Arest preventiv

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, prin referatul din 21.09.2013, înregistrat sub nr. 4406/110/2013, la Tribunalul Bacău, a solicitat arestarea preventivă a inculpaţilor:

B.O.M. –funcţionar public cu statut special în cadrul P.B., pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, prev. şi ped. de art. 254 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. şi introducere de bunuri şi obiecte interzise în P., prev. şi ped. de art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.;

- G.G. –pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, prev. şi ped. de art. 254 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. şi de complicitate la introducere de bunuri şi obiecte interzise în P., prev. şi ped. de art. 26 C.pen. raportat la art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.,

-  D.E.M. –  pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la dare de mită, prev. şi ped. de art. 25 C.pen. raportat la art. 255 alin. 1 C.pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., de complicitate la luare de mită, prev. şi ped. de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. şi de instigare la introducerea de bunuri şi obiecte interzise în P., prev. şi ped. de art. 25 C.pen. raportat la art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.,

-  G.H. –  pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la dare de mită, prev. şi ped. de art. 25 C.pen. raportat la art. 255 alin. 1 C.pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., de complicitate la luare de mită, prev. şi ped. de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. şi de instigare la introducerea de bunuri şi obiecte interzise în P., prev. şi ped. de art. 25 C.pen. raportat la art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.

-  D.O.M. -  pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la dare de mită, prev. şi ped. de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.,  de complicitate la luare de mită, prev. şi ped. de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., complicitate la introducere de bunuri şi obiecte interzise în P., prev. şi ped. de art. 26 C.pen. raportat la art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplicarea art. 33  lit. a) C.pen.

În cauză se reţine că:

La data de 06.08.2013, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul G.G., în calitate de agent şef principal de P., supraveghetor şi şef de schimb la secţia E1 din cadrul P.B., în schimbul primirii unor sume de bani, introduce în interiorul P.B. telefoane mobile pe care le înmânează deţinuţilor, fie direct, fie prin intermediul altor deţinuţi consideraţi de încredere, printre care inculpatul D.E.M. şi inculpatul G.H.. 

Astfel, s-a stabilit că inculpaţii deţinuţi D.E.M. şi G.H. au fost cazaţi iniţial în camera 7 a secţiei E1 din P.M.T.B., împreună cu alţi 21 de deţinuţi, printre care şi cu învinuitul B.A.V., şi că în această încăpere se aflau un număr de două telefoane mobile, în care se utilizau cartelele cu nr. de telefon XXXXXXXX şi, respectiv YYYYYYYYY, utilizate atât de către inculpaţii D.E.M. şi G.H., cât şi de către ceilalţi deţinuţi, ce au fost introduse în P.B. cu sprijinul inculpatului G.G., care a primit în schimb, de la soţiile acestora, câte 400 de lei.

În acest sens au fost confirmate pe deplin aspectele semnalate şi mai mult decât atât a rezultat implicarea în cauză şi a unui alt angajat din cadrul P.B., respectiv preotul capelan, identificat în persoana inculpatului B.O.M..

Rezultă că începând cu luna august 2013, în baza unei înţelegeri prealabile, inculpaţii G.H. şi D.E.M. au pus bazele unei afaceri profitabile pentru ei şi familiile lor, organizând activitatea de procurare a telefoanelor mobile, componente, subansamble, accesorii, cartele SIM, atât pentru sine, cât şi pentru alţi deţinuţi, speculând pe de o parte lipsa de vigilenţă şi integritate a unora dintre funcţionarii publici cu statut special din sistemul A.P. locale, iar pe de altă parte, nevoia persoanelor cazate în spaţiul de detenţie de a comunica facil cu familiile şi nu numai, pentru care erau dispuşi să plătească sume de bani ce asigurau atât mituirea angajaţilor, cât şi un profit pentru ei şi familiile lor.

Concret, se reţine că inculpatul G.H. avea legături apropiate cu inculpatul G.G. şi cu inculpatul B.O.M., „cumpărate” cu sume de bani. De asemenea, acesta s-a bazat pe relaţia cu V.F., cumnatul său, fratele soţiei sale, G.C., care realiza „cumpărarea” efectivă a angajaţilor din cadrul P.B., în cadrul tranzacţiei finale de livrare a bunurilor şi obiectelor interzise odată cu sumele de bani date acestora spre a fi introduse în interiorul spaţiului de detenţie.

De cealaltă parte inculpatul D.E.M. , colecta comenzile de telefoane mobile de la ceilalţi deţinuţi şi prin intermediul soţiei sale, inculpata D.O.M., asigura procurarea acestora şi plata contravalorii lor, a mitei şi a profitului personal prin efectuarea de tranzacţii băneşti de la rudele deţinuţilor solicitanţi sau acorda ajutor prin preluarea telefoanelor procurate direct de soţiile unor deţinuţi către V.F. şi ulterior către A.C.V., pe traseul cu destinaţia finală P.

Practic, aceasta reprezenta una dintre verigile de legătură în asigurarea introducerii telefoanelor, cartelelor şi accesoriilor necesare funcţionării şi utilizării efective a acestora în P.B..

Iniţial legătura directă cu funcţionarii publici cu statut special din cadrul administraţiei P.ului local a fost asigurată de V.F. în tot cursul lunii august, ulterior activitatea acestuia fiind întreruptă motivat de faptul că a obţinut oferta unui loc de muncă în străinătate şi a părăsit teritoriul ţării, datele existente în cauză certificând că la momentul actual se află în Marea Britanie.

