Inadmisibilitate recurs raportat la dispoziţiile art.3733 al.1 şi al. 11 Cod procedură civilă

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. 3861/180/2012 petenta S.C. B. S.R.L. a solicitat învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin BITR3AA 0013737 emis pe numele S.C. B. S.R.L., la data de 24.12.2011, de către S.C. P.C. S.R.L. pentru suma de 19166, 56 lei, având scadenţa la data de 28.02.2012, locul plăţii fiind la Bacău, refuzat la plată.

Prin  încheierea din 26.03.2012 pronunţata de  Judecătoria Bacău în dosarul nr. 3861/180/2012 a fost admisă cererea şi s-a dispus învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin BITR3AA 0013737 emis pe numele S.C. B. S.R.L., la data de 24.12.2011, de către S.C. P.C. S.R.L. pentru suma de 19166, 56 lei, având scadenţa la data de 28.02.2012, locul plăţii fiind la Bacău, refuzat la plată.

Pentru a pronunţa încheierea de mai sus instanţa de fond a reţinut următoarele:

Intimata  S.C. P.C. S.R.L. a emis pe numele petentei S.C. B. S.R.L., la data de 24.12.2011, biletul la ordin BITR3AA 0013737 pentru suma de 19166, 56 lei, locul plăţii fiind la Bacău, având scadenţa la data de 28.02.2012, refuzat la plată.

De asemenea, instanţa de fond a constatat faptul că sunt îndeplinite condiţiile art. 104 din Legea nr. 58/1934,  biletul la ordin ce face obiectul prezentei cauze având specificată: denumirea de bilet la ordin trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba română, promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată, respectiv suma de 19166, 56 lei, arătarea locului unde plata trebuie făcută – Bacău,  numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută- S.C. B. S.R.L., arătarea datei şi a locului emiterii – 24.12.2011, Bacău arătarea scadenţei - 28.02.2012, semnătura emitentului.

Împotriva încheierii din 26.03.2012 pronunţată de  Judecătoria Bacău în dosarul nr. 3861/180/2012 a declarat recurs S.C. P.C. S.R.L. solicitând admiterea recursului iar pe fond respingerea cererii de investire cu formulă executorie a biletului la ordin.

În motivarea recursului se arată că SC V. avea  dreptul  utilizării BO – garanţie în cazul în care clientul nu îşi efectua plata. Insă soldul  restant înregistrat de recurentă  către SC V. SRL la data de 28.02.2012 era de 12.179,71 lei si nu de 19.166,56 aşa cum a fost completat BO.  Până la data introducerii BO-garanţie, SC B.  SRL nu a comunica nicio factură de penalităţi către societatea recurentă, pentru a justifica  diferenţa dintre sold si suma înscrisă în BO ca fiind penalităţi. Instanţa a verificat doar elementele formale pe care trebuie să le conţină biletul la ordin, respectiv dacă acesta este ajuns la termen neverificând şi celelalte  condiţii.

În susţinerea recursului s-au depus următoarele înscrisuri:  fişa  analitică partener B. SRL,  un contract de vânzare cumpărare încheiat între  SC B. SRL şi SC P.C. SRL şi Anexa nr.1 şi 2 la contractul de vânzare cumpărare.

Intimata nu a depus întâmpinare la dosar.

La termenul din data de 13.06.2012 Tribunalul din oficiu a invocat ecepţia inadmisibilităţii recursului.

 Având în vedere dispoziţiile art. 137 Cod de procedură civilă Tribunalul urmează să analizeze cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, faţă de care reţine următoarele: 

Procedura învestirii cu formulă executorie a cambiei şi a biletului la ordin este reglementată de Legea nr. 58/1934. Conform  art. 106 coroborat cu art. 61 din Legea nr. 58/1934 biletul la ordin are valoare de titlu executoriu pentru capital şi accesorii, stabilite conform art. 53, 54 şi 57 alin. 3, instanţa competentă pentru investirea cu formulă executorie fiind Judecătoria.

 Art. 61 alin. 4  din Legea nr. 58/1934 prevede că  „încheierea de învestire nu este supusă apelului” şi constituie o normă specială care în contextul istoric de la data adoptării acesteia era şi derogatorie de la norma generală , instituind o excepţie de la regula exercitării apelului împotriva tuturor hotărârilor judecătoreşti ; însă în prezent , ca urmare a modificării normei generale, efectul derogatoriu nu-şi mai produce efectul. Din conţinutul normei speciale mai sus citate nu rezultă nici că încheierea de învestire ar fi supusă vreunei alte căi de atac ordinare sau extraordinare şi nici care ar fi titularii căilor de atac; astfel norma specială se completează cu cea generală prevăzută de dispoziţiile  Codului de procedură civilă.

În acest sens, în ceea ce priveşte calea de atac la care poate fi supusă încheierea prin care se soluţionează cererea de investire, urmează a avea în vedere  dispoziţiile art. 3733 alin. 1 şi  alin. 11 Cod procedură civilă potrivit cărora încheierea prin care este respinsă cererea de investire cu formulă executorie poate fi atacată cu recurs de către creditor iar cea de admitere  a cererii de investire  nu este supusă nici unei căi de atac. În speţă, având în vedere că cererea de investire cu formulă executorie a fost admisă, încheierea nu era susceptibilă de exerciţiul vreunei căi de atac.

Faţă de cele arătate mai sus, întrucât împotriva încheierilor pronunţate în cauzele având ca obiect învestire cu formulă executorie  debitorul nu poate fi titularul vreunei căi de atac, iar încheierea prin care este admisă cererea de învestire nu este supusă vreunei căi de atac ,  tribunalul , în temeiul art.312 al.1 Cod procedură civilă,  va admite excepţia şi va  respinge recursul ca inadmisibil.

Domenii speta

Spete similare