Evaziune fiscală

Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpatul X pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns inculpatul X, asistat de avocat ales X, lipsă fiind partea civilă Statul Român reprezentat prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj, precum şi partea responsabilă civilmente X reprezentată prin lichidator judiciar X.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei că: s-au comunicat la dosar de către Poliţia Municipiului Tg-Jiu - Serviciul Ordine Publică adresa nr. ......... din ..............., având anexate două procese verbale de căutare privind pe inculpatul X şi copia mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. ...../...... din ............... emis de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. ......../.........../.............; a fost ataşată copia sentinţei penale nr. .......... din ............... a Judecătoriei Tg-Jiu pronunţată în dosarul nr. ......./.........../............., după care a fost ascultat inculpatul, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosar.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul declară terminată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul pentru dezbateri:

Reprezentanta Ministerului Public a expus starea de fapt rezultată din actele şi lucrările dosarului, a arătat că prin actul procurorului s-a dispus scoaterea inculpatului de sub urmărire penală şi a solicitat achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b C.pr.pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, susţinând că neînregistrarea documentelor contabile la timp şi înregistrarea lor tardivă nu constituie infracţiune, ci contravenţie; în subsidiar s-a susţinut că în cauză nu s-a făcut dovada săvârşirii infracţiunii cu intenţie directă, calificată prin scop, solicitând achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b C.pr.pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005; s-a solicitat obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor judiciare către stat; în ce priveşte reţinerea recidivei prevăzute de art. 37 lit. a C.pen., a susţinut existenţa acesteia în cauză.

 Avocat ales X pentru inculpat a arătat că în cauză subzistă recidiva prevăzută de art. 37 lit. a C.pen.; a arătat că expertizele efectuate în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti au scos în evidenţă faptul că înregistrările facturilor în cauză s-au efectuat în noiembrie 2008, iar controalele s-au făcut în 2009, adică la distanţă de aproximativ 7-8 luni, mult mai târziu; că, în cauză se pune problema dacă inculpatul a fost de bună sau rea credinţă, simpla neglijenţă a inculpatului coroborată cu transmiterea întârziată a documentelor către contabil spre a fi înregistrate în evidenţele contabile, transpun această cauză în plan civil, prejudiciul creat fiind astfel de natură civilă, inculpatul asumându-şi responsabilitatea şi recunoscând acest prejudiciu produs; a susţinut că nu se dovedeşte intenţia inculpatului în săvârşirea faptelor respective de neînregistrare în evidenţele contabile, astfel că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 sub aspectul laturii subiective, nu există nici intenţie directă şi nici intenţie indirectă; într-o primă teză a solicitat achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b C.pr.pen., iar într-o teză subsidiară a solicitat achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.pr.pen., neavând relevanţă faptul că s-a reţinut că ar mai fi săvârşit infracţiuni de acelaşi gen; există recidiva prevăzută de art. 37 lit. a C.pen. şi sunt aplicabile în cauză dispoziţiile art. 41-42 C.pen.

Având ultimul cuvânt, inculpatul X a arătat că îşi însuşeşte concluziile apărătorului său ales.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei penale de faţă;

Prin decizia penală nr. ..... din ............ stată în dosarul nr. ........./........../.............. al Tribunalului Gorj a fost admis recursul declarat de petiţionara X împotriva sentinţei penale nr. ....../........ pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. ......../........../.............., a fost casată sentinţa şi pe fond a fost admisă plângerea formulată de petiţionara X, a fost desfiinţată ordonanţa nr. ......./P/........ din .............. a Parchetului de pe lângă Judecătoria  Tg-Jiu şi, constatând că probele existente la dosar sunt suficiente, a fost trimis dosarul la Judecătoria Tg-Jiu pentru judecarea cauzei  în primă instanţă privitor la infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 săvârşită de inculpatul X, fiul lui X şi X, născut la data de ............ în comuna Slănic, judeţul Prahova, domiciliat în Tg-Jiu, str. ..........., nr. .........., judeţul Gorj, fără forme legale în Tg-Jiu, str. ........., bl. ......., sc. ......., ap. ........, judeţul Gorj, CNP ...........................