Acesta, la cererea inculpatului G.H. în cursul lunii august s-a întâlnit în mod repetat, cu inculpata D.O.M. de la care a preluat pachete cu telefoane mobile, cartele şi accesorii şi sume de bani, pe care le-a remis inculpatului G.G., la mare parte dintre aceste tranzacţii fiind însoţit de prietena sa A.C.V. care astfel a luat cunoştinţă de întreagă activitate infracţională, precum şi de destinaţia efectivă a bunurilor.

Datele cauzei oferă indici certe că la data de 9.08.2013, la cererea inculpatului G.H., aflat în colaborare cu inculpatul D.E.M., inculpata D.O.M. s-a întâlnit cu un anume L., identificat din cercetări în persoana M. L., cunoscut ca furnizor de telefoane mobile, componente şi accesorii pentru acestea al mai multor deţinuţi, de la care a luat mai multe încărcătoare, în schimbul sumei de 180 lei, pe care ulterior le-a înmânat inculpatului G.G..

Tot în cursul lunii august, pe aceeaşi filieră, s-a introdus în P.B. telefonul mobil destinat deţinutului B.M.F., precum şi un telefon I. ce a fost comandat de B.A.V., pentru care „şpaga” a fost de „75 de sute”.

De asemenea, din datele cauzei rezultă că în aceeaşi perioadă au fost introduse şi alte telefoane mobile care în cele din urmă au ajuns la deţinuţii din P.B., printre care şi la C.C.  şi S.M.T..

Probaţional s-a reliefat că introducerea telefoanelor în P. se realiza alternativ, când de către inculpatul B.O.M., când de către inculpatul G.G..

Astfel, după ce la data de 29.08.2013, V.F. a livrat bunuri interzise şi suma de 800 lei inculpatului B.O.M. care ulterior le-a introdus în P.B., la data de 31.08.2013, la solicitarea inculpatului G.H., de procurare în regim de urgenţă a unui alt telefon, V.F. a apelat la sprijinul inculpatul G.G., care şi-a manifestat disponibilitatea de a se duce şi a se întâlni el personal cu vreun furnizor de telefoane indicat de inculpatul G.H., întrucât la momentul respectiv el nu dispunea de astfel de stocuri de telefoane.

Relevantă în acest sens este convorbirea telefonică purtată de inculpatul G.G. cu învinuitul V.F. din ziua de 31.08.2013, ora 17:56:22.

Concomitent cu plecarea lui V.F. din ţară, rolul acestuia a fost substituit pentru o scurtă perioadă de timp de către G.C., soţia inculpatului G.H.. La data de 1.09.2013, la cererea unui anume D., învinuitul V.F. a preluat de la acesta „ceva  pentru H.”, constând în „două şi patru” (n.n. două telefoane şi patru milioane de lei vechi), lăsând geanta conţinând cele două telefoane într-un dulap din locuinţa sa, iar banii la mama sa pentru a fi înmânaţi G.C., iar aceasta să le ducă la omul de legătură de la „turn”.

Întrucât de remiterea efectivă a pachetelor se ocupa V.F., G.C. a solicitat sprijinul A.C.V. pentru a-i indica locaţia de la „turn”, respectiv locuinţa inculpatului B.O.M..

La prima întâlnire cu acesta, care a avut loc la data de 4.09.2013, G.C., însoţită de A.C.V., a înmânat inculpatului B.O.M. doar suma de 400 lei, uitând să ia şi geanta cu cele două telefoane mobile din domiciliul mamei sale.

Ulterior, aflând despre această situaţie, inculpatul G.H. a admonestat-o verbal pe soţia sa şi mai mult decât atât o perioadă nici nu a mai comunicat cu aceasta, deşi a livrat şi telefoanele.

Astfel, locul lui G.C. în circuitul telefoanelor din exterior către interiorul P.B., la cererea şi sub directa coordonare a inculpatului G.H., cu conlucrarea efectivă, directă şi nemijlocită a inculpatului D.E.M., cu aportul soţiei acestuia din urmă, inculpata D.O.M., a fost luat de A.C.V., iar urmare a mutării temporare a inculpatului G.G., de pe secţia de detenţie şi ulterior a faptului că acesta a beneficiat de concediu, rolul său a fost preluat tot de către inculpatul B.O.M..

In cursul lunii septembrie, la datele de 7, 10, 12, 16 şi 19 septembrie 2013, A.C.V. la cererea inculpatului G.H., a preluat bunuri şi bani, de la diferite legături infracţionale ale inculpaţilor şi/sau învinuiţilor deţinuţi, şi le-a transferat în posesie inculpatului B.O.M.,  livrându-le la domiciliul acestuia.

In zilele ce au urmat livrărilor, inculpatul B.O.M. speculând lipsa de vigilenţă a angajaţilor de la punctul de control, justificată prin statutul său de preot, le-a introdus în spaţiul de detenţie şi le-a livrat inculpatului G.H., care la rândul său, cu sprijinul inculpatului D.E.M., le distribuia pe piaţa din P., obţinând sume de bani din care cel puţin inculpatul D.E.M. îşi întreţinea familia.

Astfel: In cursul zilei de 7.09.2013, în condiţiile descrise, A.C.V. s-a întâlnit cu inculpata D.O.M. în apropierea magazinului L. din mun. Bacău şi a preluat de la aceasta suma de 400 lei, un telefon, un încărcător şi o baterie HTC.

A.C.V. a acţionat sub îndrumarea inculpatului G.H., în vreme ce inculpata D.O.M. a acţionat sub coordonarea soţului său, inculpatul D.E.M.

Ulterior în cursul aceleiaşi zile, tot la cererea inculpatului G.H., A.C.V. s-a întâlnit cu un tânăr (neidentiifcat până în prezent din cercetări despre care însă s-a stabilit că este o legătură infracţională pe linia introducerii de bunuri interzise în P. al unui alt deţinut cunoscut după apelativul A.) şi împreună cu acesta au plecat la locuinţa inculpatului B.O.M..

