Partaj bunuri comune

Obiect: partaj bunuri comune

Asupra cauzei civile de faţă  constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub  nr. … din data de …, reclamantul HT a chemat în judecată pe pârâta HE solicitând ca, prin hotărâre judecătorească, să fie partajate bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei, cu reţinerea unei contribuţii majorate de 70 % în favoarea lui.

A solicitat cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că s-au căsătorit în anul …., iar în timpul căsătoriei, care a fost desfăcută prin sentinţa civilă nr. …… a Judecătoriei Bacău, au dobândit mai multe bunuri, respectiv, un apartament situat în mun. …, un autoturism Dacia 1310 TLX, un TV Panasonic, un TV Trevision, un calculator, un DVD, o maşină de spălat Rombitz, un frigider Arctic, un congelator Arctic mare, un  cuptor cu microunde, un cuptor electric, un aragaz fără cuptor, o canapea şi două fotolii din piele ecologică, o măsuţă, o mobilă bucătărie compusă din corp tip soldat, 4 corpuri suspendate, dulap, blat, colţar, masă, două scaune; o hotă bucătărie, o mobilă dormitor compusă din şifonier cu 5 uşi, pat pe mijloc, două noptiere, corp vitrină, masă TV, servantă; 3 carpete, mobilă dormitor compusă din şifonier cu 4 uşi, pat, corp cu vitrină, masă TV, corp sertare, birou calculator; două carpete, mobilă dormitor compusă din şifonier cu 2 uşi, pat, corp vitrină şi masă TV, corp suspendat; o carpetă, aspirator, un robot bucătărie, o lustră, 12 aplice, 6 scaune cu spătar, gresie  şi faianţă în bucătărie şi baie şi o centrală termică; că se află în posesia tuturor bunurilor, pârâta fiind plecată la muncă, în Israel, din anul 2002; că el are o contribuţie mai mare la dobândirea bunurilor comune, deoarece a fost angajat la A. şi a  avut venituri mai mari decât pârâta care a lucrat la S., iar la data căsătoriei avea bani şi deţinea, de la societate, o garsonieră mobilată, garsonieră pe care a predat-o în anul …., primind în schimb un apartament compus din două camere, pe care l-au cumpărat în anul ….; că ulterior acest bun a fost înstrăinat, fiind achiziţionat apartamentul în litigiu; că pe lângă veniturile salariale (care erau importante, dat fiind faptul că făcea şi ore suplimentare) obţinea importante sume de bani din fotografiat, taximetrie şi activităţi de montat gresie şi faianţă, văruit, etc; că în anul … a primit de la A…suma de 10.000 lei cu titlu de ordonanţă, iar pentru acţiunile deţinute la această societate a primit suma de 9500 lei; că în apartamentul bun comun a efectuat personal toate lucrările de îmbunătăţire (montat gresie şi faianţă, văruit, vopsit, realizat instalaţii pentru spoturile de iluminat) şi a executat mobila de bucătărie şi din cele 3 dormitoare; că după plecarea pârâtei în străinătate s-a  ocupat singur de creşterea şi îngrijirea celor doi copii şi că se impune să-i fie atribuit în lot apartamentul având în vedere că a locuit permanent în el, iar minora rezultată din căsătorie i-a fost încredinţată, spre creştere şi educare.

În drept, au fost invocate dispoz. art. 36 C.familiei.

În dovedire, reclamantul a solicitat admiterea şi administrarea  probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei, a probei testimoniale – declaraţiile martorilor audiaţi fiind ataşate la  prezentul dosar- şi efectuarea de expertize tehnice.

A depus, în copie, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub  nr. ….din  data de …. la BNP LD, cartea de identitate a vehiculului nr. …, sentinţa civilă nr. ….. a Judecătoriei Bacău, facturi fiscale, chitanţe, adeverinţa nr. …. a A.J.O.F.M. Bacău, adeverinţa nr. …. eliberată de  SC”A.”SA Bacău, cupoane mandat poştal, carnetul de muncă seria AZ nr. ….. fişe de consultaţii medicale, buletine de analize medicale, bilete de trimitere, scrisori medicale, bilete de ieşire din spital, fişe de consultaţii medicale, buletine echocardiografice, un carnet de ieşire din spital, adeverinţe medicale, bilete de internare, adresa nr. …. a  SC”S.”SRL Bucureşti, extrase de cont, planşe, fotografice, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …. la BNP LD, anexa 2 la un contract de închiriere, adresa nr. …. a B.”SA şi adeverinţa nr.  …. eliberată de SC”MS”SRL.

