Acţiune în reducţiunea liberalităţilor excesive. Exercitarea dreptului de opţiune succesorală în termen. Distincţie între termenul de opţiune succesorală şi termenul de prescripţie pentru acţiunea în reducţiune. Suspendarea termenului de opţiune succesora

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile, privind pe  reclamantul XXXX, cu domiciliul în mun. Târgovişte, asistat de ocrotitor legal AAAA, cu domiciliul în mun. Târgovişte, în contradictoriu cu pârâţii BBBB şi CCCC, ambii cu domiciliul în

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 24 iunie 2021, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 01 iulie 2021, dată la care a hotărât următoarele:

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgovişte, la data de 20.10.2020, sub nr. xxxxx315/2020, reclamantul XXXX, asistat de ocrotitor legal AAAA, a chemat în judecată pe pârâţii BBBB şi CCCC, solicitând instanţei de judecată ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să dispună reducerea donaţiei efectuate de autorul decedat, xxx, în favoarea pârâţilor până la limita cotităţii disponibile, respectiv ½ din donaţie, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în esenţă, că este fiul legitim al defunctei sale mame, DDDDD, că este născut la data de 27.08.2011, în timpul căsătoriei acesteia cu tatăl sau, ocrotitorul său legal şi că mama sa, DDDDD a decedat la data de 11.06.2018, în localitatea Şotânga, judeţul Dâmboviţa. Reclamantul a susţinut că a sa calitate procesuală activă reiese din calitatea de moştenitor rezervatar, că acceptat moştenirea de pe urma mamei sale prin declaraţiei notarială şi că după deschiderea procedurii succesorale a aflat despre donaţia făcută de mama sa către bunicii săi materni, fapt pentru care aceştia au calitatea procesuală pasivă în cauză, dată fiind calitatea acestora de persoane beneficiare ale contractului de donaţie autentificat sub nr. xxxx04.04.2018 de către NP „s”, act prin care mama sa le-a donat părinţilor săi nuda proprietate din imobilul proprietatea personală a acesteia, situat în localitatea s, judeţul Dâmboviţa. Reclamantul a mai arătat că această liberalitate depăşeşte rezerva succesorală a moştenitorilor rezervatari cu cota de ½ şi că valoarea bunului este 150.000 lei din care 75.000 lei este valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii masei succesorale prin reducţiunea liberalităţii.

În drept cerere a fost întemeiată pe disp. art. 1092, art. 1093 şi art. 1094 c.civ.

În dovedire cererii, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, pe care le-a ataşat acţiunii, în copii certificate pentru conformitate cu originalul (f. 5-18), a probei cu interogatoriul şi a probei cu expertiză. .

Cererea a fost legal timbrată cu 2.250 lei taxă judiciară de timbru, potrivit art. 5, lit. e din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (f. 20).

La solicitare instanţei de judecată, reclamantul a transmis la data de 06.11.2020 extras de carte funciară (f. 26).

În faza scrisă a procesului civil, pârâţii au formulat întâmpinare prin care au invocat excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, deoarece a fost depăşit termenul de opţiune succesorală, invocând disp. art. 1103 alin. 1 c.civ. iar pe fondul cauzei a arătat că imobilul respectiv a fost edificat de ei, că la data de 06.12.2013 a încheiat un contract de vânzare cumpărare cu drept de uzufruct cu fiica lor, DDDDD, având convingerea că acesta se va îngriji de noi, însă acesta s-a îmbolnăvit şi a dorit ca bunul să ajungă din nou în proprietatea lor, motiv pentru care a încheiat acel contract de donaţie, în data de 04.04.2018. Totodată pârâţi au arătat că la data de 16.07.2019 au vândut imobilul respectiv nepotului lor TA şi care a adus multiple îmbunătăţiri acestui imobil. Anterior realizării acestor îmbunătăţiri a fost efectuată o expertiză evaluatoare, iar valoarea rezultată a fost una mult inferioară celei solicitate de către reclamant.

În apărare, pârâţii au solicitat administrarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, înscrisurile de la filele 39-65 şi proba cu interogatoriu reclamantului.

În aceiaşi fază a procesului civil, reclamantul nu a depus răspuns la întâmpinare.