In timpul deplasării efectuate cu autoturismul acestui tânăr, A.C.V. a preluat de la acesta un telefon mobil marca S., nou, în cutie şi suma de 250 lei.

Toate aceste bunuri împreună cu suma de 600 lei au fost predate de către A.C.V. inculpatului B.O.M. cu excepţia telefonului primit de la inculpata D.O.M. pe care l-a înlocuit cu un telefon S. cu displayul spart, pe care îl avea lăsat spre păstrare de  V.F., care îl preluase de la inculpatul G.G..

Concomitent, tânărul care a însoţit-o a remis preotului  mai multe bidoane cu vin, despre care există date şi indicii certe că au fost comandate de deţinuţi din P. şi la care au şi ajuns ulterior.

Este de menţionat că telefonul mobil predat de inculpata D.O.M. la data de 7.09.2013, numitei A.C.V. a fost identificat în locuinţa acesteia cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la data de 20.09.2013.

In cursul zilei de 10.09.2013, la cererea inculpatului G.H., în timp ce se afla la serviciu în incinta A.M. Bacău, A.C.V. a fost vizitată de B.A., care i-a predat într-o ţiplă nişte copii după certificate de naştere, suma de 50 de lei în bancnote de 10 lei şi două încărcătoare de telefoane mobile.

 După ce a primit aceste bunuri, inculpatul G.H. i-a cerut să completeze suma cu încă 400 lei şi să livreze coletul primit şi banii inculpatului B.O.M., ceea ce s-a şi întâmplat.

Se reţine că cu acest prilej, inculpatul B.O.M. a introdus în P.B., a doua zi, un telefon mobil ce a fost vândut de către inculpatul G.H. deţinutului P.I. în condiţiile în care a doua zi prietena acestuia din urmă P.S.R. a virat pe numele lui A.C.V. suma de 700 lei.

In seara zilei de 12.09.2013, tot la cererea inculpatului G.H., învinuita A.C.V. a preluat de la B.A., două telefoane mobile achiziţionate de aceasta la H.R. Bacău şi suma de 300 lei, pe care ulterior, conform indicaţiilor primite le-a legat cu scotch, a plusat cu încă 200 lei şi le-a remis inculpatului B.O.M..

Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la data de 20.09.2013 la locuinţa lui B.A. a fost identificat bonul fiscal ce atestă achiziţionarea celor două telefoane mobile.

In ziua de 16.09.2013, după acelaşi tipar, A.C.V. a preluat de la B.A. o cartelă  pe care a livrat-o inculpatului B.O.M. şi acesta în schimb i-a dat un telefon I., alb, defect aparţinând  lui B.A.V., scos din spaţiul de detenţie în scopul de a fi reparat.

Ulterior, A.C.V. a remis la rândul său acest telefon martorului T.I., cunoscut după apelativul „M.”, în efectuarea tuturor acestor demersuri, fiind coordonată de către inculpatul G.H..

La rândul lor, B.A. şi martorul T.I. au acţionat sub îndrumarea şi determinarea lui B.A.V..

Este de menţionat că I.-ul a fost identificat şi ridicat de către organele de cercetare penală de la martorul T.V.Ş., fratele lui T.I., la care ajunsese în vederea reparării,  care l-a predat de bună voie cu ocazia audierii din data de 20.09.2013.

In cursul zilei de 19.09.2013, A.C.V. s-a întâlnit cu G.A. de la care a primit suma de 150 lei, după care s-a întâlnit cu M. L., de la care a primit două telefoane marca N., pentru care a plătit în schimb suma de 560 lei.

In continuare, aceasta s-a întâlnit cu tânărul cu care a livrat vinul, la data de 7.09.2013, de la care a preluat un telefon cu displayul spart, un încărcător şi suma de 400 lei.

Toate aceste bunuri şi sume de bani la care a adăugat suma de 400 lei, au fost înmânate inculpatului B.O.M., întreaga operaţiune descrisă anterior fiind realizată sub directa coordonare telefonică a inculpatului G.H..

Având în vedere existenţa datelor şi indiciilor temeinice că în dimineaţa următoare, inculpatul B.O.M. urma să introducă bunurile primite în P.B., la data de 20.09.2013, în jurul orelor 8:30, a fost organizată acţiunea de prindere în flagrant a acestuia, ocazie cu care asupra sa, ascunse în ciorapul de la piciorul stg., au fost identificate cele două telefoane mobile marca N., precum şi suma de 750 lei, despre care inculpatul a declarat că o primise de la A.C.V..

Ulterior, cu ocazia percheziţionării autoturismului utilizat de inculpatul B.O.M. au mai fost identificate în maşină, încă două telefoane mobile, precum şi mai multe accesorii.

Cu ocazia percheziţiilor efectuate în spaţiile de detenţie, au fost identificate cinci telefoane mobile cu privire la care există date şi indicii temeinice că au fost introduse pe aceeaşi filieră.

Este de menţionat că în perioada 05.08 – 20.09.2013, cu ocazia percheziţiilor efectuate potrivit Regulamentului de ordine interioară au fost descoperite 24 de telefoane mobile şi 15 cartele SIM, obiecte interzice care intră sub incidenţa art. 742 din legea nr. 275/2006, situaţie care vine să întregească pe deplin realitatea constatată cu ocazia acţiuni flagrante.

Concomitent cu acţiunea flagrantă au fost efectuate percheziţii şi la locuinţele inculpatei D.O.M. şi a lui B.A. şi A.C.V., ocazie cu care au fost identificate telefoane mobile, accesorii, cartele SIM,  documente ce atestă achiziţii de telefoane mobile, sume de bani însemnate, precum şi documente ce atestă diferite transferuri băneşti de la rudele altor deţinuţi din P.B..

