Partaj

JUDECĂTORIA MOINEŞTI

JUDEŢUL BACĂU

Dosar 2436/260/11 

s.c.2881/17.10.2012

Deliberand asupra cauzei civile constată urmatoarele:

Prin cererea inregistrată la data de 3.04.2009 sub nr. 1287/260/2009 pe rolul Judecătoriei Moineşti, reclamanta D.F. a solicitat instanţei ca, in contradictoriu cu pârâţii MM., A O., A. A. E., S. Q P. PP. şi V. S, să dispună ieşirea din indiviziune de pe urma defuncţilor ME. şi M.C , precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin cererea formulată la data de 18.06.2009 in dosarul nr. 1287/260/2009 al Judecătoriei Moineşti, reclamanta D.F. şi-a modificat acţiunea introductivă, solicitând, in baza art.88 al.l din Legea nr.36/1995 anularea certificatului de moştenitor autentificat sub nr.49/31.10.2007 de B.N.P. OT şi, pe cale de consecinţă, anularea actelor subsecvente incheiate in considerarea acestuia şi, in baza art.948,966 Cod civ, constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.386/9.05.2008 la acelaşi birou notarial

In motivarea cererii privind anularea certificatului de moştenitor, reclamanta a arătat in esenţă că se consideră vătămată in drepturile sale prin incheierea unui al treilea certificat de moştenitor, deoarece fiica defunctei N.E., după ce părinţii săi au decedat, fără ştirea şi acceptul său şi a celorlalţi coindivizari, a transferat bunurile succesorale din rolul defuncţilor M.E. şi M.C in rolul mamei sale, astfel incât la data decesului acesteia, bunurile respective figurau in rolul său agricol, pentru a putea obţine certificatul de moştenitor asupra unor bunuri imobile ce nu au fost niciodată proprietatea mamei sale. Prin această manoperă s-a urmărit scoaterea bunurilor ce au aparţinut defuncţilor săi părinţi de la masa succesorală, pentru ca apoi să poată dispune fără drept de aceste bunuri indivize.

Reclamanta se consideră cu atât mai mult prejudiciată in interesele sale legitime cu cât in timp a intreţinut şi a adus imbunătăţiri construcţiilor pe care le-a solicitat la masa de partaj.

Şi cumpărătorii, intervenienţi in cauză, sunt de vădită rea-credinţă deoarece sunt in grad apropiat de rudenie cu pârâta vânzătoare, cât şi cu pârâtul MM, astfel incât aveau cunoştinţă că bunurile care au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare au aparţinut părinţilor săi, nicidecum defunctei N.E..

In drept, au fost invocate prevederile art.132 alin.l Cod proc. civ.

Cererea privind anularea certificatului de moştenitor autentificat sub nr.49/31.10.2007 a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 12 lei şi timbru judiciar de 0,3 lei.

Pârâta, legal citat, nu a depus intâmpinare şi nu a formulat apărări.

Prin incheierea de şedinţă din 10.02.2011, s-a dispus disjungerea capătului de cerere privind anularea certificatului de moştenitor autentificat sub

nr.49/31.10.2007 de B.N.P. OT, precum şi a capătului de cerere privind constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.386/9.05.2008.

Prezenta cauză, având ca obiect anularea certificatului de moştenitor autentificat sub nr.49/31.10.2007de B.N.P. OT  , a fost Înregistrată pe rolul instanţei sub nr. 2436/260/2011 din data de 23.02.2011.

In cauză, au formulat cerere de intervenţie in interes alăturat N.E. şi N.I.. In motivarea cererii, intervenienţii au arătat că au cumpărat de la pârâtă prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.386/2008 terenul curţi-construcţii in suprafaţă de 400 mp şi 1800 mp teren arabil. Aceste terenuri aparţineau pârâtei in baza certificatului de moştenitor nr.49/2007. Aceste terenuri şi construcţiile aflata la aceeaşi adresă, demolate aproape in intregime de nepotul reclamantei M.A., au fost proprietatea defunctei N.E. de peste 30 de ani, aceasta fiind inregistrată la rol şi plătind taxele şi impozitele aferente.