La primul termen de judecată, reclamantul a depus la dosar încheierea prev. de art. 193 alin. 3 c.proc.civ., o declaraţie autentificată de acceptare tacită a moştenirii şi un act procesual prin care a arătat că a acceptat tacit succesiunea prin folosirea bunurilor ce au aparţinut mamei sale şi a solicitat să se respingă apărările pârâţilor privitoare la neexercitarea dreptului de opţiune succesorală în termenul prevăzut de lege. Totodată prin acelaşi act procesual a mai precizat că nu înţelege să aducă bunul respectiv la masa de partaj, ci solicită doar reducţiunea liberalităţilor excesive cu ½ şi aducerea la masa succesorală a echivalentului rezervei succesorale, respectiv a sumei de ½ din contravaloarea donaţiei efectuate, motiv pentru care nu înţelege să se judece decât cu pârâţii indicaţi prin cererea dedusă judecăţii, chiar dacă aceştia între timp au vândut imobilul respectiv .

La termenul de judecată din data de 04.03.2021, deşi instanţa a pus în discuţie excepţia prescripţiei dreptului reclamantului de a cere reducţiunea liberalităţilor excesive, părţile au pus concluzii cu privire la excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală.

Prin actul procedural pronunţat la data de 04.03.2021, instanţa a respins ca neîntemeiată excepţia prescripţiei dreptului de a cere reducţiunea liberalităţilor excesive, excepţie invocată de pârâţi prin întâmpinare. 

Instanţa a încuviinţat pentru reclamant proba cu înscrisuri şi proba cu interogatoriul pârâţilor, par pentru părţile pârâte proba cu înscrisuri şi proba cu interogatoriul reclamantului. Prin încheierea pronunţată la data de 04.03.2021, instanţa a prorogat pronunţarea asupra probei cu expertiză tehnică de specialitate evaluare imobiliară, propusă de reclamant, după administrarea probelor cu interogatoriul părţilor.

 La termenul de judecată din data de 15.04.2021 au fost administrare probele cu interogatoriul reclamantul, asistat de ocrotitorul sau legal şi proba cu interogatoriul pârâtei TF, acestea fiind ataşate la filele 90-92 şi s-a depus un act medical (f. 89) pentru a face dovada că pârâtul CCCC nu se poate deplasa în instanţă pentru administrarea probei cu interogatoriul său. Prin actul procedural pronunţat la termenul din 15.04.2021, instanţa a luat act că reclamantul a înţeles să renunţe la a înţeles să renunţe la proba cu interogatoriul pârâtului CCCC şi s-a reţinut că semnarea interogatoriului de către reclamantul minor a fost confirmată şi de către ocrotitorul legal al acestuia.

La data de 19.04.2021, pârâţii au propus obiective pentru expertiza evaluatoare, iar la data de 13.05.2021, reclamantul a depus note de şedinţă prin care a arătat că, dată fiind poziţia pârâţilor, înţelege să solicita aplicarea disp. art. 1097 alin. 2 c.civ, în sensul întregirii rezervei, ca urmare a reducţiunii, în natură şi a indicat şi obiectivele pentru expertiza propusă prin cererea introductivă de instanţă.

Prin actul procedural pronunţat la data de 27.05.2021, instanţa a respins proba cu expertiză tehnică de specialitate evaluare imobiliară, propusă de reclamant ca nefiind utilă soluţionării cauzei.

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Reclamantul că este fiul defunctei DDDDD, fiind născut la data de 27.08.2011, în timpul căsătoriei defunctei cu tatăl sau, xxx, aşa cum rezultă din certificatul de naştere de la fila 8 din dosar.

Defuncta DDDDD a decedat la data de 11.06.2018, în localitatea s, judeţul Dâmboviţa, conform certificatului de deces de la fila 9 din dosar.

Pârâţii BBBBşi CCCC sunt bunicii reclamantului şi părinţii defunctei DDDDD.

Prin contractul de donaţie autentificat sub nr. xxx/04.04.2018 de către notar public ssss din cadrul SPN ssss (f.11-12), defuncta vvv a donat pârâţilor nuda proprietate din imobilul situat în intravilanul localităţii SS judeţul Dâmboviţa, tarla xx, parcela xxx compus din suprafaţa de xx mp (xx din acte), teren cu categoria de folosinţă curţi-construcţii – număr cadastral xxx7, împreună cu construcţiile situate pe acest teren: C1 – locuinţă, în suprafaţă construită la sol de 80 mp, C2 – bucătărie de vară, în suprafaţă construită la sol de 20 mp şi C3 – anexă, în suprafaţă construită la sol de 14 mp, înscris în cartea funciară nr. xxx (Nr. CF vechi: xx).