Ca stare de fapt s-a reţinut că prin plângerile penale adresate Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu la datele de ............., respectiv ............... de către  X, respectiv X, s-a solicitat  efectuarea de cercetări şi tragerea la răspundere penală a inculpatului X pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005 constând în aceea că inculpatul, în calitate de administrator al X nu a înregistrat în conturile de venituri mai multe facturi fiscale, influenţând diminuarea impozitului pe profit în anii fiscali 2007-2008, precum şi TVA datorată prin declararea în luna noiembrie 2008.

De asemenea, s-a susţinut că în evidenţa contabilă aferentă lunii iunie 2007 a fost înregistrată o cumpărare de la X, în contul de cheltuieli şi în contul de TVA deductibilă şi că, verificându-se încrucişat tranzacţia s-a constat că aceasta nu avusese loc, factura fiind stornată printr-o altă factură, însă stornarea operaţiunii nu a mai fost înregistrată şi de către X

Prin rezoluţia din 23.03.2009 s-a confirmat începerea urmării penale faţă de inculpat pentru infracţiunea sesizată, iar prin ordonanţa nr. ......../P/......... din ........... a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului.

Împotriva soluţiei, în conformitate cu dispoziţiile art. 278 C.pr.pen., petiţionara X a formulat plângere la procurorul ierarhic superior care, prin rezoluţia nr. ......../...../...../........... din .............., a respins-o ca neîntemeiată, motiv pentru care X s-a adresat judecătorului, uzând de procedura prevăzută de art.2781 C.pr.pen.

Din analiza actelor de urmărire penală efectuate instanţa de recurs a reţinut că inculpatul X a administrat X în baza unei procuri speciale autentificate de notarul public, iar societatea are ca unic asociat şi administrator de drept pe numita X, soţia inculpatului.

În acelaşi timp, inculpatul administrează şi X.

Cu ocazia unui control al organelor fiscale s-a constat că în luna iulie 2007 intimatul a înregistrat în evidenţa contabilă a X factura fiscală din 31.07.2007 emisă de X în valoare totală de 190.400 lei, din care TVA avea valoarea de 30.400 lei.

Totodată, la aceeaşi dată, inculpatul a emis o altă factură fiscală prin care s-a stornat factura emisă anterior, dar care nu a fost înregistrată şi în evidenţa X, nefiind cuprinsă în declaraţiile pe profit şi TVA de plată aferent operaţiunilor desfăşurate.

În cauză s-a dispus şi întocmit şi un raport de expertiză contabilă, care a concluzionat că dacă factura de stornare ar fi fost prinsă în evidenţa contabilă a X ar fi fost influenţat contul de profit şi pierdere, în sensul că în loc de pierdere ar fi fost evidenţiat un profit pentru care s-ar fi datorat impozit pe profit în valoare de 4238,75 lei şi TVA în valoare de 26150,5 lei.

S-a mai constat că intimatul a emis în numele X patru facturi către X reprezentând vânzări, dar care nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă a primei societăţi, implicit taxele şi impozitele aferente nefiind cuprinse în declaraţiile fiscale.

Raportul de expertiză a concluzionat că toate facturile fiscale neînregistrate ce au fost identificate de organele de control fiscal au fost înregistrate de intimat în cursul lunii noiembrie 2008, însă acesta nu a mai continuat evidenţa contabilă, bilanţul contabil nu a fost încheiat, iar declaraţiile fiscale privind trimestrul IV, anul fiscal 2008 nu au mai fost depuse.