Cererea de intervenţie a fost Încuviinţată in principiu prin incheierea de şedinţă din data de 16.06.2011.

Instanţa a incuviinţat pentru reclamantă proba cu interogatoriul părţilor, proba cu 2 martori, iar pentru intervenienţi proba cu inscrisuri, cu interogatoriul reclamantei şi proba cu doi martori.

S-au depus la dosarul cauzei următoarele inscrisuri.....(filele 47-70,107-109)

S-a luat interogatoriul părţilor (filele 71-74,94-97)

Au fost audiaţi martorii S.D., G.P., T.M., CA (filele 75,76,82,98).

Instanţa, ţinând seama de opinia părţilor, a apreciat că nu se impune efectuarea unor expertize in cauza, urmând a avea in vedere la soluţionarea cauzei rapoartele de expertiză tehnică construcţii şi topo intocmite in dosarul de partaj nr.1287/260/2009.

Apărătorii reclamantei şi terţilor intervenienţi au depus la dosar concluzii scrise.

Din actele şi lucrările cauzei, instanţa reţine umutoarele:

La data de 29.11.1979, la Notariatul de Stat local Oneşti s-a dezbătut moştenirea după defuncta M.E., decedată la data de 8.06.1978, eliberându-se certificatul de moştenitor nr.490 din aceeaşi dată. Potrivit acestui certificat, masa succesorală era compusă din următoarele bunuri imobile

1.  V2 din 358 mp teren construcţie situat in corn. Dărmăneşti, jud. Bacău, intre vecinii: SS, C M, C  şi drum, deţinut prin cumpărare in timpul căsătoriei cu aport egal, cu act sub semnătură privată;

2. V2 din suprafaţa de 2148 mp teren arabil situat in prelungirea terenului de la pct.l, având aceeaşi provenienţă;

3.V2 din suprafaţa de 2148 mp teren fânaţ situat in corn. Dărmăneşti, la pct. Mîtca, intre vecinii S M, D N, V M şi pădurea statului, având aceeaşi provenienţă;

A. Vi din una casă construită din paianta, acoperită cu carton compusă din 3 camere, chiler, beci, situate in corn. Dărmăneşti, ridicată prin autorizaţie de construcţie.

Restul de Vi parte din avere formează cote de bun comun sa soţului supravieţuitor M.C.

Au rămas ca moştenitori M.G, soţ, cu o cotă legală de 7/28, M.M., D.F., N.E., A.O., A.E., S.E. şi P.P., fii şi fiice, fiecare cu câte o cotă de 3/28 din succesiune.

La data de 12.03.1981, la Notariatul de Stat local Oneşti s-a dezbătut moştenirea după defunctul M.C, decedat la data de 9.09.1980, eliberându-se certificatul de moştenitor nr.158 din aceeaşi dată. Potrivit acestui certificat, masa succesorală era compusă din următoarele bunuri imobile

1.  5/8 din 358 mp teren curte + 5/8 din una casă construită din paianta, acoperită cu carton cu 3 camere, chiler, beci, 5/8 dintr-un grajd din lemn, acoperit cu carton, situate in corn. Dărmăneşti, sat Plopu intre vecinii: S S, G A, B G, drum, apa Trotuşului;

2. 5/8 din 2685 mp teren arabil in continuarea terenului curte;

3.  5/8 din 2148 mp teren fânaţ situat in com. Dărmăneşti, la pct. Mîtca, invecinat cu pădurea, S M, D D, V M

Au rămas ca moştenitori M.M:, D.F., N.E., A O., AE., S.G şi P.P., fii şi fiice, fiecare cu câte o cotă de 1/7 din succesiune.

La data de 31.10.2007, la Biroul Notarului Public OT  , s-a dezbătut moştenirea după defuncta N.E., decedată la data de 20.02.2007. Potrivit certificatului de moştenitor nr.49/31.10.2007, din masa succesorală face parte o casă din lemn, in suprafaţă de 36 mp, acoperită cu ţiglă, construită in anul 1953, situată in oraşul Dărmăneşti, fostul sat Plopu, jud. Bacău, şi suprafaţa de teren de 2200 mp, situată in intravilanul oraşului Dărmăneşti, fostul sat Plopu, din care 400 de metri teren categoria curţi-construcţii şi 1800 mp teren arabil grădină, având ca vecinătăţi pe D F, M M, râul Trotuş şi drum sătesc.

