Omor calificat. Respingere schimbare încadrare juridică în art. 183 C.p.

Prin rechizitoriu nr. 1312/P/2012 al PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALULUI  BACĂU  s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului D.G.-  pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. de art. 174 al. 1 – 175 al. 1 lit. i C.p.,constând în aceea că în seara zilei de 07.04.2012, în jurul orei 22:30, în timp ce se afla pe str. 1 Mai din mun. M., jud. Bacău, împreună cu martorii P.C., S.M. şi I.C., în urma unui conflict spontan cu un grup de tineri alcătuit din victima M.S., în vârstă de 16 ani, şi martorii S.A.M., S.M.A., S.G. şi S.I., conflict provocat de martorul I.C., l-a lovit pe M.S. cu o scândură în zona capului, cauzându-i leziuni traumatice grave care au condus la decesul victimei la data de 14.04.2012.

 Din actele şi lucrările dosarului , instanţa reţine următoarele:

 În seara zilei de 07.04.2012, în jurul orei 20:30, victima M.S., în vârstă de 16 ani, din mun. M., jud. Bacău, s-a deplasat împreună cu martorii S.A.M., S.M.A., S.G. şi S.I. pe dealurile din împrejurimile mun. M., unde în noaptea care precede sărbătoarea Floriilor, există obiceiul ca tineri din localitate şi din împrejurimi să aprindă focuri şi să petreacă împrejurul acestora.

În jurul orei 22:30, persoanele susmenţionate se întorceau la locuinţele lor, deplasându-se pe str. 1 Mai din mun. M.. În acest loc, au fost abordaţi de un grup format din patru tineri, respectiv inculpatul D.G. şi martorii S.M., P.C. şi I.C., care le-au blocat calea. Aceste patru persoane se aflau sub influenţa băuturilor alcoolice, iar martorul I.C. avea asupra sa o scândură ruptă dintr-un gard.

Între I.C. şi S.I. a avut loc un schimb de replici, datorat atitudinii provocatoare a lui C., după care acesta a vrut să îl lovească cu scândura pe S.I.. Acesta din urmă s-a ferit şi s-a repezit asupra lui I.C., ambii căzând la pământ şi începând să se rostogolească.

În acelaşi timp, a intervenit inculpatul D.G. care a luat scândura de jos şi a început să îl lovească pe S.I. în zona spatelui. În altercaţie a intervenit şi victima M.S., pentru a-i despărţi, însă inculpatul D.G. a lovit-o cu putere cu scândura pe care o avea în mână în zona capului.

Victima a căzut la pământ, fără a sângera, după care şi-a revenit şi s-a ridicat. Altercaţia a încetat la intervenţia verbală a martorei M.E. care trecea pe stradă în acel moment.

La scurt timp după agresiune, înainte de a ajunge la domiciliu, M.S. a început să se simtă rău, acuzând dureri în zona capului şi a vomitat, după care s-a deplasat la locuinţa fraţilor S. (G. şi I.), cu intenţia de a rămâne la aceştia peste noapte. În cursul nopţii, datorită agravării stării de sănătate, victima a fost transportată la Spitalul Municipal M. cu autoturismul fraţilor S., după care, la data de 09.04.2012,  a fost transferată cu ambulanţa la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău în stare critică (comă grad IV), iar la data de 14.04.2012 a decedat.

 Scândura folosită la săvârşirea agresiunii nu a mai fost găsită.

Fiind audiat,în cursul urmăririi penale  inculpatul D.G. a recunoscut săvârşirea faptei, a precizat că dacă victima ar fi fost transportată de la început la un spital dotat cu aparatură medicală performantă şi ar fi primit o îngrijire medicală promptă şi corespunzătoare, aceasta ar fi supravieţuit. În instanţă , acesta s-a prevalat de dispoziţiile art 70 alin 2 cod penal.