Situaţia de fapt reţinută este probată cu : proces verbal de sesizare din oficiu;

hartă relaţională privind centralizarea prelucrării listingurilor telefonice pentru perioada 1.06.2013 -28.08.2013 ale posturilor telefonice utilizate de inculpaţilor G.G., D.E.M. şi G.H. şi ale învinuitului V.F.; procesele verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate autorizat în cauză purtate de inculpaţii şi învinuiţii din cauză, precum şi a supravegherii activităţii infracţionale desfăşurate de învinuiţi; procesul verbal de constatare a acţiunii flagrante; procesele verbale de percheziţie domiciliară; declaraţiile martorilor T.V.Ş. şi T.I. şi declaraţiile date de  B.A.V., M. L., B.A. şi A.C.V..

În cursul urmăriri penale, toţi inculpaţii sau prevalat de dispoziţiile art.70 alin.2 din codul de procedură penală.

În faţa instanţei de judecată, inculpatul B.O.M., din toate acuzaţiile aduse prin referatul cu propunerea de arestare preventivă, recunoaşte cele întâmplate în seara zilei de 19.09.2013 când a fost vizitat de o persoană de sex feminin al cărui nume nu îl cunoaşte şi care i-a lăsat din partea lui G.H. un număr de trei telefoane mobile, un încărcător şi suma de 700 lei, bunuri care de altfel sau găsit asupra sa a doua zi cu ocazia organizării flagrantului de către organul de anchetă.

Inculpatul G.H. a recunoscut în faţa instanţei doar aspectul că l-a abordat pe inculpatul B.O.M., în sensul de a-l ajuta să-i introducă la locul de detenţie un număr de două telefoane mobile pentru care primea de la un alt deţinut suma de 2000 lei, bani care îi erau necesari, avându-se în  vedere situaţia grea pe care o are în familie, datorită stării de arest. A făcut precizarea că inculpatul B. a acceptat până la urmă să îi ofere acest ajutor, iar banii care i-a dat în sumă de 700 lei prin intermediul numitei A.C. au fost drept mulţumiri pentru ajutorul acordat.

Ceilalţi trei inculpaţi D.E.M., D.O.M. şi G.G., nu au recunoscut faptele pentru care sunt arestaţi.

Astfel, inculpatul G.G. a făcut precizarea că nu avea cum să comită asemenea fapte, în situaţia în care în luna august 2013 desfăşura activitatea de supraveghere a deţinuţilor în sistem deschis la o fermă din Ş., iar în luna septembrie 2013 a avut un deces în familie şi a fost în concediu.

Inculpaţii D.E.M. şi D.O.M., au învederat instanţei faptul că au purtat o convorbire telefonică pe tema unui număr de două telefoane mobile dar care inculpata trebuia să le achiziţioneze şi să le predea unei persoane indicate de D.E.M., în contul unei datorii făcute de acesta la jocurile de noroc din P.

Aceste apărări ale inculpaţilor nu pot fi reţinute, ele nefiind susţinute de probele administrate în cauză, din care rezultă în mod clar că începând cu luna august 2013, în baza unei înţelegeri prealabile, inculpaţii G.H. şi D.E.M. au pus bazele unei afaceri profitabile pentru ei şi familiile lor, organizând activitatea de procurare a telefoanelor mobile, componente, subansamble, accesorii, cartele SIM, atât pentru sine, cât şi pentru alţi deţinuţi, speculând pe de o parte lipsa de vigilenţă şi integritate a unora dintre funcţionarii publici cu statut special din sistemul A.P. locale, iar pe de altă parte, nevoia persoanelor cazate în spaţiul de detenţie de a comunica facil cu familiile şi nu numai, pentru care erau dispuşi să plătească sume de bani ce asigurau atât mituirea angajaţilor, cât şi un profit pentru ei şi familiile lor.

De asemenea, se reţine că inculpatul G.H. avea legături apropiate cu inculpatul G.G. şi inculpatul B.O.M. şi în baza relaţiei cu V.F.  fratele soţiei lui, G.C., care realiza „cumpărarea” efectivă a angajaţilor din cadrul P.B., iar de cealaltă parte inculpatul D.E.M. colecta comenzile de telefoane mobile de la ceilalţi deţinuţi şi prin intermediul inculpatei D.O.M. asigura procurarea acestora şi plata contravalorii lor, a mitei şi a profitului personal prin efectuarea de tranzacţii băneşti de la rudele deţinuţilor solicitanţi sau acorda ajutor prin preluarea telefoanelor procurate direct de la soţiile deţinuţilor către V.F. şi ulterior către A.C. pe traseul cu destinaţia P.B.

Implicarea inculpatei D.O.M. este confirmată şi de declaraţiile date la urmărirea penală de A.C.V. şi B.A. (fila 176 şi 116 vol.III dosar urmărire penală).

Nu poate fi reţinută nici apărarea inculpatului G.G. în sensul că nu îl cunoaşte pe V.F. având în vedere sprijinul pe care acesta din urmă i l-a cerut în procurarea în regim de urgenţă a unui telefon mobil la cererea lui G.H., lucru acceptat de către inculpatul G.G., aşa cum de altfel rezultă din convorbirile telefonice purtate între cei doi la data de 31.08.2013 ora 17.56.22.