Moştenirea revine in intregime numitei V.S., in calitate de fiică.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.386/9.05.2008 de B.N.P. OT  , pârâta V.S. a vândut numiţilor N.E. şi N.I., intervenienţi in cauză, imobilele teren şi casă de locuit înscrise in certificatul de moştenitor nr.49/31.10.2007.

In acest certificat de moştenitor se precizează că dreptul de proprietate asupra bunurilor trecute in masa succesorală a fost dobândit prin înzestrare, defuncta figurând cu acestea in evidenţele fiscale ale oraşului Dărmăneşti, stăpânindu-le ca adevărat proprietar, in toată această perioadă, exercitând asupra lui o posesie publică, continuă, neechivocă, netulburată, situaţie care rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi in cauza succesorală, cât şi din adeverinţa de rol şi certificatul fiscal prezentat.

Cu prilejul interogatoriului luat pârâtei V.S., aceasta recunoaşte că imobilele casă, terenul curţi-construcţii in suprafaţă de 400 mp şi terenul arabil in suprafaţă de 2200 mp, situate in Dărmăneşti, cartier Plopu, menţionate in certificatul de moştenitor nr.49/2007, pe care ulterior le-a vândut numiţilor N.E. şi N.I., au

aparţinut bunicilor săi M.E. şi M.C,. De asemenea, pârâta a mai mărturisit că cunoştea faptul că mama sa N.E. nu era singura moştenitoare după părinţii săi, aceasta având asupra bunurilor pe care le-a înstrăinat doar un drept de proprietate in indiviziune cu reclamanta şi cu ceilalţi copii ai defunctului.

Potrivit raportului de expertiză topo întocmit in dosarul de partaj nr. 1287/260/2009, din care a fost disjunsă prezenta cauză, suprafaţa de 358 mp din certificatele de moştenitor nr.490/1979 şi nr.158/1981 este inclusă in suprafaţa de 400 mp din contractul de vânzare-cumpărare nr.386/2008; suprafaţa de 1800 mp teren din contractul de vânzare-cumpărare nr.386/2008 face parte din suprafaţa de 2685 mp menţionată in acţiune (de partaj), şi cele două certificate de moştenitor din 1979 şi 1981.

Din declaraţiile martorului S.D., care se coroborează cu declaraţiile martorei G.P., rezultă că defuncţii M.G şi M.E. au avut 7 copii, iar la decesul lor a rămas o casă şi terenul aferent, situate in comuna Dărmăneşti, sat Plopu. După moartea celor doi soţi, una din fiicele lor, N.E. , şi V. , o nepoată de-ale reclamantei au rămas in casa bătrânească. In timpul vieţii sale, N.E. a vândut din proprietăţile sale, respectiv casă şi teren, dar acestea n-au legătură cu moştenirea de la defuncţi. In timpul vieţii defuncţilor M., N.E. a locuit la 50 de metri de casa acestora intr-o casă pe care a avut-o cu soţul ei.

Aceste ultime afirmaţii ale martorului sunt confirmate de pârâta V.S. care, la interogatoriul luat de instanţă, a declarat că cunoaşte faptul că mama sa N.E. a avut in proprietate casă şi teren pe care le-a vândut după decesul tatălui său N.I..

De asemenea, in rolul agricol din perioada 1971-1980, NI. figurează cu casă in suprafaţă de 12 mp, construită in 1957 sau in 1930, iar in rolul agricol din perioada 1981-1985 este înscris cu casă in suprafaţă de 36 mp, construită in anul 1953. Datorită diferenţelor existente intre rolurile agricole menţionate, se poate aprecia că după 1981 N.I. figurează cu o altă casă decât cea declarată inainte de anul 1980.

