepreventivă a ridicat pretenţii materiale în sensul că a solicitat petentului să-i plătească maşina.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine:

Prin rezoluţia nr. 750/P/2011 din 24.10.2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de B.L. cercetat pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. 2, 4 Cod penal, întrucât lipseşte plângerea prealabilă a părţii vătămate.

Împotriva acestei soluţii petentul a formulat plângere conform art. 278 Cod procedură penală pe care a depus-o la procurorul ierarhic superior.

Prin rezoluţia nr. 659/II/2/2013 din 26.08.2013 prim – procurorul adjunct Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău a dispus respingerea plângerii ca fiind tardiv formulată.

Plângerea împotriva rezoluţia nr. 750/P/2011 din 24.10.2011 dată de procuror a fost depusă de petentul L.V.I. la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău la data de 09.08.2013, la aproximativ doi ani după comunicarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, cu încălcare termenului de decădere de 20 de zile prevăzut de art. 278 Cod procedură penală.

Împotriva acestei soluţii petentul a formulat plângere conform art. 2781 Cod procedură penală pe care a depus-o la instanţa competentă.

La termenul din data de 17.10.2013, instanţa, din oficiu, a invocat inadmisibilitate acestei plângeri având în vedere următoarele considerente:

Prin art. 185 Cod procedura penală, legiuitorul a stabilit următoarele: „când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen”.

Aşadar, potrivit formalismului legii procesual penale, având caracter de garanţie egală pentru toate părţile interesate, în sensul dispoziţiilor art. 21 cu referire la art. 16 din Constituţia României, revizuită, şi ca raţiune satisfacerea imperativului disciplinarii activităţii procesuale, prin stabilirea unor termene peremptorii vizând durata rezonabila de soluţionare definitiva a cauzei penale, conform dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, prin textul menţionat a fost impusă obligaţia îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancţiunea decăderii din exerciţiul dreptului.

Ca atare, neexercitarea în termen a unui drept procesual, conform sancţiunii menţionate, duce la pierderea acestuia.

De altfel, în recursul în interesul legii pronunţat de instanţa supremă prin decizia nr. 15 din 06 aprilie 2009 şi publicat în Monitorul Oficial Partea 1, nr. 735 din 29/10/2009 a statuat că „Interpretând dispoziţiile art. 278 alin. 3 şi art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală sub aspectul naturii juridice a termenelor, stabilesc că acestea sunt termene de decădere”.

Prin art. 278 indice 1 Cod procedura penală, a fost stabilit un termen de 20 zile pentru formularea plângerii împotriva soluţiei procurorului de netrimitere în judecată, momentul de la acare acesta începe să curgă fiind cel al comunicării soluţiei de respingere a plângerii făcute potrivit art. 275-278 Cod procedură penală sau, după caz, în situaţia nesoluţionării în termen a acestei din urma plângeri, data expirării termenului de 20 zile în care procurorul ierarhic superior avea obligaţia a o rezolva.

Potrivit art. 2781 din Codul de procedură penală, după respingerea plângerii făcute conform art. 275 – 278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la judecătorul de la instanţă căreia i-ar reveni, potrivit legii, competentă să judece cauza în prima instanţă.

Conform art. 186 din Codul de procedură penală, la calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ora, ziua, luna sau anul menţionat în actul care a provocat curgerea termenului, afara de cazul când legea dispune altfel. La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte.

Din examinarea textului mai sus menţionat rezultă că pentru exercitarea dreptului procesual reglementat în art. 2781 Cod procedură penală legea prevede termene şi condiţii.

Prima condiţie înscrisă în text este că o astfel de plângere împotriva rezoluţiei de neurmărire poate fi făcută doar „după respingerea plângerii făcute conform art. 275 - 278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale.”

Or, potrivit art. 278 alin. (3) Cod procedură penală, în cazul rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe rezoluţie persoanelor interesate.

Pe de altă parte, potrivit art. 185 Cod procedură penală, când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen.

Această soluţie a fost îmbrăţişată şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, în decizia nr. 1186 din 26 martie 2010.

În cauza de faţă, rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale a fost comunicată pe 24.10.2011 iar plângerea împotriva acestei soluţii a fost depusă de petent pe data de 08.08.2013, cu mult peste termenul de decădere de 20 de zile, care potrivit textului mai sus menţionat este un termen de decădere a petentului din exerciţiul dreptului de a cere instanţei controlul rezoluţiei procurorului în procedura prevăzută în art. 2781 Cod procedură penală.

Aşa fiind, instanţa reţine legalitatea şi temeinicia rezoluţiei atacate motiv pentru care, în temeiul art. 2781 al. 8 lit. a Cod de procedură penală va respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de către petentul L.V.I. -  împotriva rezoluţiei nr. 750/P/2011 din 24.10.2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău şi a rezoluţiei nr. 659/II/2/2013 a prim procurorului adj. al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău.

Va menţine soluţia din rezoluţia atacată.

În baza art. 192 alin 2 Cod procedură penală va obliga petentul la plata sumei de 60 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 278/1 alin. 8 lit. a Cod procedură penală respinge plângerea formulată de petentul L.V.I. împotriva rezoluţiei nr. 750/P/2011 din 24.10.2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău şi a rezoluţiei nr. 656/II/2/2013 a prim procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, ca inadmisibilă.

Menţine soluţia din rezoluţia atacată.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă petentul la plata sumei de 60 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Domenii speta

Spete similare