Nici susţinerea inculpatului B.O.M., în sensul că a văzut-o pentru prima oară pe A.C.V. în seara zilei de 19.09.013 când a venit acasă să îi aducă cele trei telefoane mobile, un încărcător şi 700 lei, nu este confirmată de probatoriul administrate în cauză care relevă fără nici un dubiu clandestinitatea şi măsurile sporite de precauţie luate de către inculpat astfel încât  descoperirea sa să fie anihilată. Astfel, din declaraţia A.C.V. rezultă că acesta şi-a exprimat nemulţumirea că îşi parca autoturismul când efectua livrările de telefoane mobile chiar în faţa porţii sale şi i-a recomandat să parcheze în vecinătatea locuinţei sale.

Totodată, acesta evita să fie contactat telefonic în prealabil, realiza preluările după lăsarea întunericului, situaţie care reiese dincolo de orice îndoială rezonabilă din probatoriul administrat.

Este de menţionat că A.C.V. a procurat numărul de telefon al inculpatului abia în seara de 19.09.2013.

Potrivit art. 148 alin. 1 din C.p.p. măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt întrunite condiţiile prev. de art. 143 C.p.p. şi dacă există vreunul din cazurile prev. de art. 148 lit. a – f din Cod procedura penala.

Deci pentru luarea măsurii de prevenţie a arestului preventiv a inculpatilor, trebuie realizate cumulativ  următoarele condiţii:

a) să existe probe sau indicii că învinuitul sau inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală;

Instanţa, analizând actele şi lucrările dosarului, constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.149/1 Cod pr.penală, în sensul că în cauză sunt probe, din care rezultă presupunerea rezonabilă că cei cinci  inculpaţi au săvârşit infracţiunile pentru care sunt cercetaţi.

S-a susţinut că nu sunt probe din care să rezulte fără dubiu săvârşirea infracţiunilor pentru care sunt cercetaţi inculpaţii B.O.M., G.G., D.E.M., G.H. şi D.O.M..

Insă, potrivit art.143 alin.1 Cod pr.penală, pentru luarea măsurii arestului preventiv se cere, printre alte  condiţii, să existe probe sau indicii temeinice că s-a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, ceea ce nu echivalează cu existenţa unor probe care să justifice trimiterea în judecată a inculpaţilor şi cu atât mai puţin a celor care ar motiva o condamnare.

Cât priveşte expresia indicii temeinice, din simplul fapt al definirii acestora în art.143 Cod pr.penală, rezultă în mod neîndoielnic că acestea nu sunt  probe ci simple presupuneri sau bănuieli bazate pe deducţii logice având ca premise datele existente în cauză.

Există indicii temeinice când din analiza datelor cuprinse în dosarul cauzei se desprinde presupunerea că cel faţă de care se efectuează urmărirea penală a săvârşit faptele pentru care este cercetat.

Elocvente în acest sens pentru inculpaţii B.O.M., G.G., D.E.M., G.H. şi D.O.M., sunt : procesul verbal de sesizare din oficiu; hartă relaţională privind centralizarea prelucrării listingurilor telefonice pentru perioada 1.06.2013 -28.08.2013 ale posturilor telefonice utilizate de inculpaţilor G.G., D.E.M. şi G.H. şi ale numitului V.F.; procesele verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate autorizat în cauză purtate de inculpaţii şi învinuiţii din cauză, precum şi a supravegherii activităţii infracţionale desfăşurate de învinuiţi; procesul verbal de constatare a acţiunii flagrante; procesele verbale de percheziţie domiciliară; declaraţiile martorilor T.V.Ş. şi T.I.; declaraţiile numiţilor B.A.V., M. L., B.A. şi A.C.V..

De altfel, aceste dispoziţii procedurale privind prima condiţie pentru luarea măsurii arestului preventiv „să existe probe sau indicii temeinice că învinuitul sau inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală”, este în deplin acord cu dispoziţiile art.5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi practica Curţii  Europene a Drepturilor Omului.

Recunoaşterea prezumţiei de nevinovăţie nu exclude luarea măsurilor preventive, ci garantează că acestea nu vor fi luate decât în cadrul şi în condiţiile riguros prevăzute de normele constituţionale şi de dispoziţiile procedurii penale. Concilierea dintre existenţa şi aplicarea măsurilor preventive privative de libertate şi recunoaşterea şi prezenţa perpetuă a prezumţiei de nevinovăţie pe tot parcursul procesului penal se realizează prin observarea dinamicii acesteia din urmă, a modului în care, dintr-o noţiune abstractă cu valoare de garanţie a drepturilor fundamentale ale individului, aceasta capătă substanţă pe măsura derulării procesului penal. În cursul procesului penal, forţa prezumţiei de nevinovăţie scade sau creşte, în funcţie de probatoriul efectuat, ajungând, în final, la stA.ul de certitudine a nevinovăţiei sau, dimpotrivă, la negarea sa completă. Articolul 5 lit.c) din Convenţia europeană a drepturilor omului condiţionează legalitatea privării de libertate de existenţa unor motive verosimile, temeinice că s-a săvârşit sau că se va săvârşi o infracţiune sau autorul va fugi după săvârşirea unei infracţiuni. Noţiunea de motive verosimile a fost interpretată de Curtea Europeană în sensul existenţei unor date, informaţii, care să convingă un observator obiectiv că e posibil ca persoana respectivă să fi săvârşit infracţiunea ce face obiectul judecăţii. Aceste date nu trebuie să aibă aceeaşi forţă cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula acuzarea.

b) să existe probe din care să rezulte vreunul dintre cazurile prevăzute de art.148 Cod pr.penală;

Cu referire la inculpatul B.O.M. se constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 148 lit. c din  C.pr.pen., în sensul că există date din care rezultă că inculpatul pregătea permanent săvârşirea de noi infracţiuni.

Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, din modul de concepere şi organizare al activităţii infracţionale, rezultă în mod neechivoc frecvenţa uimitoare cu care acest inculpat realiza activităţi de introducere în mod ilicit în P. a bunurilor şi obiectelor interzise în posesia persoanelor private de libertate în scopul utilizării de către acestea, cu ignorarea totală atât a regulilor de etică şi morală ce decurg din însăşi profesia acestuia de preot, îndrituit să asigure reeducarea deţinuţilor în spaţiul de detenţie, cât şi a statutului special al funcţionarilor publici din sistemul A.P. ce îi este aplicabil pe deplin în condiţiile în care această instituţie face parte din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale statului, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. 1 din Legea nr. 293/2004 republicată, privind statutul funcţionarilor publici cu statut special din A.N.P..

Cu referire la inculpatul G.G. se constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 148 lit. b din C.pr.pen., în sensul că există date că inculpatul încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului, prin influenţarea părţilor sau a martorilor ce urmează a fi audiaţi în cauză.

Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, din modul de concepere şi organizare al activităţii infracţionale, rezultă în mod neechivoc şi în cazul acestui inculpat frecvenţa cu care realiza activităţile de introducere în mod ilicit în P. a bunurilor şi obiectelor interzise în posesia persoanelor private de libertate în scopul utilizării de către acestea, desfăşurată întregii luni august 2013, cu ignorarea totală a atribuţiilor de serviciu ce decurg din lege, statut şi funcţia deţinută.

Activitatea infracţională a acestuia a fost parţial întreruptă de o situaţie obiectivă, care nu a depins de voinţa inculpatului şi există date că deţinuţii regretau această situaţie.

Modalităţile efective de influenţare se deduc din funcţia deţinută, existenţa datelor că acesta acţiona în conlucrare sau cel puţin în paralel cu alţi agenţi supraveghetori şi că prin prisma calităţii pe care o are ar putea să influenţeze negativ regimul de detenţie al deţinuţilor care se situează pe poziţia de utilizatori a telefoanelor ce au fost introduse cu aportul său.

Cu referire la inculpaţii G.H. şi D.E.M. se constată de asemenea, că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 148 lit. b şi c din C.pr.pen., în sensul că există date că inculpaţii vor încearcă să zădărnicească în mod direct aflarea adevărului, prin influenţarea părţilor sau a martorilor ce urmează a fi audiaţi în cauză, există date că inculpaţii pregăteau săvârşirea unei noi infracţiuni.

Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, din modul de concepere şi organizare al activităţii infracţionale, rezultă în mod neechivoc frecvenţa uimitoare cu care aceşti inculpaţi realizau coordonarea activităţilor de introducere în mod ilicit în P. a bunurilor şi obiectelor interzise a se afla în posesia persoanelor private de libertate în scopul utilizării de către acestea şi mai mult decât atât în scopul efectuării de adevărate tranzacţii comerciale în interiorul spaţiului de detenţie, urmărind obţinerea unor venituri.

Concomitent, inculpaţii erau cei care stabileau sumele de bani ce trebuiau date cu titlu de mită angajaţilor P.ului cooptând în acest sens persoane aflate în stare de libertate, atât direct, cât şi indirect, prin determinarea celorlalţi deţinuţi să solicite a se efectua plăţi cu titlu de mită, în vederea introduceri bunurilor interzise în P. de către rudele acestora aflate în stare de libertate.

Aceste sume, colectate de alte legături infracţionale, ajungeau în cele din urmă la V.F. şi mai apoi la A.C.V., persoane care le dădeau în numele şi în interesul altor persoane angajatului din cadrul P.B., pentru ca în schimbul lor acesta  să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să le introducă în P..

Probele administrate în cauză demonstrează dincolo de orice îndoială faptul că la data de 19.09.2013, inculpatul G.H. organiza deja o nouă introduce de bunuri interzise în P., dispunând stabilirea unor noi întâlniri ale  lui A.C.V. în cursul zilei de 20.09.2013 cu alte persoane de la care să preia astfel de bunuri.

Pe de altă parte, există date că inculpaţii încearcă să zădărnicească aflarea adevărului, detenţia în P. împreună cu persoanele care ar putea să dea declaraţii relevante cauzei fiind un motiv suficient în acest sens.

Cu referire la inculpata D.O.M. se costată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 148 lit. c din C.pr.pen., în sensul că există date că inculpata pregătea săvârşirea de noi infracţiuni.

In condiţiile în care din probele administrate în cauză rezultă în mod neechivoc că din tranzacţiile cu telefoane mobile realizate de inculpatul D.E.M. în P.B. profita în mod direct şi nemijlocit inculpata, având asigurat astfel traiul zilnic, precum şi nenumăratele tranzacţii financiare într-un interval relativ scurt de doar două luni de zile - perioada în care s-a realizat monitorizarea acesteia – coroborate cu numărul mare de telefoane mobile şi accesorii identificate cu ocazia percheziţiei efectuate la locuinţa acesteia, este certă predispoziţia acesteia în comiterea de fapte antisociale  la orice moment din dispoziţia soţului său, inculpatului D.E.M. dar şi a inculpatului G.H..

Din probele enunţate mai sus rezultă că inculpaţii B.O.M., G.G., D.E.M., G.H. şi D.O.M., se află în situaţiile prevăzute de art.148 alin.1 lit.f Cod pr.penală, în sensul că există presupunerea rezonabilă că aceştia au săvârşit infracţiuni pentru care legea penală prevede închisoarea mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea lor în libertate prezintă  un pericol concret pentru ordinea publică şi este în interesul urmăririi penale  arestarea preventivă a  acestora.