Probele expuse anterior relevă dincolo de orice dubiu faptul că imobilele casă din lemn, in suprafaţă de 36 mp, acoperită cu ţiglă, construită in anul 1953, şi suprafaţa de teren de 2200 mp, situate in intravilanul oraşului Dărmăneşti, fostul sat Plopu, din care 400 de metri teren categoria curţi-construcţii şi 1800 mp teren arabil grădină, înscrise in certificatul de moştenitor nr.49/2007 sunt aceleaşi cu cele trecute in certificatele de moştenitor nr.490/1979 şi nr.158/1981, acestea făcând parte din masa succesorală rămasă de pe urma defuncţilor M.E şi M.C

Menţiunile din certificatul de moştenitor nr.49/2007 in sensul că N.E .a dobândit dreptul de proprietate asupra acestor imobile prin înzestrare nu corespund realităţii devreme ce aceste bunuri au făcut obiectul dezbaterii succesorale după defuncţii M.E. şi M.C, fiind dobândite in indiviziune de toţi copiii acestor defuncţi, inclusiv N.E..

Contrare realităţii sunt şi menţiunile potrivit cărora N.E. a stăpânit bunurile in cauză in urma posesiei exercitate in mod continuu, public şi sub nume de proprietar, ceea ce ar conduce la ideea că aceasta ar fi uzucapat imobilele respective. Aceasta deoarece N.E. a locuit in casa bătrânească a părinţilor săi, cu acordul

celorlalţi moştenitori, aşa cum rezultă din probele de la dosar şi oricum posesia sa este afectată de viciul echivocului şi nu a durat 30 de ani, aşa cum cere legea.

In concluzie, instanţa apreciază că bunurile imobile incluse in masa succesorală a defunctei N.E., conform certificatului de moştenitor nr.49/2007 nu au aparţinut acesteia, ci defuncţilor M.E şi M.C, tatăl şi mama reclamantei. Aceste bunuri fac obiectul acţiunii de partaj ce formează obiectul dosarului nr. 1287/260/2009.

Potrivit art.85 alin.l din Legea nr. 36 din 12 mai 1995, republicată - Legea notarilor publici şi a activităţii notariale, cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada deplină în privinţa calităţii de moştenitor şi a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moştenitor în parte.

Interpretând această dispoziţie legală, instanţa consideră că orice comoştenitor sau terţ ale cărui drepturi au fost vătămate in orice mod printr-un certificat de moştenitor au la dispoziţie o acţiune in anularea acestui certificat. Aceasta este o nulitate relativă. Bineînţeles că acest text legal nu împiedică posibilitatea exercitării unei acţiuni in constatarea nulităţii absolute, in cazul existenţei unor motive de nulitate absolută, potrivit regimului juridic al nulităţii absolute. ţ

într-adevăr, includerea in certificatul de moştenitor nr.49/2007 a unor bunuri ce nu au aparţinut defunctei N.E. nu determină de plano anularea acestui certificat, deoarece potrivit reglementării in vigoare la data emiterii certificatului respectiv, acesta nu face dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor asupra bunurilor trecute in masa succesorală, ci doar dovada calităţii de moştenitor şi a cotei sau bunurilor ce-i revin din moştenire.

Insă, in ipoteza de mai sus, se poate dispune anularea certificatului de moştenitor dacă se face dovada că prin includerea in masa succesorală a unor bunuri ce nu au aparţinut defunctei N.E. s-a cauzat o vătămare unei alte persoane, in speţă reclamantei.

Sub acest aspect, instanţa reţine că prin includerea in certificatul de moştenitor nr.49/2007 a bunurilor imobile ce au aparţinut defuncţilor M.E. şi M.G, s-a creat posibilitatea vânzării acestor bunuri de către pârâta V.S., unica moştenitoare a defunctei N.u, către terţii intervenienţi, lucru concretizat prin încheierea contractului de de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.386/9.05.2008.

Prin această operaţiune juridică s-a ajuns la diminuarea masei succesorale rămase de pe urma părinţilor reclamantei, ce determină o reducere implicită a bunurilor sau cotei din bunuri ori echivalentului valoric de care ar putea beneficia reclamanta in urma partajului succesoral ce face obiectul dosarului civil nr. 1287/260/2009.