Prin declaraţia autentificată sub nr. xxxx/08.11.2019 de către notar public Drăgan DDD din cadrul SPN DDD (f.6), reclamantul XXXX, asistat de către tatăl acestuia AAAA, a declarat în faţa notarului public că a acceptat în mod tacit, în conformitate cu prev. art. 1108 alin. 1 şi alin. 3 coroborate cu dispoziţiile art. 1110 din Codul civil, prin folosinţa bunurilor, succesiunea defunctei sale mame, DDDDD, decedată la data de 11.06.2018.

Pe calea prezentei acţiuni reclamantul a solicitat reducţiunea liberalităţii efectuate prin contractul de donaţie arătat mai sus, deoarece aceasta depăşeşte rezerva succesorală a moştenitorilor rezervatari cu cota de ½ şi că valoarea bunului este 150.000 lei din care 75.000 lei este valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii masei succesorale prin reducţiunea liberalităţii.

Potrivit art. 1092 Cod civil, „După deschiderea moştenirii, liberalităţile care încalcă rezerva succesorală sunt supuse reducţiunii, la cerere”.

Conform art. 1093 Cod civil, „Reducţiunea liberalităţilor excesive poate fi cerută numai de către moştenitorii rezervatari, de succesorii lor, precum şi de către creditorii chirografari ai moştenitorilor rezervatari”.

De asemenea, potrivit art. 1094 Cod civil, „(1) Reducţiunea liberalităţilor excesive se poate realiza prin buna învoială a celor interesaţi.(2) În lipsa unei asemenea învoieli, reducţiunea poate fi invocată în faţa instanţei de judecată pe cale de excepţie sau pe cale de acţiune, după caz.”

Aşadar, potrivit dispoziţiilor menţionate anterior, poate solicita reducţiunea liberalităţilor excesive moştenitorul rezervatar, iar potrivit art. 1087 Cod Civil, „Sunt moştenitori rezervatari soţul supravieţuitor, descendenţii şi ascendenţii privilegiaţi ai defunctului.”

În speţă, instanţa reţine că reclamantul este descendentul defunctei DDDDD, fiind fiul acesteia, însă prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâţii au invocat faptul că reclamantul nu a acceptat succesiunea în termenul legal de un an, având în vedere data decesului defunctei, 11.06.2018 şi data la care reclamantul a acceptat succesiunea, respectiv data de 08.11.2019, cu depăşirea termenului de un an.

Instanţa apreciază că pentru admiterea acţiunii în reducţiunea liberalităţilor excesive este necesar ca moştenitorul rezervatar să-şi fi exprimat dreptul de opţiune succesorală, sub forma acceptării succesiuni, în termenul prevăzut de art. 1103 alin. 1 Cod civil, potrivit căruia „Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii”.

Faţă de împrejurarea că defuncta DDDDD a decedat la data de 11.06.2018, conform certificatului de deces de la fila 9 din dosar, instanţa reţine că de la această dată a început să curgă termenul de opţiune succesorală de un an, termen care s-a împlinit la data de 11.06.2019.

Conform susţinerilor reclamantului, acesta ar fi acceptat moştenirea prin declaraţia autentificată sub nr. DDDD/08.11.2019 de către notar public DDDD din cadrul SPN DDDDD (f.6).

Analizând conţinutul acestei declaraţii autentice, instanţa reţine că reclamantul a declarat în faţa notarului public că a acceptat în mod tacit, în conformitate cu prev. art. 1108 alin. 1 şi alin. 3 coroborate cu dispoziţiile art. 1110 din Codul civil, prin folosinţa bunurilor, succesiunea defunctei sale mame, DDDDD, decedată la data de 11.06.2018.

Aşadar, se constată că reclamantul XXXX a acceptat moştenirea la data de 11.06.2019, conform declaraţiei amintite, aceasta fiind data pe care instanţa o va lua în considerare, iar nu eventualele acte de acceptare tacită, care în cauză nu au fost dovedite.

În ceea ce priveşte caracterul declaraţiei de acceptare autentificată sub nr. xxxx/08.11.2019, instanţa reţine că aceasta este o formă de acceptare expresă a moştenirii, conform art. 1108 alin. 2 Cod civil, iar nu o formă de acceptare tacită aşa cum se menţionează în cuprinsul acesteia. Instanţa mai are în vedere că această declaraţie are natura unui act juridic unilateral care nu produce efecte retroactive, ci doar pentru viitor.

Mai mult decât atât, instanţa constată că în cauză nu s-a făcut dovada că reclamantul a efectual vreun act sau fapt din care să rezulte că acesta a acceptat în mod tacit succesiunea mamei sale, conform art. 1108 alin. 3 Cod civil.