Din raportul medico-legal de necropsie nr. 95/17.04.2012, emis de SJML Bacău, rezultă că: „Moartea numitului M.S. a fost violentă. Ea s-a datorat hemoragiei şi contuziei cerebrale după un  TCC acut cu fractură temporo parietală dr. cu iradiere la baza craniului. Leziunea a putut fi produsă prin lovirea victimei în regiunea temporo parietală dreapta cu un obiect contondent, date ce vor fi stabilite şi pe cale de anchetă. Evoluţia clinică s-a complicat cu o bronhopneumonie dreapta, favorizată şi de imobilizarea victimei la pat. Moartea datează din 14.04.2012 ”.

Situaţia de fapt rezultă din următoarele mijloace de probă: proces-verbal de consemnare a actelor premergătoare;proces-verbal de conducere în teren;planşe foto;raport de constatare medico-legală;declaraţii inculpat D.G.;declaraţii martori S.A.M., S.M.A., S.G., S.I., D.V., M.E., P.C., S.M., I.C.;concluzii preliminare formulate în urma efectuării necropsiei;adrese cu privire la cheltuielile efectuate de către Serviciul Judeţean de Ambulanţă Bacău, Spitalul Municipal M. şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău; copii după foile de observaţie clinică generală privind pe victima M.S.; raportul medico-legal de necropsie nr. 95/17.04.2012, emis de SJML Bacău; declaraţia numitului M.I., tatăl victimei M.S.. 

În drept, fapta inculpatului D.G., care în seara zilei de 07.04.2012, în jurul orei 22:30, în timp ce se afla pe str. 1 Mai din mun. M., jud. Bacău, împreună cu martorii P.C., S.M. şi I.C., în urma unui conflict spontan cu un grup de tineri alcătuit din victima M.S., în vârstă de 16 ani, şi martorii S.A.M., S.M.A., S.G. şi S.I., conflict provocat de martorul I.C., l-a lovit pe M.S. cu o scândură în zona capului, cauzându-i leziuni traumatice grave care au condus la decesul victimei la data de 14.04.2012, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, prev. de art. 174 al. 1-175 alin. 1  lit. i C.pen.

Apărătorii inculpatului au solicitat schimbarea de încadrare juridică, din infracţiunea de omor calificat în infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte .

Instanţa consideră că nu se impune această schimbare motivat de următoarele considerente:

Omorul se săvârşeşte cu intenţie, care poate fi directă sau indirectă, după cum făptuitorul prevăzând moartea victimei,ca rezultat al activităţii sale, a urmărit sau a acceptat producerea acestui rezultat.

Prin latura sa subiectivă omorul se deosebeşte de lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte prev. de art. 183 cod penal.

Astfel, dacă în cazul omorului făptuitorul acţionează cu intenţia de a ucide, în cazul lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte, acesta acţionează cu intenţia de a lovi sau vătăma integritatea corporală, fiind însă totodată în culpă cu privire la producerea morţii victimei.

În cauză nu se poate reţine existenţa infracţiunii prev. de art. 183 Cod penal deoarece în raport de obiectul vulnerant folosit – o scândură - de zonele vitale vizate – lovitură în zona capului-  de numărul loviturilor aplicate dar şi în raport de momentul  lovirii - inculpatul D.G.  a luat scândura de jos şi a început să lovească victima în momentul în care a încercat să despartă pe cei doi inplicaţi în conflict -  I.C. şi S.I. - însă inculpatul D.G. a lovit-o cu putere cu scândura pe care o avea în mână în zona capului - rezultă că inculpatul a acţionat cu intenţia de a ucide şi nu a produce doar o vătămare victimei, a acceptat producerea acestui rezultat - moartea victimei.