Conform procesului verbal de constatare ce a stat la baza sesizării penale, administratorul X a prezentat balanţe de verificare din care rezulta că în perioada iunie 2007-octombrie 2008 nu se declaraseră venituri.

Din raportul de expertiză rezultă că societatea a înregistrat facturile în balanţa de verificare a lunii noiembrie 2008, rezultând, prin urmare, faptul că documentele au fost înregistrate ulterior controlului, aspect confirmat şi de administratorul intimat X, care a declarat că „a uitat” să înregistreze facturile fiscale.

Deficienţele nu au fost remediate din proprie iniţiativă, ci urmare a verificării efectuate de către X. Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor nu este de natură să înlăture caracterul penal al faptei comise. Acest aspect nu înlătură răspunderea penală a intimatului; de altfel, acesta nu a achitat sumele ce reprezintă impozite şi taxe pentru a justifica buna-credinţă.

S-a constatat că reaua credinţă a inculpatului rezultă din faptul că aspectele menţionate în paragrafele anterioare rezultă atât din verificarea efectuată de către Garda Financiară la X, cât şi din inspecţia fiscală generalizată efectuată de către D.G.F.P. Gorj; s-a apreciat că în situaţia în care administratorul societăţii ar fi fost de bună-credinţă acesta ar fi trebuit să prezinte documentele inspecţiei fiscale, în vederea stabilirii în mod corect a impozitelor şi taxelor, dar Garda Financiară a descoperit întâmplător documentele în discuţie, în urma unor verificări încrucişate, motiv pentru care a fost solicitată reverificarea fiscală a societăţii, pornindu-se de la aspectele descrise în procesul verbal de constatare.

Un alt aspect considerat a face dovada relei-credinţe a inculpatului a fost cel referitor la neconducerea evidenţelor contabile ulterior verificării şi neremedierii deficienţelor din proprie iniţiativă, ci ca urmare a verificărilor efectuate de către Garda Financiară.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu la data de 14.12.2010 la numărul .........../........./............

Prin sentinţa penală nr. ....../.............. stată în dosarul nr. .........../........./............ a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.

Pe rolul Tribunalului Gorj cauza s-a înregistrat la data de 31.01.2011, la numărul .........../........./............, iar prin sentinţa penală nr. ..../................ s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tg-Jiu, s-a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă şi s-a trimis cauza Curţii de Apel Craiova pentru soluţionarea conflictului negativ.

Prin sentinţa penală nr. ........../............ a Curţii de Apel Craiova s-a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul Barna Gheorghe Andrei pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 în favoarea Tribunalului Gorj, pe rolul căreia s-a reînregistrat la data de 21.06.2011.

În cauză s-a dispus citarea Statului român în calitate de parte vătămată, reprezentat prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, instituţie care, în temeiul art. 19 alin. 2 din O.G. nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar, este responsabilă atât la nivel central, cât şi la nivel teritorial, în numele şi în contul statului, de aplicarea legislaţiei privind impozitele, taxele, contribuţiile şi alte venituri ale bugetului de stat.

Cu adresa nr. ........./............... (filele 35-36) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj a comunicat instanţei că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 195.771,42 lei, precum şi cu accesoriile aferente până la achitarea integrală a prejudiciului, reprezentând impozit pe profit şi majorări de întârziere rezultate din fapta inculpatului de a fi desfăşurat activităţi comerciale fără a înregistra în evidenţa contabilă veniturile în sumă de 201.360 lei.

