Întrebuinţarea unui corp tăios, apt pentru a servi la săvârşirea unui omor, zona în care s-a aplicat lovitura, nu denotă doar intenţia de a cauza o vătămare corporală, ci şi prevederea şi acceptarea celui mai grav rezultat, adică moartea victimei.

Sentinţă penală 30/F/2010 din 04.06.2010


Omor

Sentinţă penală

Întrebuinţarea unui corp tăios, apt pentru a servi la săvârşirea unui omor, zona în care s-a aplicat lovitura, nu denotă doar intenţia de a cauza o vătămare corporală, ci şi prevederea şi acceptarea celui mai grav rezultat, adică moartea victimei.

(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. pen., sent. nr. 30/F/10 martie 2010)

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud nr. 901/P/2008 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului BL pentru comiterea infracţiunilor de tentativă de omor calificat, prev. de art. 174 al. 1, art. 175 al. 1 lit.i şi al. 2 Cod penal, cu aplic. art.20 Cod penal şi port ilegal de cuţit, prev. de art. 1/1 al. 1 pct.1 din Legea nr. 61/91, republicată, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, reţinându-se că, în seara zilei de 30 noiembrie 2008, în timp ce se afla pe o stradă din satul Vermeş, judeţul Bistriţa-Năsăud, a înjunghiat-o cu un cuţit pe partea vătămată CT.

Partea vătămată CT nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Partea vătămată Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa-Năsăud s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 313 lei, cu titlu de despăgubiri civile, raportat la perioada în care partea vătămată a beneficiat de îngrijiri medicale în această unitate spitalicească, consecutiv agresiunii.

Analizând actele şi lucrările dosarului, inclusiv ale dosarului de urmărire penală nr. 901/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, tribunalul reţine următoarea stare de fapt :

Inculpatul BLB şi partea vătămată CT sunt prieteni, obişnuind să consume frecvent băuturi alcoolice împreună. Aceştia s-au întâlnit în dimineaţa zilei de 30.11.2008 la secţia de votare din localitatea Vermeş, apoi s-au deplasat împreună la locuinţa inculpatului, unde au consumat alcool (aproximativ 100-200 gr. ţuică), la scurt timp deplasându-se împreună la un motel din localitate („ Şura Dracului) unde au consumat alcool în cantităţi însemnate, ajungând ambii în stare de ebrietate. După aproximativ 1 oră – 1 oră şi jumătate cei doi s-au deplasat acasă la inculpat, unde au continuat să consume alcool, apoi inculpatul a rugat-o pe partea vătămată să-i cumpere ţigări, dându-i şi bani pentru aceasta, partea vătămată s-a deplasat mai întâi la domiciliul său pentru a aprinde focul, la scurt timp aici a ajuns şi inculpatul care l-a întrebat dacă i-a cumpărat ţigări, partea vătămată i-a răspuns că nu i-a luat. Enervat, inculpatul a plecat de la domiciliul părţii vătămate,dar s-a reîntors, după aproximativ o jumătate de oră şi s-a certat cu partea vătămată pentru că aceasta nu i-a cumpărat ţigări. Ulterior, cei doi s-au deplasat spre centrul localităţii, continuând să se certe, la un moment dat partea vătămată l-a înjurat pe inculpat şi acesta, enervat a scos cuţitul pe care îl avea asupra sa şi l-a înjunghiat, aplicându-i o lovitură de cuţit în partea stângă a corpului, în zona toracică. După ce a fost înjunghiată, partea vătămată s-a mai deplasat pe stradă cu scopul de a ajunge acasă, unde după ce a ajuns şi-a pierdut cunoştinţa. Rudele acestuia au anunţat ulterior salvarea şi organele de poliţie.

Potrivit foii de observaţie nr. 39804 a Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa-Năsăud, inculpatul a fost internat la Secţia ATI cu diagnosticul „plagă înjunghiată hemitorace stâng”, în perioada 30.11-8.12.2008. Raportul de constatare medico-legală întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Bistriţa-Năsăud a concluzionat că partea vătămată a prezentat leziuni corporale traumatice care s-au putut produce prin lovire activă cu un corp tăietor înţepător, că leziunile au necesitat 22-24 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare şi că nu întrunesc  caracteristicile medico-legale ale noţiunii de punere în primejdie a vieţii.

Audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut faptele pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, astfel cum au fost menţionate anterior, cu precizarea că a crezut că partea vătămată i-a furat 15 lei din portofel, atunci când s-a aflat acasă la el şi că, după ce a ajuns-o din urmă pe aceasta, pe strada din sat, partea vătămată a vrut să-l lovească, ridicând mâna dreaptă în acest scop şi afirmând către inculpat „ că îi dă una”.

Audiat în faţa instanţei, acesta a recunoscut că a lovit cu cuţitul partea vătămată în zona toracelui, după ce iniţial aceasta l-a înjurat şi s-a îndreptat ameninţător spre el, dar a precizat că nu a intenţionat să o lovească pe partea vătămată, deoarece „nu-i stă în caracter aşa ceva”, înjunghierea părţii vătămate producându-se din cauza dezechilibrării sale şi căderii în cuţitul pe care inculpatul îl ţinea în mână.

Susţinerea inculpatului, cu ocazia audierii sale în instanţă, în sensul că partea vătămată s-ar fi împiedicat de o piatră nu este însă dovedită în nici un fel şi nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă ce s-au administrat în cauză : declaraţiile iniţiale ale inculpatului, declaraţiile constante ale părţii vătămate, declaraţiile martorului KAD, singurul martor care a asistat la incidentul dintre părţi, precum şi declaraţiile celorlalţi martori audiaţi în cauză.

Martorul ocular al incidentului dintre părţi a precizat, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti că, aflându-se în apropierea inculpatului şi a părţii vătămate, deplasându-se o porţiune de drum în spatele lor, i-a auzit certându-se şi ameninţându-se, inclusiv pe partea vătămată care l-a ameninţat pe inculpat că „ îi dă una” şi a ridicat o mână spre el ca şi cum ar fi intenţionat să-l lovească, nereuşind să facă acest lucru pentru că inculpatul i-a aplicat lovitura cu cuţitul „în partea stângă a coastelor lui C”.

Pe fondul stării de fapt reţinute s-a apreciat că fapta inculpatului de a aplica părţii vătămate o lovitură cu un cuţit( corp apt de a produce plăgi profunde) într-o zonă vitală a corpului, în urma căreia partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 22-24 de zile de îngrijiri medicale întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 Cod penal, rap. la art. 174 al.1, art. 175 al. 1 lit.i (faptă comisă într-un loc public) şi al. 2 Cod penal, chiar dacă leziunile produse nu au pus în primejdie viaţa victimei, deoarece rezultatul letal sau periculos pentru viaţa victimei nu s-a produs datorită întâmplării, sub aspectul vinovăţiei inculpatul acţionând cel puţin cu intenţie indirectă( prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui).

Raportat la toate împrejurările în care a fost săvârşită fapta : zona în care victima a fost lovită, obiectul cu care s-a aplicat lovitura( instrumentul folosit fiind apt de a suprima viaţa), urmările produse şi atitudinea inculpatului în momentul aplicării loviturii, instanţa a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de tentativă de omor calificat în infracţiunea de  vătămare corporală, prev. de art. 181 al. 1 Cod penal. Se reţine că cele două infracţiuni se deosebesc sub aspectul laturii subiective, în sensul că, în timp ce la tentativa de omor starea de pericol pentru viaţa victimei îi este imputabilă făptuitorului pe bază de intenţie (indiferent de forma acesteia, directă sau indirectă), la vătămarea corporală, această stare de pericol îi este imputabilă pe bază de praeterintenţie. Întrebuinţarea unui corp tăios, apt pentru a servi la săvârşirea unui omor, zona în care s-a aplicat lovitura, nu denotă doar intenţia de a cauza o vătămare corporală, ci şi prevederea şi acceptarea celui mai grav rezultat, adică moartea victimei.