Acţiunea  a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru 269 lei şi 0,3 lei timbru judiciar.

Pârâta, prezentă în instanţă, a formulat cerere reconvenţională, legal timbrată cu taxă judiciară de timbru 3.479 lei şi 17,5 lei timbru judiciar, prin care a solicitat partajarea şi a altor bunuri comune, care nu au fost trecute în acţiunea principală, şi reţinerea unei cote majorate de contribuţie la dobândirea tuturor bunurilor care compun masa partajabilă.

A solicitat cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că la apartamentul bun comun au fost realizate, în timpul căsătoriei, mai multe îmbunătăţiri, respectiv, au fost închise cele 3 balcoane şi au fost montate geamuri termopan şi glafuri, faianţă şi gresie în bucătărie şi baie; şi că au dobândit şi alte bunuri mobile, respectiv, 5 aplice pe pereţi în sufragerie, 7 aplice pe tavan în toate camerele şi holuri inclusiv hol şi bucătărie, o masă fantezie, un cuier, o maşină de spălat automată, o cabină duş cu cădiţă înaltă (în baia mică), un dulap de baie, o oglindă cu dulăpior, un jacuzi cu 7 jeturi (în baia mare), o oglindă în baia mare, un dulap baie (în baia mare), o combină frigorifică (în bucătărie), un congelator cu 7 sertare, un cuptor cu microunde, un aragaz cu plită inox, o chiuvetă inox, un colţar în bucătărie cu masă şi două scaune, o jaluzea rotativă, o perdea voal brodată, un video, un sistem audio, 5 perdele la geamurile imobilului + draperii la toate geamurile, 3 seturi a 6 persoane tacâmuri inox, 12 prosoape baie, 21 prosoape bucătărie, 10 feţe masă, un mixer, un  cuptor cu microunde, un  blender, un serviciu cafea porţelan, un serviciu ceai porţelan, un set 12 pahare vin, un set 12 pahare apă, un set 12 pahare ţuică, 2 seturi oale inox, cratiţe, tigăi pentru bucătărie, bibelouri diverse, mileuri în toate camerele; că reclamantul-pârât a avut în posesie o garsonieră confort 3 pe care a predat-o, repartizându-li-se de la SC”A.” SA un apartament  compus din două camere pe care l-au mobilat atât cu banii care le-au rămas de la nuntă, cât şi cu o sumă de bani împrumutată de părinţii ei; că începând cu anul …. a avut serviciu şi, în exclusivitate s-a ocupat de copii şi gospodărie; că reclamantul nu a dat niciodată salariul în casă spunând că economiseşte banii la CEC, iar ea a suportat în exclusivitate  cheltuielile comune; că din anul 1990, de când şi-a  cumpărat maşină, fostul soţ îi spunea că toţi banii îi trebuie pentru întreţinerea acesteia; că în anul 2000 au înstrăinat apartamentul cu două camere, toate bunurile mobile au fost date socrilor ei, iar cu banii obţinuţi au cumpărat un apartament cu patru camere; că, pe fondul lipsurilor materiale, a solicitat soţului, să plece la muncă în străinătate, dar acesta a refuzat, astfel încât în luna mai a anului 2002 a plecat ea în …..; că reclamantul, cu excepţia ordonanţei pe care a încasat-o timp de 10 luni de la SC”A.SA Bacău, nu a avut nici un loc de muncă, urmând doar în anul 2006, la cererea ei, un  curs de calificare în meseria de paznic şi realizând un venit de 350 lei/lunar; că în perioada 2002-2008 inclusiv a trimis suma de 45.000 dolari, iar când a venit în concediu a adus cel puţin 2500 dolari de fiecare dată; că în aceeaşi perioadă a trimis peste 40 pachete a câte 20 Kg fiecare, conţinând obiecte electrocasnice şi alte bunuri de uz casnic, şi sumele de bani necesare plecării soţului şi celor doi copii la mare, şi că toate îmbunătăţirile aduse imobilului, precum şi majoritatea bunurilor mobile comune au fost achiziţionate cu sumele  de bani trimise de ea.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 36 C.familiei şi ale art. 115 şi 119 C.p.c.