De asemenea, instanţa constată că în speţă nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 1110 Cod civil referitoare la actele care au valoare de acceptare tacită. Sub acest aspect, instanţa reţine ca fiind neîntemeiată susţinerea reclamantului în sensul că a folosit bunul ce a făcut obiectul donaţiei, deoarece, cu ocazia luării interogatoriului, la întrebarea nr. 8 (f. 92), reclamantul a răspuns în sensul că „Nu a mai văzut imobilul respectiv, după moartea mamei mele. Nici nu ştiu cum arată.”

Avocatul reclamantului a mai susţinut că reclamantul ar fi acceptat succesiunea şi prin folosinţa unui laptop, cu privire la care instanţa reţine că nu s-a administrat niciun fel de dovadă. Astfel, acest bun nu a fost identificat, nu se cunoaşte exact cine este proprietarul acestui bun, când şi pentru ce perioadă ar fi fost folosit de reclamant.

Faţă de toate aceste argumente, instanţa apreciază că în cauză nu se poate pune problema unei acceptări tacite a succesiuni defunctei DDDDD, reclamantul acceptând moştenirea abia la data de 08.11.2019, cu depăşirea termenului de un an prevăzut de art. 1103 alin. 1 Cod civil.

În legătură cu invocarea faptului că reclamantul este minor şi că astfel nu ar fi fost împlinit termenul de exercitare a dreptului de opţiune succesorală, instanţa apreciază că şi această apărare este neîntemeiată.

Se observă că dispoziţiile art. 1103 alin. 1 Cod Civil sunt foarte clare şi nu fac distincţie cu privire la persoana care urmează a accepta moştenirea. Cu toate acestea, instanţa reţine că, într-adevăr, art. 1103 alin. 3 Cod civil prevede că „Termenului prevăzut la alin. (1) i se aplică prevederile cuprinse în cartea a VI-a referitoare la suspendarea şi repunerea în termenul de prescripţie extinctivă”.

Analizând cazurile generale de suspendare a prescripţiei, instanţa constată că art. 2532 pct. 4 Cod Civil stabileşte că, „Prescripţia nu începe să curgă, iar, dacă a început să curgă, ea se suspendă: 4. în cazul celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, cât timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal, în afară de cazurile în care există o dispoziţie legală contrară.”

Instanţa consideră că este lipsită de relevanţă împrejurarea că reclamantul XXXX este minor, întrucât dispoziţiile art. 2532 pct. 4 Cod Civil raportat la art. 1103 alin. 3 Cod Civil nu sunt aplicabile în speţa dedusă judecăţii, deoarece cazul de suspendare a prescripţiei ar fi fost incident doar în situaţia în care minorul nu ar fi  avut reprezentant sau ocrotitor legal. Or, în speţă, reclamantul XXXX are ocrotitor legal pe celălalt părintele, respectiv pe numitul AAAA.

Concluzionând, faţă de împrejurarea că reclamantul nu a acceptat succesiunea în termenul prevăzut de lege, instanţa apreciază că acesta nu mai poate solicita reducţiunea liberalităţilor lăsate de defuncta sa mamă, acţiunea acestuia fiind una neîntemeiată.

Instanţa subliniază şi faptul că trebuie făcută o distincţie între termenul de 1 an prevăzut de art. 1103 alin. 1 Cod civil, în care succesiunea trebuie acceptată, şi termenul de prescripţie de 3 ani, prevăzut de art. 1095 Cod Civil, în care se poate formula acţiunea în reducţiunea liberalităţilor excesive. Aşadar, termenul de 3 ani este un termen în care poate şi trebuie să fie exercitat dreptul material la acţiunea privind reducţiunea liberalităţilor excesive, însă o condiţie de fond pentru admiterea acestei acţiuni, condiţie analizată separat, este ca moştenitorul rezervatar să fi acceptat succesiunea în termen de 1 an de la data deschiderii acesteia.

Pentru toate aceste considerente, instanţa respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul XXXX,  asistat de ocrotitor legal AAAA, în contradictoriu cu pârâţii BBBB şi CCCC.

În ceea ce priveşte solicitarea pârâţilor privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, faţă de împrejurarea că reclamantul este cel care a pierdut procesul şi observând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanţa va obliga reclamantul la plata către pârâţi a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial (f.103).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul XXXX, cu domiciliul în mun. Târgovişte , în contradictoriu cu pârâţii BBBB şi CCCC, ambii cu domiciliul în

Obligă reclamantul la plata către pârâţi a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Târgovişte.

Pronunţată astăzi, 01.07.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare