Faliment

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 6338/110/2010 I.E.  SPRL, în calitate de lichidator judiciar al SC D.C. SRL a chemat în judecată pe pârâta SC D.P. SRL solicitând anularea ordinelor de compensare seria B nr. 9519491 şi a proceselor verbale ale şedinţelor de compensare pentru suma de 14240,02 RON.

A arătat reclamantul în motivare faptul că la data de 19.11.2009, prin SC nr. 1285 pronunţată în dosarul nr. 4176/110/2009 al Tribunalului Bacău s-a deschis procedura insolvenţei împotriva dedebitoarei SC D.C. SRL, fiind desemnat administrator judiciar reclamanta.

S-a mai arătat că prin ordinele de compensare arătate în petitul acţiunii din data de 16.12.2009 debitoarea falită, prin administratorul statutar a consimţit cu pârâta SC D.P. SRL stingerea datoriilor reciproce, deşi debitoarea  se afla în procedura insolvenţei.

A arătat reclamantul că această operaţiune este lovită de nulitate fiind încheiată în perioda de observaţie, dispunându-se prin sentinţa prin care s-a deschis procedura insolvenţei ridicarea dreptului de administrare.

În drept au fost invocate prevederile art. 77 din  Legea nr 85/2006.

În susţinere au fost depuse înscrisuri.

Pârâta nu s-a prezentat în faţa instanţei prin vreun reprezentant de-al său şi nici nu a formulat întâmpinare.

Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri.

Analizând înscrisurile depuse la dosar instanţa reţine următoarele:

Prin SC nr 1285/19.11.2009 pronunţată de Tribunalul Bacău-Secţia Comercială şi Contencios Administrativ s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei în ce-o priveşte pe debitoarea SC D.C. SRL, fiind desemnat administrator judiciar reclamantul, debitoarei fiindu-i ridicat dreptul de admiistrare.

Cu toate acestea, la data de 16.12.2009 între debitoare şi pârâta SC D.P. SRL au fost încheiate ordinele de compensare nr. 9519491 şi 9519492 prin care părţile au stins obligaţii reciproce în sumă 14240,02 EON.

S-a făcut referirea în ambele ordinde de compensare la factura nr. 8979928/14.12.2009.

Instanţa apreciază că operaţiunea comercială concretizată prin întocmirea celor două ordine de compensare este lovită de nulitate.

Astfel, dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 85/2006 sunt edificatoare sub acest aspect.

Potrivit textului de lege menţionat, normă de ordine pubică ce ocroteşte interesele creditorilor falitului, în afară de cazurile prevăzute la art. 49 sau de cele autorizate de judecătorul sindic, toate actele operaţiunile şi plăţile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.

În cauza de faţă art. 49 din Legea nr. 85/2006 nu este aplicabil întrucât se referă la acte efectuate în desfăşurarea activităţilor curente sub supravegherea sau conducerea administratorului judiciar, iar o autorizare a judecătorului sindic nu există în nici un caz.

În consecinţă, fiind îndeplinite cerinţele impuse de art. 46 din Legea nr. 85/2006, instanţa va dispune anularea ordinelor de compensare.

În ce priveşte obligarea pârâtei SC D.C. SRL la plata sumei de 14240,02 RON ca o consecinţă a anulării operaţiunii comerciale de compensare, instanţa va respinge această solicitare.

Astfel, consecinţa anulării operaţiunii de compensare este că ambele părţi contractante îşi redobândesc calităţile anterioare de creditor-debitor.

Suma de 14240,02 RON cu privire la care s-a efectuat compensarea nu a ieşit efectiv din patrimoniul societăţii debitoare astfel încât prin repunerea în situaţia anterioară pârâta SC D.C. SRL să fie obligată la restituirea sa în averea falitei.

Obligarea pârâtei la plata acestei sume urmează a se face de lichidatorul judiciar în condiţiile dreptului comun, cu respectarea procedurii concilierii.

Domenii speta

Spete similare