În dovedire, pârâta-reclamantă a solicitat admiterea şi administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului, a probei testimoniale- declaraţiile martorilor audiaţi fiind ataşate la prezentul dosar şi efectuarea de expertize tehnice.

A depus, în copie, chitanţe WU, ordine de plată, facturi, procesul verbal de inventariere încheiat la data de  24 noiembrie 2009 de Biroul Executorului Judecătoresc APIN, carnetul de muncă seria …., sentinţa civilă nr. ….. a Judecătoriei Bacău, planşe fotografice.

La termenul din data de …., pârâta-reclamantă a precizat că mobila de bucătărie este compusă din 6 corpuri zidite cu blat de granit, un corp soldat şi corpuri suspendate cu spoturi şi a completat cererea reconvenţională solicitând a fi incluse în masa partajabilă şi următoarele bunuri:  o centrală termică Wlisman, hotă aragaz cu 2 motoare, un suport inox bară pentru tacâmuri, un cuptor electric Tefal (adus din Israel), un cuptor electric cu plită 2 ochiuri, storcător fructe (din Israel), un toaster (adus din Israel), set Fondul ( adus din Israel) , un prăjitor de pâine (adus din Israel), tigăi şi o cratiţă cu capace Tefal ( aduse din Israel), bol cristal- Israel, 6 scaune tapiţate, corp colţar pentru TV, un şifonier 5 uşi cu 3 oglinzi, un pat dublu, corp suspendat deasupra patului cu 9 uşi şi spoturi, 2 noptiere, corp tip toaletă cu oglinzi, o lustră cu 3 braţe „Lebăda”, 21 prosoape bucătărie , 3 pilote puf, 2 maşini de tuns, menghină de banc, polizor unghiular, flex Bosch.

A precizat că toate aceste bunuri au fost inventariate; că reclamantul nu a realizat niciodată venituri din alte activităţi , dat fiind şi programul de lucru pe care îl avea, singura sursă de venit constituind-o munca la SC”A.”SA, şi că nu ştie ce a făcut acesta cu banii obţinuţi prin ordonanţă, constituindu-şi probabil depozite bancare.

Reclamantul-pârât a formulat întâmpinare la cererea reconvenţională în care a precizat că nu toate bunurile inventariate de executorul judecătoresc sunt bunuri comune, deoarece unele aparţin copiilor ( de exemplu imprimanta HP), iar altele au fost dobândite după data despărţirii în fapt, astfel încât sunt bunuri proprii; că unele bunuri au fost  solicitate a fi partajate şi prin acţiunea principală, respectiv, centrala termică, hota, 6 scaune tapiţate, şifonier cu 5 uşi şi 3 oglinzi, pat dublu, corp suspendat, două noptiere, un corp tip toaletă cu oglinzi şi o lustră cu 3 braţe tip „Lebăda”, că un cuptor electric Tefal a fost trimis de pârâta-reclamantă în stare de nefuncţionare, iar cuptorul electric cu două plite nu are calitatea de bun comun, deoarece a fost împrumutat de la părinţii lui; că setul  „Fondue” -trimis de pârâtă – este vechi, ciobit şi incomplet, există doar o tigaie şi o cratiţă vechi şi folosite, prosoapele sunt folosite, chiar uzate, iar două maşini de tuns, menghina, polizorul şi flexul sunt bunuri proprii, şi că gresia este montată de el personal.