Alegerea măsurii de prevenţie se face ţinându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracţiunilor prevăzute de art. 254 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (inculpaţii B.O.M. şi G.G.); prev. şi ped. de art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.,  (inculpat B.O.M.)¸ art. 26 C.pen. raportat la art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (inculpat G.G.); prev. şi ped. de art. 25 C.pen. raportat la art. 255 alin. 1 C.pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.;  art. 25 C.pen. raportat la art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen (inculpaţi D.E.M. şi G.H.); art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.(inculpaţi D.E.M., G.H. şi D.O.M.); art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.; art. 26 C.pen. raportat la art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (inculpată D.O.M.), totul cu aplicarea art. 33  lit. a) C.pen.; texte care prevăd pentru infracţiunile pentru care sunt cercetaţi inculpaţii B.O.M., G.G., D.E.M., G.H. şi D.O.M., pedepse cu mult peste limita minimă de 4 ani prevăzute de art.148 alin.1 lit.f din Cod pr.penală, de împrejurările concrete în care se presupune că s-au comis, de persoana inculpaţilor care au recunoscut parţial faptele şi nu sunt cunoscuţi toţi cu antecedente penale.

Potrivit jurisprudenţei CEDO detenţia este justificată doar dacă se face dovada că asupra procesului penal planează unul dintre următoarele pericole, care trebuie apreciate în concreto, pentru fiecare caz în parte: pericolul de săvârşirea unor noi infracţiuni, pericolul de distrugere a probelor, riscul presiunii asupra martorilor, pericolul de dispariţie a inculpatului sau pericolul de a fi tulburată liniştea publică.

Recomandata nr.R(0)11 a Comitetului de Miniştri a Consiliului Europei prevede la pct.3 că detenţia provizorie nu poate fi ordonată decât dacă persoana în cauză este bănuită că a săvârşit o infracţiune şi sunt motive serioase de a se crede că există unul sau mai multe dintre următoarele pericole: pericolul de fugă, cel de obstrucţionare a justiţiei ori acela ca acuzatul să nu comită o nouă infracţiune gravă pct.4 al recomandării specifică în plus, că dacă existenţa nici unuia dintre pericole enunţate nu a putut fi stabilită, detenţia provizorie s-ar putea totuşi, justifica, în mod excepţional, în anumite cazuri în care se comite o infracţiune deosebit de gravă.

Din probele administrate până la această dată în cauză rezultă indicii temeinice că inculpaţii B.O.M., G.G., D.E.M., G.H. şi D.O.M., au săvârşit infracţiunile prevăzute  de art. 254 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (inculpaţii B.O.M. şi G.G.); prev. şi ped. de art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.,  (inculpat B.O.M.)¸ art. 26 C.pen. raportat la art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (inculpat G.G.); prev. şi ped. de art. 25 C.pen. raportat la art. 255 alin. 1 C.pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.;  art. 25 C.pen. raportat la art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen (inculpaţi D.E.M. şi G.H.); art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.(inculpaţi D.E.M., G.H. şi D.O.M.); art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.; art. 26 C.pen. raportat la art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (inculpată D.O.M.), totul cu aplicarea art. 33  lit. a) C.pen.; pentru care s-a formulat propunere de arestare preventivă, infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există date certe că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aşa încât judecarea în stare de libertate raportat la gravitatea faptelor comise nu ar face decât să, impieteze desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.

Actele dosarului reflectă fără echivoc faptul că infracţiunile pentru care inculpaţii sunt cercetaţi prezintă o gravitate sporită, faptele săvârşite având rezonanţă în rândul opiniei publice şi determinând reacţia negativă a acesteia faţă de împrejurarea că persoane asupra cărora planează astfel de acuzaţii sunt judecate în stare de libertate.

Potrivit dispoziţiilor art.5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art.23 din Constituţie, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice a crede în necesitatea de a împiedica să se săvârşească o nouă infracţiune, fiind necesară, astfel, apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.

Tribunalul reţine că infracţiunile pentru care inculpaţii B.O.M., G.G., D.E.M., G.H. şi D.O.M., sunt cercetaţi prezintă o gravitate sporită, faptele săvârşite având rezonanţă în rândul opiniei publice şi determinând reacţia negativă a acesteia faţă de împrejurarea că persoane asupra cărora planează astfel de acuzaţii sunt judecate în stare de libertate.

Or, în contextul recrudescenţei infracţiunilor de corupţie, lăsarea în libertate a unor funcţionari, care încearcă să se folosească, în interes propriu, în scopul realizării de venituri ilegale, de atribuţiile ce le-au fost delegate pentru buna funcţionare a societăţii, prezintă într-adevăr pericol social concret pentru ordinea publică.

In raport de această situaţie, dar şi de modul concret de concepere şi executare a activităţii infracţionale, se apreciază că inculpaţii au dat dovadă de o perseverenţă şi un curaj infracţional deosebit, încălcând flagrant orice normă de conduită şi manifestând o totală lipsă de respect faţă de lege şi faţă de cele mai elementare norme de etică şi morală.

In acest sens, este de menţionat, aşa cum rezultă în mod neechivoc din probele administrate în cauză că inculpaţii au acţionat în mod conştient şi deliberat, în baza unei înţelegeri prealabile, desfăşurând fiecare în parte acţiuni concomitente şi/sau succesive de determinare a altor persoane să comită în mod nemijlocit acţiuni aparent singulare, dar care s-au dovedit a fi integrate într-un circuit în cadrul căruia una fără cealaltă nu ar fi putut contribui la atingerea finalităţii urmărite, respectiv utilizarea în interiorul spaţiului de detenţie a unor telefoane mobile, în condiţiile în care aceasta este prohibită.

Prin prisma acestor considerente se apreciază că judecarea inculpaţilor în stare de libertate este de natură să creeze un sentiment de insecuritate pentru relaţiile sociale protejate, prin însăşi incriminarea faptelor reţinute în sarcina lor şi a prevederilor legale ce reglementează autoritatea cadrelor administraţiei P.e, în general, şi a respectării normelor impuse spaţiului de detenţie.