Pentru aceleaşi considerente s-a apreciat ca neîntemeiată şi cererea de achitare formulată de apărătorul inculpatului în temeiul disp. art.11 al. 2 lit.a rap. la art.10 alin.1 lit.d Cod procedură penală, pentru lipsa intenţiei cu privire la comiterea faptei.

Totodată, s-a apreciat că fapta inculpatului de a  folosi la comiterea faptei de tentativă la omor calificat (în loc public) a unui cuţit întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de port ilegal de cuţit, prev. de art. 1 ind. 1 al. 1 pct.1 din Legea nr.61/1991, republicată.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului pentru infracţiunile  ce i s-au reţinut în sarcină s-a ţinut seama de criteriile generale de individualizare, prev. de art. 72 Cod penal şi anume : gradul de pericol social al faptelor, împrejurările săvârşirii lor, urmările faptelor, concluziile referatului întocmit de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, persoana inculpatului, care a avut o comportare bună anterior incidentului dedus judecăţii, concretizată în lipsa antecedentelor penale, circumstanţă atenuantă ce s-a reţinut în favoarea sa.

Astfel, în temeiul disp. art. 345 Cod procedură penală şi făcând şi aplic. disp. art. 53 pct. 2 lit.a, art. 64 Cod penal şi ale art. 72 Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor calificat, prev. de art. 20 Cod penal rap.la art.174 alin.1, 175 alin.1 lit.”i” şi alin.2 Cod penal cu aplic.art.74 alin.1 lit.”a”, art.76 alin.1 lit.”b” Cod penal, la pedeapsa de 5 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 alin.1  lit.”a”, teza a II-a şi lit.”b” Cod penal pentru o perioadă de 2  ani şi pentru săvârşirea infracţiunii de port ilegal de cuţit, prev. de art.1/1 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/91 cu aplic.art.74 alin.1 lit.”a”, art.76 alin.1 lit.”e” Cod penal la pedeapsa de 2 luni închisoare.

S-a constatat că cele două infracţiuni au fost comise în forma concursului real, prev. de art. 33 lit. a Cod penal şi în temeiul disp. art. 34al. 1 lit.b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 al. 1 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal pe o perioadă de 2 ani.

În ce priveşte natura pedepsei aplicate (privativă de libertate), instanţa a apreciat că aceasta se impune raportat la natura infracţiunilor săvârşite, la valoarea lezată prin faptele inculpatului (viaţa victimei), gradul de pericol social şi consecinţele faptei sale, vinovăţia inculpatului (intenţia acestuia).

S-a făcut aplicarea disp. art. 71 şi 64 al. 1 lit.a teza II-a şi lit. b Cod penal cu privire la pedepsele accesorii.

În temeiul disp. art. 118 alin.1 lit.b Cod penal, s-a dispus confiscarea cuţitului corp delict, folosit de inculpat la săvârşirea infracţiunii.

În baza disp. art. 14, 346 Cod procedură penală, rap. la art. 998 Cod civil, s-a constatat că partea vătămată CT nu s-a constituit parte civilă în cauză, iar în baza disp. art. 313 din Legea nr. 95/2006, modificată ulterior s-a dispus obligarea inculpatului la plata către partea civilă Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud a sumei de 313 lei cu titlu de despăgubiri civile, respectiv cheltuieli de spitalizare.

În temeiul disp. art. 191 Cod procedură penală s-a dispus obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în cuantum de 390 lei, sumă care include şi onorariul pentru apărătorul din oficiu, avocat MB, în cuantum de 200 lei şi care a fost suportat din fondurile Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, în temeiul disp. art.189 Cod procedură penală.

În temeiul disp. art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, în conformitate cu prevederile acestei legi.