In aceste condiţii instanţa consideră că reclamanta a suferit o vătămare in drepturile  sale  succesorale,  ca urmare  a emitem certificatului de  moştenitor

nr.49/2007. Această vătămare nu poate fi inlăturată in mod corespunzător decât prin anularea acestui certificat.

Instanţa constată că asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei invocată de intervenienţi, inclusiv prin concluziile scrise depuse după includerea dezbaterilor, s-a pronunţat prin incheierea de şedinţă din data de 18.11.2010, pronunţată in dosarul 1287/260/2009. Această incheiere, având caracter interlocutorul, nu se mai poate reveni asupra ei.

In orice caz, această excepţie este neîntemeiată, întrucât, aşa cum prevede foarte explicit art.85 al.l in Legea nr.36/1995 orice persoană care se consideră vătămată prin eliberarea unui certificat de moştenitor poate cere anularea acestuia, fără a limita cadrul persoanelor care au legitimare activă in sensul de a formula o acţiune in anularea certificatului de moştenitor. Aceasta este o altă excepţie, prevăzută de lege, de la principiul că numai partea interesată poate introduce o acţiune in nulitate relativă.

Pe fondul cauzei, intervenienţii, prin apărător, au susţinut că certificatul de moştenitor a cărui anulare se cere este un act autentic notarial, care se bucură de prezumţia de legalitate şi autenticitate. Pobele administrate in cauză nu au răsturnat prezumţia respectivă şi nu s-a făcut dovada unei vătămări a reclamantei prin eliberarea certificatului de moştenitor.

Instanţa consideră neintemeiate aceste apărări, urmând a le inlătura. Aceasta deoarece in ceea ce priveşte menţiunile certificatului de moştenitor trebuie făcută distincţie intre cele care privesc constatările personale ale agentului constatator (notarul public), care fac dovadă până la inscrierea in fals, şi celelalte menţiuni, cum ar fi declaraţiile părţilor, martorilor şi altele asemenea, care fac dovadă până la proba contrarie.

Aspectele privind calitatea de proprietar al defunctului asupra bunurilor din masa succesorală fac parte din cea de-a doua categorie, fiind supuse cenzurii instanţei de judecată. Ansamblul probatoriu administrat in cauză vine să susţină concluzia instanţei enunţată mai sus in sensul că imobilele trecute in certificatul de moştenitor nr.49/2007 nu au aparţinut defunctei N.E., ci părinţilor reclamantei. De asemenea, s-a făcut dovada că prin incheierea acestui certificat de moştenitor au fost vătămate drepturile reclamantei.

Mei aserţiunea apărătorului intervenienţilor in sensul că anularea certificatului de moştenitor nr.49/2007 ar auce atingere principiului securităţii raporturilor juridice, consacrat inclusiv in jurisprudenţa CEDO, motivat de faptul că intre timp intervenienţii au cumpărat imobilele in cauză, nu este intemeiată, deoarece anularea certificatului de moştenitor nu determină in mod automat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare, aceasta urmând a fi examinată de instanţa competentă in raport cu toate elementele şi imprejurările cauzei respective.

Faţă de toate aceste considerente, instanţa constată intemeiată cererea reclamantei, astfel că o va admite şi va anula in totalitate certificatul de moştenitor autentificat sub nr.49/31.10.2007 de Biroul Notarului Public OT  , cu sediul in mun. Bacău, str. 9 Mai, nr.35, jud. Bacău.

Admiţând cererea reclamantei, instanţa va respinge cererea de intervenţie in interes alăturat formulată de N.E. şi NI:, ca neintemeiată.

Urmează ca după rămânerea definitivă şi irevocabilă a prezentei hotărâri, o copie să fie înaintată Biroului Notarului Public OT  .

Având in vedere că, cu prilejul dezbaterilor asupra fondului cauzei, apărătorii părţilor au declarat că nu solicită cheltuieli de judecată, instanţa va lua act de aceasta.

Domenii speta

Spete similare