La stabilirea săvârşirii unei infracţiuni contra vieţii sau integrităţii corporale a unei persoane, în cazul de faţă a unei infracţiuni de omor calificat, este avută în vedere natura loviturii, zona vizată, intensitatea loviturii, natura obiectului vulnerant folosit. Astfel, este necesar a se stabili dacă lovitura aplicată victimei a avut prin ea însăşi potenţial tanatogenerator, independent de natura şi de eficienţa intervenţiei medicale survenite ulterior. Or, în cauza de faţă, leziunile, astfel cum au fost descrise mai sus, au fost de o gravitate deosebită, urmare  unor lovituri intense cu un obiect contondent,- cel puţin în număr de două -  potenţialul tanatogenerator fiind dovedit cu prisosinţă.

Urmare celor expuse mai sus, sub aspectul încadrării juridice este mai puţin relevant modul în care echipa medicală a intervenit, atât timp cât din actele medicale existente la dosar rezultă natura tanatogeneratoare a leziunilor traumatice suferite de victimă. În acest sens, gravitatea leziunilor suferite de victimă este evidenţiată în fişele de observaţie emise atât de Spitalul Municipal de Urgenţă M., cât şi de Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău .

Faţă de această situaţie , instanţa nu va dispune schimbarea de încadrare juridică , aşa cum a fost solicitată.

La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului,  instanţa va avea în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, prin lovirea victimei  cu scândură , în cap , cauzându –i leziuni care au  dus la deces ,  persoana inculpatului care nu are antecedente penale  , poziţia acestuia, care a recunoscut fapta.

 Se va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea orientată spre minim cât şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.

 Faţă de circumstanţele reale şi personale reţinute mai sus, instanţa consideră că scopul educativ al pedepsie poate fi atins prin  privarea de libertate .

În baza art. 88 cod penal se va deduce din pedeapsă durata  reţinerii şi a arestului preventiv  de la  11 aprilie 2012  la zi iar în  baza art. 350 cod pr. penală se va  menţine starea de arest a inculpatului.

În baza art.71 cod penal  se va interzice inculpatului exerciţiul  drepturilor prev de art. 64 lit a teza a II a şi lit b cod penal.

Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza articolelor 71 şi 64 C. pen., cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. 2  şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr. 30/ 1994.

Astfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotărârea din 30 martie 2004 ), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică „interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracţiunii” ( aceeaşi concepţie a legiuitorului reflectându-se şi în legislaţia română actuală, n. inst.). Curtea a acceptat „că există o marjă naţională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deţinuţilor poate fi justificată în timpurile moderne şi a modului de menţinere a justului echilibru”, însă a concluzionat că articolul 3 din Primul protocol adiţional a fost încălcat, întrucât „legislaţia naţională nu analizează importanţa intereselor în conflict sau proporţionalitatea şi nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deţinut, în orice împrejurare, intră în marja naţională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză şi-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricţii automate impuse deţinuţilor condamnaţi şi se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.

În consecinţă, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului,  instanţa nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a teza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau comportamentul inculpatului.

În acelaşi sens este şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. LXXIV din 5 noiembrie 2007, pronunţată într-un recurs în interesul legii, potrivit căreia, dispoziţiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza I – c) din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal.

Astfel, natura faptei săvârşite şi circumstanţele producerii acesteia  determină instanţa a aprecia că aplicarea acestei pedepse accesorii se impune, şi în consecinţă, în temeiul art. 71 C. pen. şi art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional C.E.D.O., va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

Sub aspectul laturii civile, partea civilă M.I., tatăl victimei M.S., a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal.

Prin adresa nr. 5096/23.04.2012, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 2851,70 lei,reactualizată ;prin adresa nr. 4653/19.04.2012, Spitalul Municipal de Urgenţă M. a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 261,46 lei ; prin adresa nr. 4161/24.04.2012, Serviciul de Ambulanţă al Judeţului Bacău a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 650,65 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor  privind pe  victima M.S..

În consecinţă, inculpatul va fi obligat la plata acestor cheltuieli.

În baza art.7 din Legea nr. 76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat.

Se va constata că inculpatul este asistat de apărător ales.

Domenii speta

Spete similare