Probaţiunea în cauză a cuprins ascultarea inculpatului la termenul de judecată din 16.11.2011 (fila 187), ascultarea contabilului X, numitul Y, în calitate de martor la termenul de judecată din 07.09.2011 (fila 26), efectuarea unei expertize contabile (filele 61-70), solicitată de către inculpat prin apărătorul ales, ce a avut ca obiective: a. să se identifice datele la care au fost înregistrate în evidenţa contabilă a X factura fiscală fără număr din data de 31.07.2007 emisă de X reprezentând „stornare factură emisă în data de 31.07.2007”, factura fiscală fără număr din 15.07.2008 în valoare de 11.900 lei emisă de X, factura fiscală fără număr din 20.06.2008 în valoare de 18.564 lei emisă de X, factura fiscală fără număr din 11.06.2008 în valoare de 20.111 lei emisă de X, factura fiscală fără număr din 10.06.2007 în valoare de 5.783 lei emisă de X; b. să se indice dacă înregistrările s-au făcut în termen sau nu, iar în caz afirmativ să se indice care au fost consecinţele în privinţa obligaţiilor fiscale ale contribuabilului X către bugetul public; c. să se identifice dacă s-a efectuat vreo plată către bugetul public reprezentând diferenţe de impozit pe profit , TVA de colectat, respectiv majorări de întârziere aferente acestora dintâi, decurgând din neînregistrarea în termen a celor 5 facturi fiscale indicate la pct. a.

Tribunalul, analizând actele şi lucrările dosarului, probele strânse în cursul urmăririi penale şi probele administrate nemijlocit de către instanţă în cursul cercetării judecătoreşti, reţine următoarea stare de fapt:

La data de 12.02.2009, comisari din cadrul Gărzii Financiare – Secţia Gorj au procedat la efectuarea unei verificări operative, inopinate şi prin sondaj la X, verificarea având ca obiectiv cercetarea relaţiilor comerciale dintre X şi Y.

Urmare a verificării, comisarii Gărzii Financiare – Secţia Gorj au întocmit procesul verbal nr. ..........din ............ (filele 6-8 d.u.p. şi 18-20 d.u.p.) în care au consemnat, în esenţă, că:

-X, administrată convenţional de către inculpatul X în baza procurorii de administrare nr. ........./.............., nu a înregistrat operaţiunea de stornare a TVA colectată în sumă de 30.100 lei aferentă facturii fiscale fn/............. emisă de X, factură pe care X a stornat-o;

-X nu a înregistrat veniturile eferente unui număr de patru facturi fiscale emise la datele de 15.07.2008, 20.06.2008, 11.06.2008 şi 10.06.2007, cu o valoare totală de 47.360 lei şi TVA total de 8.998 lei.

Organele de urmărire penală s-a sesizat din oficiu în legătură cu faptele indicate anterior, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 de către X, întocmind procesul – verbal de sesizare din oficiu din 16.02.2009 (fila 5 d.u.p.).

De asemenea, la data de 17.06.2009 Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj a formulat plângere penală (filele 11-13 d.u.p.) împotriva inculpatului X sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 constând în aceea că nu a înregistrat în conturile de venituri facturile fiscale emise la datele de 15.07.2008, 20.06.2008, 11.06.2008 şi 10.06.2007 şi a produs un prejudiciu în sumă de 138.426 lei.

La data de 17.02.2009 Garda Financiară – Secţia Gorj a formulat plângere penală (filele 16-17 d.u.p.) împotriva inculpatului X sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 constând în aceea că nu a înregistrat factura fiscală f.n./31.07.2007 emisă de X, pe care aceasta din urmă a stornat-o, precum şi în aceea că nu a înregistrat în contabilitate facturile fiscale emise la datele de 15.07.2008, 20.06.2008, 11.06.2008 şi 10.06.2007.

Fiind ascultat de către organele de urmărire penală, precum şi de către instanţă, inculpatul a declarat ca fiind reală împrejurarea că, în calitate de administrator de fapt al  X, nu a înregistrat în termenul legal cele cinci operaţiuni comerciale, respectiv operaţiunea de stornare a facturii fiscale f.n./.............. emisă de X şi operaţiunile comerciale înscrise în facturile fiscale emise la datele de 15.07.2008, 20.06.2008, 11.06.2008 şi 10.06.2007 de către X pentru Y, dar a invocat în apărare faptul că toate operaţiunile comerciale au fost înregistrate ulterior, în cursul lunii noiembrie 2008.