A mai precizat reclamantul-pârât că pentru achitarea preţului apartamentului cu 4 camere au folosit banii obţinuţi din vânzarea apartamentului cu două camere, precum şi cei realizaţi prin eforturile lui proprii în condiţiile în care, după terminarea programului de lucru, făcea taximetrie, vindea  în regim privat bunuri la un preţ mai bun, executa diferite lucrări particulare (montat gresie, faianţă, zugrăvit, executat porţi, garduri) la persoane străine şi realiza mobilă la comandă; că la data achiziţionării apartamentului, fratele lui i-a împrumutat suma de 1300 dolari, pe care nu a  restituit-o nici în prezent; că mobilierul existent în apartament este dobândit după plecarea pârâtei în Israel, dar a fost cumpărat doar materialul, el realizând lucrările de ansamblare a acestuia; că banii primiţi prin ordonanţă de la A., în cuantum  de 10.000 lei, au fost folosiţi pentru instalaţie electrică, centrala termică, racord separat de apă şi termopane, iar cu banii obţinuţi din vânzarea acţiunilor a cumpărat materiale pentru mobilă şi pentru amenajarea celor două băi; că şi după plecarea  pârâtei în Israel, el a crescut şi educat copiii; că aceasta a trimis bani, dar mult mai puţin decât pretinde, parte din ei fiind folosiţi pentru restituirea  împrumuturilor contractate în momentul plecării în străinătate; că sumele de bani trimise au fost folosite preponderent pentru întreţinerea copiilor, pentru serviciile medicale şi  tratamentele necesare remedierii afecţiunilor de care aceştia sufereau şi că, la un moment dat, fosta soţie a trimis banii pe numele fiilor lor, iar aceştia îi foloseau aşa cum înţelegeau ei.

La termenul din data de ….., reclamantul-pârât a solicitat aducerea la masa de partaj şi a bijuteriilor din  aur, achiziţionate în scop de investiţie, respectiv, un ceas – 85 g, două verighete- 20 g (10 g. fiecare), două brăţări- 80 g (40 g fiecare), o brăţară – 60 g, 3 lănţişoare – 45 g (15 g fiecare), două lănţişoare – 40 g (20 g fiecare), un lănţişor- 50 g, 4 broşe – 48 g (12 g fiecare), 4 medalioane – 40 g (10 g fiecare), două medalioane – 30 g (15 g fiecare), 6 inele – 30 g (5 g fiecare), 3 inele 24 g (8 g fiecare), 5 perechi cercei – 50 g (10 g fiecare), două perechi cercei – 40 g (20 g fiecare).

A precizat că acestea se află în posesia pârâtei care le-a luat din domiciliul comun fără ştirea lui şi le-a dus la o persoană apropiată lor, aceasta relatându-i că le-a avut în păstrare o perioadă de timp, şi că ulterior bijuteriile au fost duse la o adresă necunoscută.

Pentru soluţionarea prezentei cauze au fost întocmite  4 expertize tehnice (auto, bunuri mobile, construcţii şi metale preţioase) lucrări care se află la filele 245-247, 355-357, 383-389, 413-415, 438, 439 şi, respectiv, 452-459 din dosar.

Prin încheierea pronunţată de Judecătoria Bacău la data de …. a fost admisă cererea formulată de reclamantul-pârât şi a fost scutit acesta de plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 3614,66 lei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că părţile au avut calitatea de soţi şi că în timpul căsătoriei, care a fost desfăcută prin sentinţa civilă nr. …. pronunţată de  Judecătoria Bacău la data de …… au dobândit dreptul de proprietate cu privire la mai multe bunuri care beneficiază de prezumţia de  comunitate instituită de art. 30 alin. 1 C.familiei, respectiv, un apartament compus din 4 camere şi dependinţe situat în mun. …. (conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub ….), un autoturism Dacia …, cu nr. de înmatriculare …. (astfel cum rezultă din cartea de  identitate nr. …) şi parte din  mobilele enumerate în acţiunea principală şi cererea reconvenţională, astfel cum au fost precizate şi completate.