Totodată, arestarea preventivă a inculpaţilor este necesară pentru a asigura un sentiment de securitate, prin reacţia promptă a autorităţilor judiciare în asigurarea bunei înfăptuiri a justiţiei în cazul unor astfel de fapte.

In raport cu pericolul social concret al faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, de calitatea inculpaţilor B.O.M. şi G.G., ambii angajaţi ai P.B., ţinuţi prin statutul profesional să se abţină de la astfel de conduite tocmai pentru a reprezenta un exemplu pentru cei cu a căror reeducare erau responsabili, apreciem că s-a atentat grav la valorile ocrotite de lege, s-a adus o atingere deosebită ordinii de drept şi încrederii publicului în corectitudinea autorităţii cu care este investit personalul P.ului şi nu în ultimul rând, a sistemului judiciar în ansamblul său, câtă vreme executarea măsurilor privative şi a pedepselor privative de libertate reprezintă o activitate de punere în executare, inerentă procesului penal. 

În fine, lipsa de reacţie la acest gen de acte ar putea constitui o  încurajare pentru încălcarea drepturilor cetăţeanului.

Or, în cazul unei infracţiuni de luare de mită, imputată unui agent de P. şi unui funcţionar, dar negată de către aceştia, nu se poate susţine că nu s-a produs un impact turbulent în climatul social firesc al relaţiilor interumane şi asupra stării de siguranţă, securitate, de linişte şi de respect al drepturilor cetăţenilor.

Într-o asemenea situaţie, societatea este interesată ca procesul penal să se desfăşoare în condiţiile în care să fie asigurată aflarea adevărului.

Apreciind în concret necesitatea luării măsurii arestului preventiv faţă de inculpaţii B.O.M., G.G., D.E.M., G.H. şi D.O.M., instanţa constată că se impune detenţia provizorie fiind comise infracţiuni grave prev. de art. 254 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (inculpaţii B.O.M. şi G.G.); prev. şi ped. de art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.,  (inculpat B.O.M.)¸ art. 26 C.pen. raportat la art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (inculpat G.G.); prev. şi ped. de art. 25 C.pen. raportat la art. 255 alin. 1 C.pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.;  art. 25 C.pen. raportat la art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen (inculpaţi D.E.M. şi G.H.); art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.(inculpaţi D.E.M., G.H. şi D.O.M.); art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.; art. 26 C.pen. raportat la art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (inculpată D.O.M.), totul cu aplicarea art. 33  lit. a) C.pen.; iar raportat la împrejurările comiterii în care au fost săvârşite faptele, este îndeplinită condiţia privind existenţa pericolului concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a celor cinci inculpaţi pentru comunitatea din care provin.

În ceea ce priveşte stabilirea vinovăţiei sau nevinovăţiei, încadrarea juridică a faptelor, lipsa antecedentelor penale, situaţia grea din familia unor inculpaţi, în sensul că au copii minori în întreţinere, datorii la bănci,  reprezintă aspecte ce vizează în exclusivitate soluţionare a fondului cauzei şi individualizarea sancţiunilor penale asupra cărora instanţa se poate pronunţa după finalizarea cercetării judecătoreşti.

Faţă de toate aceste considerente, urmează ca în baza art. 149, 1491 C.pr.pen. va admite propunerea de arestare preventivă formulată de Ministerul  Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul  Bacău şi în consecinţă:

Va dispune arestarea preventivă :

- În baza art.148 lit.c şi f Cod procedură penală a inculpatului B.O.M. –funcţionar public cu statut special în cadrul P.B., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, prev. şi ped. de art. 254 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. şi introducere de bunuri şi obiecte interzise în P., prev. şi ped. de art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.;

- În baza art.148 lit.b şi f Cod procedură penală a inculpatului  G.G. cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, prev. şi ped. de art. 254 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. şi de complicitate la introducere de bunuri şi obiecte interzise în P., prev. şi ped. de art. 26 C.pen. raportat la art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.;

- În baza art.148 lit.b,c şi f Cod procedură penală a inculpatului G.H. cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la dare de mită, prev. şi ped. de art. 25 C.pen. raportat la art. 255 alin. 1 C.pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., de complicitate la luare de mită, prev. şi ped. de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. şi de instigare la introducerea de bunuri şi obiecte interzise în P., prev. şi ped. de art. 25 C.pen. raportat la art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen. şi a inculpatului D.E.M. –  cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la dare de mită, prev. şi ped. de art. 25 C.pen. raportat la art. 255 alin. 1 C.pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., de complicitate la luare de mită, prev. şi ped. de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. şi de instigare la introducerea de bunuri şi obiecte interzise în P., prev. şi ped. de art. 25 C.pen. raportat la art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.;

În baza art.148 lit.c şi f Cod procedură penală a inculpatei D.O.M. -  cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la dare de mită, prev. şi ped. de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.,  de complicitate la luare de mită, prev. şi ped. de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., complicitate la introducere de bunuri şi obiecte interzise în P., prev. şi ped. de art. 26 C.pen. raportat la art. 742 alin. 1, 2 din Legea nr. 275/2006 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplicarea art. 33  lit. a) C.pen. - pe o perioadă de câte 29 de zile, fiecare, începând cu data de 21.09.2013 şi până la data de 19.10.2013 inclusiv şi emiterea mandatelor de arestare preventivă. 

Se va constata că inculpaţii B.O.M., G.G., D.E.M., G.H. şi D.O.M. au fost asistaţi de apărători aleşi.

In temeiul art. 192 alin.3 c.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Domenii speta

Spete similare