De asemenea, experţii contabili care au efectuat lucrările de expertiză contabilă în cursul urmăririi penale (filele 178-184 d.u.p.) şi al judecăţii (filele 61-70 d. fond) au constatat că: factura fiscală din data de 31.07.2007 de stornare, în sumă de 190.400 lei a fost înregistrată în contabilitatea X la data de 31.11.2008, faţă de luna iulie 2007 când trebuia înregistrată, deci cu o întârziere de 487 de zile; factura fiscală fără număr din data de 10.06.2007 în sumă totală de 5783,4 lei, din care 4.860 lei valoare materială şi 923,4 lei TVA aferent, a fost înregistrată în contabilitate în luna noiembrie 2008 faţă de luna iunie 2007 când ar fi trebuit înregistrată; factura fiscală fără număr din data de 11.06.2008 în sumă totală de 20.111 lei, din care 16.900 lei valoare materială şi 3.211 lei TVA aferent, a fost înregistrată în contabilitate la data de 30.11.2008, deci cu o întârziere de 142 de zile; factura fiscală fără număr din data de 20.06.2008 în sumă totală de 18.564 lei, din care 16.500 lei valoare materială şi 2.964 lei TVA aferent, a fost înregistrată în contabilitate la data de 30.11.2008, deci cu o întârziere de 142 de zile; factura fiscală fără număr din data de 15.07.2008 în sumă totală de 11.900 lei, din care 10.000 lei valoare materială şi 1.900 lei TVA aferent, a fost înregistrată în evidenţa contabilă la data de 30.11.2008, faţă de luna iulie 2008 când ar fi trebuit înregistrată, deci cu o întârziere de 122 de zile.

În ce priveşte consecinţele fiscale ale înregistrărilor contabile în afara termenelor legale, expertul contabil desemnat în cursul judecăţii a constatat că:

-prin înregistrarea facturii fiscale de stornare din data de 31.07.2007 în luna noiembrie 2008, în loc de iulie 2007, s-a diminuat baza impozabilă la impozitul pe profit cu suma de 160.000 lei (sumă aferentă trimestrului III al anului 2007), ceea ce a determinat o reducere a nivelului impozitului pe profit cu 25.600 lei; de asemenea, prin întârzierea înregistrării s-a diminuat şi TVA de plată cu suma de 30.400 lei (sumă aferentă trimestrului III al anului 2007); expertul a explicat mecanismul de diminuare a cuantumului contribuţiilor la bugetul general al statului prin aceea că, prin închiderea lunară a veniturilor şi cheltuielilor la data de 30.09.2007 societatea a înregistrat o pierdere de 20.371,98 lei, pierdere care prin înregistrare s-ar fi transformat în profit; pentru nevirarea la termen a acestor sume se impune aplicarea majorărilor de întârziere;

-prin neînregistrarea veniturilor în sumă de 4.860 lei aferente operaţiunii comerciale înscrisă în factura fiscală f.n./..........., baza impozabilă s-a diminuat, ceea ce a determinat o reducere a nivelului impozitului pe profit cu 777,66 lei; de asemenea, neînregistrarea la termen a determinat neplata TVA aferent operaţiunii comerciale respective, în valoare de 923,40 lei (astfel cum s-a înscris în factura fiscală); pentru nevirarea la termen a acestor sume se impune aplicarea majorărilor de întârziere;

-prin neînregistrarea veniturilor în sumă de 16.900 lei aferente operaţiunii comerciale înscrisă în factura fiscală f.n./.............., baza impozabilă s-a diminuat, ceea ce a determinat o reducere a nivelului impozitului pe profit cu 2.704 lei; de asemenea, neînregistrarea la termen a determinat neplata TVA aferent operaţiunii comerciale respective, în valoare de 3.211 lei (astfel cum s-a înscris în factura fiscală); pentru nevirarea la termen a acestor sume se impune aplicarea majorărilor de întârziere;