În ceea ce  priveşte aceste din urmă bunuri, vor fi reţinute în componenţa masei partajabile doar obiectele electrocasnice şi de mobilier indicate de reclamantul-pârât (astfel cum au fost identificate de expert) şi următoarele bunuri enumerate de pârâta-reclamantă; o masă fantezie, un cuier, două dulapuri baie (mască chiuvetă), două oglinzi cu spoturi, o jaluzea rotativă (roletă geam bucătărie), 6 ml perdea  voal brodată, un  video, un sistem audio Genius, 5 perdele,  tacâmuri din inox, 12 prosoape baie, 21 prosoape bucătărie, 7 feţe de masă, un mixer, două servicii din porţelan ( de ceai şi cafea), două seturi pahare ( de vin şi de apă), două oale inox, o cratiţă „Tefal”, două tigăi „Tefal”, două mileuri tip  faţă de masă, un cuptor electric „Tefal”, un storcător de fructe  „Fugison”, un toaster „Kenedy”, un set „Fondue”, un  prăjitor de pâine „Alaska”, un bol cristal, un corp colţar pentru TV, o lustră cu 3 braţe „Lebăda”, 3 pilote puf, două maşini de tuns, o menghină de banc, un polizor unghiular, un flex Bosch (stricat) şi o imprimantă HP 43.

Instanţa reţine că pârâta-reclamantă nu a făcut dovada existenţei a 3 feţe de masă, a unui blender, a unui set pahar de ţuică, a bibelourilor şi a cuptorului electric cu plită şi două ochiuri; oalele şi cratiţele au fost identificate într-o altă componenţă, iar restul bunurilor mobile enumerate în cererea reconvenţională se regăsesc şi în acţiunea principală.

Nu vor fi incluse în masa bunurilor partajabile cabina de dus, care reprezintă un imobil prin destinaţie – conform art. 468 C.civil şi nici îmbunătăţirile realizate la apartamentul bun comun, acestea urmând a fi avute în vedere de expertul tehnic la evaluarea imobilului.

Susţinerile reclamantului-pârât în sensul că anumite bunuri nu ar fi existat în proprietatea părţilor  ( de ex. blender, serviciu porţelan, pahare) sau s-ar fi defectat ( de ex. mixerul), iar altele i-ar aparţine, fiind bunuri proprii (maşini de tuns, polizor, etc.) nu pot fi reţinute de vreme ce nu au fost dovedite (unele mobile fiind de altfel identificate de expertul tehnic).

În ceea ce priveşte bijuteriile de aur enumerate în  completarea la acţiunea principală, instanţa apreciază că nu a  fost făcută dovada existenţei acestora.

Este de reţinut, pe de o parte, că în răspunsurile la interogatoriu reclamantul-pârât enumeră cu totul alte bijuterii decât cele indicate în acţiune, iar, pe de altă parte, este greu de explicat de ce acesta nu a solicitat prin chiar cererea introductivă partajarea unei cantităţi atât de  mari de aur (aproximativ 642 g).

Declaraţiile martorilor audiaţi cu privire la acest aspect sunt confuze şi, în lipsa altor probe, insuficiente în a crea  convingerea instanţei că aceste obiecte ar fi existat într-adevăr.

Astfel, martorul AI a declarat că ştie din  discuţiile pe care le-a avut cu reclamantul-pârât că foştii soţi ar fi avut bijuterii din aur, dar personal nu le-a văzut.

Afirmaţiile martorului CC sunt neverosimile, declaraţia acestuia urmând a fi apreciată ca nesinceră.

Fără a lua în considerare faptul că nu au fost precizate  împrejurările în care reclamantul i-a prezentat acestuia borseta cu bijuterii, este greu de crezut că la simpla deschidere a acesteia martorul a văzut „deasupra”, un ceas mai mare, 3 inele de damă mai subţiri, două perechi de cercei în formă de verigă (cunoscând chiar şi cui aparţineau acestea)şi aproximativ 3 brăţări, apreciind o masă totală a acestora la 300-500 g (diferenţa fiind destul de mare).

Ca nesinceră urmează a fi apreciată şi depoziţia martorei TM care a relatat că a văzut bijuteriile într-un  „ornament din piele” în care se aflau un ceas mai mare din aur, inele, medalioane şi cercei, fără a putea aprecia numărul şi cantitatea de aur existentă.

În ceea ce priveşte cotele care revin părţilor din masa bunurilor partajabile, este de reţin ut că art. 1 alin. 4 C.familiei instituie prezumţia potrivit căreia la dobândirea bunurilor comune, soţii au avut contribuţii egale.

