Cheltuieli de judecată. Nepronunţarea instanţei asupra acestora. Lipsa autorităţii de lucru judecat.

Decizie 800 din 16.06.2011


Dosar nr. 8171/212/2010

TRIBUNALUL CONSTANŢA

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.800

Şedinţa publică din 16 iunie 2011

Domeniu asociat:Plăţi

Cheltuieli de judecată. Nepronunţarea instanţei asupra acestora. Lipsa autorităţii de lucru judecat.

Asupra prezentului recurs civil, constata;

Imprejurarile faptice ale spetei;

Reclamantul B.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Politie al Judetuluiu Constanta, obligarea acestuia la plata sumei de 351 lei, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate de reclamant în dosarul de fond nr. xxxx/212/2007 în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 10720/212/2007 de Judecătoria Constanţa, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 313/RCA/26.03.2008 pronunţată de Tribunalul Constanţa.

În argumentarea cererii de chemare in judecata reclamantul a arătat că s-a judecat cu pârâtul în dosarul mai sus menţionat, ce a avut ca obiect anularea procesului-verbal de contravenţie seria AV nr. 1412566/12.02.2007 şi că prin decizia tribunalului s-a dispus anularea procesului-verbal. Reclamantul a arătat că în urma acestei soluţii, pârâtul a căzut în pretenţii în sensul dispoziţiilor art. 274 C.proc.civ. şi că prin prezenta solicită pe cale separată cheltuielile de judecată ocazionate de soluţionarea dosarului nr.  xxxx/212/2007, cheltuieli pe care nu le-a solicitat în acel dosar.Petentul a precizat că suma de 351 lei se compune din onorariu avocat şi cheltuielile de transport prin care s-a asigurat prezenţa acestuia la judecarea cauzei.

În drept reclamantul s-a prevalat de dispoziţiile art.274 C.proc.civ..

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca netemeinică intrucat contractul de asistenţă juridică a fost încheiat la data de 31.10.2007, ulterior pronunţării instanţei de fond în dosarul mai sus menţionat. De asemenea, s-a mai sustinut că înscrisurile depuse de reclamant în susţinerea cheltuielilor efectuate de acesta în cuantum de 51 lei nu fac dovada cheltuielilor efectuate în dosarul mai sus menţionat.

Prin sentinta civila nr.20552/17.09.2010 Judecatoria Constanta a admis excepţia autorităţii de lucru judecat invocata din oficiu si pe cale de consecinta a respinsa actiunea.

A argumentat instanta de fond ca obiectul prezentei cereri de chemare în judecată îl reprezintă obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată efectuate de către reclamant cu ocazia soluţionării dosarului de fond cu nr. xxxx/212/2007 în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 10720/212/2007, în contradictoriu cu pârâtul. Reclamantul a solicitat în acel dosar obligarea pârâtului Postul de Poliţie L. la restituirea cheltuielilor de judecată efectuate în respectiva cauză. În consecinţă reclamantul a învestit instanţa de fond în dosarul cu nr. xxxx/212/2007 cu capătul de cerere privind restituirea cheltuielilor de judecată. Cererile au ca subiect aceleaşi părţi, B.V. şi IPJ Constanţa, aceeaşi cauză, art. 274 – căderea în pretenţii în dosarul nr. xxxx/212/2007 a pârâtului faţă de reclamant şi acelaşi obiect, cheltuielile de judecată din dosarul de fond nr. xxxx/212/2007. Faptul că în respectivul dosar reclamantul nu şi-a dovedit cheltuielile de judecată şi că instanţa nu s-a pronunţat prin sentinţa  nr. 10720/212/2007 asupra cheltuielilor de judecată solicitate de către reclamant, nu are nici o înrâurire asupra identităţii cererilor din cele două dosare privind obligarea a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. Identitatea prevăzută de art. 1201 C.civ. se raportează la obiectul cererii şi nu la soluţia pronunţată pe cerere iar împotriva sentinţei nr. 10720/212/2007 prin care instanţa nu s-a pronunţat pe capătul de cerere privind cheltuielile de judecată, reclamantul avea la dispoziţiile căile de atac prevăzute de lege.

Sustinerile partilor din calea de atac;

Impotriva acestei solutii a declarat recurs reclamantul care a criticat sentinta instantei de fond sub aspectul gresitei solutionari a cauzei. Sistien recurentul ca i cauza nu exista autoritate de lucru judecat intrucat instanta de judecata nu s-a pronuntat asupra cererii de acordare a cheltuielilor de judecata.

Intimatul nu a formulat intampinare.

Dispozitiile de drept material si procedural aplicabile spetei;

Art.304pct.9C.pr.civ arata  ca si motiv de recurs lipsa de temei legal sau incalcarea sau aplicarea gresita a legii la pronuntarea hotararii de fond.

Art.312al.3.C.pr.civ. arata ca se poate dipune casarea unei hotarari pentru motivele prevazute de art.304pct.1,2,3,4 si 5, precum si in toate cazurile in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului sau modificarea nu este posibila, fiind necesara administrarea de probe noi.

Potrivit art.274C.pr.civ. ,, partea care cade în pretenţiuni va fi obligată la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”.

Aprecierile tribunalului;

Pentru a se putea stabili in ce masura exista putere de lucru judecat trebuie verificata tripla identitate impusa de art.1201C.civ. cu privire la parti, obiect si cauza.

Astfel in cele doua cerere trebuie sa figureze aceleasi parti,in aceeasi calitate. Identitatea de calitate in cele doua parti nu este contestata , ca dealtfel si identitatea de cauza, fundamentul cererii constand in culpa procesuala a paratei care determina indreptatirea reclamantului si obligarea paratei la suportarea cheltuielilor de judecata.

Cat priveste obiectul cererilor, pentru a se stabili existenta identitatii de obiect, va trebuie analizat comparativ acest element din cea de –a doua cerere de chemare in judecata cu ceea ce a hotarat instanta anterior. Dispozitiile art.1201C.civ se refera la ,,lucrul judecat”, astfel ca trebuie retinut ca este vorba despre hotararea judecatoreasca pronuntata anterior si nu de cererea care a investit instanta. Ceea ce se bucura de ,,putere” este ,,lucrul judecat”, iar nu cererea introductiva sau accesorie ulterioara. Numai o astfel de interpretare este de natura a rezolva situatiile in care instanta de fond nu se pronunta asupra cererilor cu care a fost investita.

Delatfel practica si doctrina in materie au statuat in mod constant ca nu exista lucru judecat daca instanta de judecata a omis a se pronunta asupra unui capat de cerere, fie el chiar accesoriu. Or, ar fi absurb sa ne aflam in prezenta lucrului judecat si in situatiile in care instanta a omis sa se pronunte asupra cererii si prin urmare aceasta nu a primit o dezlegare din punct de vedere juridic, solutia nefiind cunoscuta cu privire la acest aspect.

In consecinta, retinand ca in mod gresit instanta a facut aplicarea si interpretarea prevederilor legale referitoare la existenta autoritatii de lucru judecat si astfel nu a intrat in cercetarea fondului, tribunalul, gasind intemeiat recursul, va dispune casarea sentintei cu consecinta trimiterii cauzei spre rejudecare in vederea solutionarii cauzei in fond.