-prin neînregistrarea veniturilor în sumă de 16.500 lei aferente operaţiunii comerciale înscrisă în factura fiscală f.n./................., baza impozabilă s-a diminuat, ceea ce a determinat o reducere a nivelului impozitului pe profit cu 2.640 lei; de asemenea, neînregistrarea la termen a determinat neplata TVA aferent operaţiunii comerciale respective, în valoare de 2.964 lei (astfel cum s-a înscris în factura fiscală); pentru nevirarea la termen a acestor sume se impune aplicarea majorărilor de întârziere;

-prin neînregistrarea veniturilor în sumă de 10.000 lei aferente operaţiunii comerciale înscrisă în factura fiscală f.n./...................., baza impozabilă s-a diminuat, ceea ce a determinat o reducere a nivelului impozitului pe profit cu 1.600 lei; de asemenea, neînregistrarea la termen a determinat neplata TVA aferent operaţiunii comerciale respective, în valoare de 1.900 lei (astfel cum s-a înscris în factura fiscală); pentru nevirarea la termen a acestor sume se impune aplicarea majorărilor de întârziere.

Aşadar, probatoriul cauzei este cert şi se coroborează pe deplin în sensul în care face dovada că inculpatul, în calitate de administrator de fapt X a omis în mod repetat, cel mai târziu la datele de 30 iunie 2007, 31 iulie 2007, 30 iunie 2008 şi 31 iulie 2008 să înregistreze în evidenţa contabilă operaţiunile comerciale efectuate de X şi consemnate în documentele justificative, respectiv în factura fiscală f.n./.............. emisă de X, factura fiscală f.n./ ............ emisă de X, factura fiscală f.n./.............. emisă de X, factura fiscală f.n./................ emisă de X şi factura fiscală f.n./................... emisă de X, iar prin această faptă a produs o pagubă bugetului general consolidat în cuantum total de 72.576 lei, reprezentând impozit pe profit şi TVA, la care se impun a fi calculate accesorii de plată.

De asemenea, probatoriul cauzei este cert în sensul în care face dovada săvârşirii faptei cu intenţie indirectă, întrucât potrivit declaraţiei martorului X, ce a asigurat activitatea contabilă a X în perioada 2007 – 2008, facturile fiscale au fost depuse pentru înregistrarea tardivă chiar de către inculpat, iar declaraţia martorului se coroborează cu declaraţia inculpatului în sensul că nu a prezentat facturile fiscale pentru înregistrare.

Apărarea inculpatului în sensul că a rătăcit documentele justificative nu este de natură să înlăture vinovăţia acestuia.

Astfel, împrejurarea pierderii documentelor justificative nu îndeplineşte condiţiile pentru a se putea considera că inculpatul s-a aflat în situaţia cazului fortuit, întrucât dispoziţiile art. 47 C.pen. reclamă caracterul absolut de neprevăzut al unei asemenea împrejurări.

Or, împrejurarea pierderii temporare a documentelor justificative nu este de neprevăzut şi, în plus, este imputabilă faptei inculpatului.

Aşa fiind, instanţa va înlătura această apărare a inculpatului, reţinând că neînregistrarea documentelor justificative în termen legal îi este imputabilă inculpatului sub forma intenţiei indirecte, inculpatul, în calitate de administrator de fapt al societăţii comerciale cunoscând consecinţele asupra obligaţiilor fiscale ale persoanei juridice pe care o administra şi acceptând producerea pagubei în dauna bugetului public al statului.