Această prezumţie relativă poate fi, însă, răsturnată prin  administrarea unor probe din  care să rezulte că aportul unuia dintre soţi a fost mai mare decât al celuilalt.

În prezenta cauză, instanţa apreciază că prin  probatoriul administrat pârâta-reclamantă a făcut dovada faptului că la achiziţionarea  bunurilor, în timpul căsătoriei, a avut o contribuţie mai mare.

Rezultă, astfel, că până în anul 2002 (luna martie pentru reclamantul-pârât şi, respectiv, luna mai pentru pârâta-reclamantă) ambii soţi au realizat venituri cu caracter permanent, fiind salariaţi.

Este adevărat că reclamantul-pârât realiza venituri sensibil mai mari decât soţia sa (pentru anumite intervale de timp), dar pârâta-reclamantă era cea care făcea menajul, ocupându-se totodată de creşterea şi îngrijirea copiilor rezultaţi din  căsătorie, activităţi care, ducând  la realizarea unor economii sau la reducerea cheltuielilor gospodăreşti,constituie, indirect, o contribuţie la dobândirea  bunurilor.

Martorii audiaţi au relatat, de asemenea, că foştii soţi cumpărau diferite produse (din bazar) pe care le comercializau cu preţuri mai mari, obţinând, astfel venituri suplimentare.

Susţinerile reclamantului-pârât în sensul că s-ar fi ocupat de activităţile gospodăreşti în aceeaşi măsură ca şi soţia sa şi că ar fi obţinut importante sume de bani desfăşurând activităţi de  taximetrie, fotografiat, DJ, montat gresie şi faianţă şi realizat instalaţii electrice nu pot fi reţinute în totalitate, nefiind probate.

Astfel, martorii audiaţi au relatat că acesta organiza discoteci şi executa fotografii (la nunţi, aniversări), anterior căsătoriei, activităţi despre care nu au cunoştinţă să fi fost desfăşurate şi ulterior acestui moment, iar în ceea ce priveşte transportul de  persoane, acesta avea caracter sporadic, sumele de bani obţinute fiind nesemnificative; este de reţinut că reclamantul-pârât nu deţinea autorizaţie  pentru desfăşurarea unor astfel de activităţi.

Instanţa reţine, însă, că, în condiţiile în care avea un loc de muncă stabil, cu un program fix şi realiza ore suplimentare, uneori chiar în zilele de sâmbătă şi duminică (astfel cum rezultă din răspunsurile date la interogatoriu) reclamantul-pârât nu dispunea de timpul necesar desfăşurării cu caracter periodic a unor activităţi producătoare de venituri suplimentare şi nici participării la treburile gospodăreşti în aceeaşi măsură cu soţia sa.

Instanţa reţine că ulterior anului 2002, luna mai, pârâta-reclamantă a plecat la muncă în Israel, ţară din care a trimis soţului şi copiilor importante sume de bani, precum şi pachete conţinând bunuri necesare traiului zilnic.

În ceea ce-l priveşte pe reclamantul-pârât, acesta nu a avut serviciu în perioada …. (astfel cum rezultă din carnetul de muncă) beneficiind până la data de 2 martie 2004 de prevederile Legii nr. 76/2002.

Rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi că în perioada sus enunţată, acesta a realizat lucrări de  montare de gresie şi faianţă, schimbat sau reparat instalaţii electrice, la cererea unor terţe persoane, dar aceste activităţi aveau caracter sporadic.

Au mai relatat martorii că o altă sursă de venit pentru reclamantul-pârât o constituia vânzarea vinului pe care-l obţinea în urma lucrărilor realizate pe un teren proprietate personală; este de reţinut, însă, că nu a fost făcută dovada dreptului de proprietate cu privire la acest imobil ( a cărui suprafaţă variază, conform depoziţiilor, de la 3500 mp la 5000 m.p., cantitatea de vin obţinută fiind apreciată de aceeaşi martori la 3-400 l, respectiv, 1000 sau 2000 l).