Cu toate acestea, instanţa constată că în cauză fapta pentru care este judecat inculpatul nu constituie infracţiunea de evaziune fiscală, ci constituie contravenţia prevăzută de art. 41 pct. 2 lit. b din Legea nr. 82/1991:

Astfel, de esenţa infracţiunii prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 este ca omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate să fie totală, în sensul ca, până la momentul efectuării controlului de către organele competente ale statului, acesta fiind momentul epuizării infracţiunii, operaţiunile comerciale să nu fi fost evidenţiate în contabilitatea societăţii, iar contribuţiile fiscale aferente acestor operaţiuni să nu fi fost calculate.

Această concluzie se impune în raport de faptul că art. 41 pct. 2 lit. b din Legea nr. 82/1991 sancţionează drept contravenţie nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Economiei şi Finanţelor cu privire la înregistrarea în contabilitate a documentelor justificative în perioada la care se referă.

De asemenea, această concluzie se impune şi prin prisma faptului că, de esenţa infracţiunii de evaziune fiscală este săvârşirea acesteia cu intenţie directă calificată prin scop, acela de a prejudicia bugetul general consolidat al statului prin sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor aferente; scopul nu poate fi considerat ca îndeplinit în situaţia în care inculpatul întârzie înregistrarea documentelor, ceea ce conduce la naşterea obligaţiei de plată atât a taxelor şi impozitelor aferente acestor documente, cât şi a accesoriilor, respectiv a majorărilor de întârziere.

Or, în cauza dedusă judecăţii, inculpatul a procedat la înregistrarea celor cinci documente justificative la data de 30.11.2008, iar controlul comisarilor din cadrul Gărzii Financiare – Secţia Gorj a avut loc ulterior, la data de 12.02.2009.

Împrejurarea că inculpatul nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată a taxelor şi impozitelor aferente acestor documente, cât şi a accesoriilor, respectiv a majorărilor de întârziere nu califică fapta acestuia drept infracţiune de evaziune fiscală, ci îl înscrie în categoria debitorilor către bugetul statului.

În consecinţă, fapta nefiind prevăzută de legea penală, ci fiind o contravenţie, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b C.pr.pen. va fi achitat inculpatul X pentru infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. şi art. 37 lit. a C.pen., iar în baza art. 12 C.pr.pen. va fi sesizată Garda Financiară - Secţia Gorj pentru aplicarea sancţiunii contravenţionale în sarcina inculpatului pentru contravenţia prevăzută de art. 41 pct. 2 lit. b din Legea nr. 82/1991.

Văzând şi dispoziţiile art. 346 alin. 4 C.pr.pen., art. 353 alin. 3 C.pr.pen. şi art. 192 alin. 3 C.pr.pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b C.pr.pen. achită inculpatul X, fiul lui ..... şi ......, născut la data de ........... în .........., judeţul ............., domiciliat în ........, str. ............, nr. ........., judeţul .........., fără forme legale în .........., str. ........, bl. ........., sc. .........., ap. ........, judeţul ........, CNP .............., pentru infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. şi art. 37 lit. a C.pen.

În baza art. 12 C.pr.pen. sesizează Garda Financiară - Secţia Gorj pentru aplicarea sancţiunii contravenţionale în sarcina inculpatului pentru contravenţia prevăzută de art. 41 pct. 2 lit. b din Legea nr. 82/1991.

În baza art. 346 alin. 4 C.pr.pen. lasă nesoluţionată acţiunea civilă promovată în procesul penal de partea civilă Statul român reprezentat prin A.N.A.F. şi D.G.F.P. Gorj, având ca obiect recuperarea prejudiciului produs prin faptele inculpatului.

În baza art. 353 alin. 3 C.pr.pen. menţine măsura asiguratorie constând în instituirea sechestrului asigurator asupra autoturismului marca „..............”, capacitate cilindrică ............ cm.3 şi asupra autoturismului marca „............”, serie motor ..........., serie şasiu ..........1, capacitate cilindrică ............cm.3.

În baza art. 192 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu drept de apel.

Pronunţată în şedinţa publică din ................ la Tribunalul Gorj.

Domenii speta

Spete similare