Instanţa apreciază că din această activitate nu se obţineau sume importante de bani, chiar martorul Ciubotaru Corneliu precizând că, ulterior plecării soţiei în Israel, reclamantul-pârât obţinea un venit mediu lunar de aproximativ 500-600 lei, urmare a desfăşurării tuturor activităţilor enunţate.

Este adevărat că după încetarea raporturilor de muncă cu SC”A.”SA Bacău, acesta a primit în perioada mai 2002- martie 2004 suma de 10.044 lei, conform dispoziţiilor OUG nr. 98/1999, iar din vânzarea unor acţiuni, în anul 2007, a obţinut suma de 9288,28 lei (fără comisioane şi taxe poştale), dar din momentul plecării în Israel şi până în anul 2008 (inclusiv în timpul soluţionării primei acţiuni de divorţ), pârâta-reclamantă a trimis membrilor familiei suma de aproximativ 49.000 USD (din care 42.000 USD soţului), astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar.

Aceşti bani au fost folosiţi, conform afirmaţiilor reclamantului-pârât, la realizarea majorităţii îmbunătăţirilor aduse imobilului bun comun, la achiziţionarea mobilierului şi a unei părţi din obiectele electroscasnice, precum şi pentru întreţinerea copiilor (inclusiv cheltuielile necesare ameliorării sau vindecării unor afecţiuni şi pregătirii suplimentare în vederea susţinerii unor examene).

Este adevărat că în aceeaşi perioadă de timp reclamantul-pârât s-a ocupat de îngrijirea celor doi copii (deveniţi, între timp, majori), precum şi de gospodărie, executând totodată anumite lucrări de îmbunătăţire la imobil (uneori ajutat şi de alte persoane) şi ansamblând părţile componente ale mobilierului existent în apartament, şi că imobilul şi autoturismul Dacia …. existau la momentul plecării pârâtei-reclamante în străinătate, dar aceste împrejurări nu-l îndreptăţesc să solicite şi să se stabilească în favoarea sa o contribuţie egală cu cea a soţiei  la dobândirea bunurilor comune şi, cu atât mai puţin, o contribuţie majorată; contribuţia soţilor la constituirea patrimoniului comun se stabileşte în raport cu veniturile cu care aceştia au participat efectiv, pe parcursul întregii căsătorii, la dobândirea bunurilor (fiind producătoare de venituri şi acele activităţi care au determinat realizarea unor economii sau reducerea cheltuielilor gospodăreşti) şi la susţinerea celorlalte sarcini impuse de viaţa de familie.

Susţinerea reclamantului-pârât că a avut o contribuţie mai mare la dobândirea bunurilor comune, dat fiind şi faptul că pentru achiziţionarea imobilului ar fi fost împrumutat de fratele său cu o sumă de bani, bani care nu ar fi fost restituiţi nici până în prezent, nu poate fi primită; este de observat că, deşi în întâmpinarea  de la fila 165 acesta precizează că suma primită cu titlu de împrumut ar fi fost de 1300 dolari, în răspunsul la interogatoriu (fila 221) indică suma de 1500 euro.

Martorii audiaţi la solicitarea acestuia fac referire la un împrumut în euro (şi chiar în lei), susţinând însă că o parte din sumă ar fi fost restituită; de altfel chiar dacă această susţinere ar corespunde realităţii, cu sumele de bani trimise de  soţie din străinătate, reclamantul-pârât ar fi avut posibilitatea să achite datoriile comune.

Raportat la cele ce preced, instanţa apreciază că pârâta-reclamantă şi-a adus aportul într-o măsură mai mare la achiziţionarea bunurilor care compun masa partajabilă, precum şi la susţinerea cheltuielilor comune (vizând întreţinerea şi pregătirea profesională a copiilor etc.), astfel încât va reţine în favoarea acesteia o cotă de contribuţie de 65 %.

Nu poate fi admisă în totalitate cererea pârâtei-reclamante cu privire la acest aspect, de vreme ce în perioada convieţuirii soţul a contribuit, cu toate veniturile realizate, la sarcinile căsătoriei (situaţia de fapt invocată în reconvenţională nefiind probată), contribuţie pe care a avut-o şi ulterior anului 2002, chiar dacă într-o măsură mult mai mică.

Faţă de situaţia de fapt reţinută şi având în vedere  dispoziţiile art. 36 alin. 1 C.familiei, instanţa apreciază că atât acţiunea principală, cât şi cererea reconvenţională, astfel cum au fost completate, sunt parţial întemeiate, astfel încât le va admite în principiu şi în fond şi va sista starea de devălmăşie cu respectarea prevederilor art. 6735 alin. 2 C.p.c. potrivit cărora împărţeala se face în natură, prin formare şi atribuire de loturi, iar „în cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc  printr-o sumă în bani”.

La atribuirea bunurilor care compun masa partajabilă, instanţa va ţine seama de criteriile enumerate de art. 6739 C.pr. civilă.

Astfel, având în vedere împrejurarea că pârâtei-reclamante i se cuvine o cotă-parte mai mare din bunurile de împărţit şi pentru a evita plata unei sulte împovărătoare de către reclamantul-pârât, instanţa va atribui apartamentul situat în …..

Este de reţinut, sub acest aspect, împrejurarea că ambii copii ai părţilor au devenit majori, astfel încât părinţii nu mai sunt ţinuţi să le pună la dispoziţie un spaţiu de locuit, iar suma de bani pe care reclamantul-pârât urmează să o primească cu titlu de sultă îi va permite să achiziţioneze un alt imobil.

Autoturismul Dacia ….. urmează a fi inclus în lotul reclamantului-pârât dat fiind faptul că acesta l-a folosit în permanenţă şi este singurul care deţine permis de conducere.

Bunurile mobile vor fi împărţite, pe cât posibil, în funcţie  de cotele care se cuvin părţilor, ţinând seama, însă, şi de împrejurarea că în ultimii 9 ani acestea au fost folosite, în exclusivitate de către reclamantul-pârât, precum şi de necesitatea  asigurării folosirii în condiţii normale a apartamentului bun comun; vor fi avute în vedere şi opţiunile exprimate de reclamantul-pârât.

Solicitarea pârâtei-reclamante în sensul ca majoritatea bunurilor mobile să fie atribuite fostului soţ ( cu excepţia celor „care ţin de apartament”) nu poate fi primită în condiţiile în care unul din principiile care guvernează procedura partajului o constituie cel potrivit căruia „împărţeala se face în natură”.

Pentru egalizarea loturilor, pârâta-reclamantă va fi obligată să plătească reclamantului-pârât, în conformitate cu prevederile art. 6735 alin . 2 teza a ll-a C.p.c., suma de 67.821,6 lei cu titlu de sultă.

La calcularea acesteia instanţa va avea în vedere valoarea apartamentului, astfel cum a fost stabilită de d-l expert PA, respectiv suma de 199.008 lei, din care va fi scăzută contravaloarea dulapurilor din bucătărie (realizate din profile metalice şi rigips şi placate cu gresie şi având montat un blat de granit), acestea fiind evaluate separat şi de expertul bunuri mobile.

Solicitarea reclamantului-pârât în sensul de a fi scăzute din valoarea imobilului contravaloarea lucrărilor  de îmbunătăţire (respectiv a manoperei) executate prin efort propriu nu poate fi primită, de vreme ce  realizarea de către acesta a anumitor activităţi în gospodărie, ulterior plecării fostei soţii în străinătate,  a reprezentat un criteriu în funcţie de care i-a fost stabilită cota de contribuţie la dobândirea bunurilor comune.

În conformitate cu prevederile art. 274 alin. 1 şi ale art. 276 C.pr. civilă vor fi compensate cheltuielile de judecată efectuate de părţi (onorarii expert, onorarii avocat, taxe judiciare de timbru, cu excepţia taxelor care au fost achitate pentru stabilirea unei contribuţii majorate la dobândirea bunurilor comune), ţinând seama şi de cotele care li se cuvin din masa partajabilă, astfel încât, reclamantul-pârât va fi obligat să plătească pârâtei-reclamante suma de 2.172,6 lei.

Raportat la dispoziţiile art. 502 din O.U.G. nr. 51 2008, reclamantul-pârât va fi obligat la restituirea ajutorului public judiciar de care a beneficiat.

Domenii speta

Spete similare