Omorul

Pe rol se află soluţionarea cauzei penale privind pe inculpata S A-E, ……. trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 188 C.pen. rap. la art. 199 al. 1 C.pen., cu aplic. art. 77 lit. e C.pen.  şi profanarea de cadavre sau morminte, prev. de art. 383 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 al. 1 C.pen.

………………………………………………………………………

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei de faţă,  constată următoarele:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui cu nr. ... din data de 23.07.2018 şi înregistrat pe rolul  Tribunalului Vaslui sub nr. ..., la 24.07.2018 s-a reținut următoarea situație de fapt : inculpata ... are 33 de ani şi este căsătorită cu numitul ... şi împreună au 5 copii și locuiau într-o casă cu două camere, situată în satul ..........

În luna august 2017 a rămas însărcinată şi i-a spus soţului său despre acest lucru, iar acesta i-a dat bani să facă chiuretaj. Mergând la Vaslui la medic, nu a putut să facă chiuretajul întrucât avea o infecţie, medicul recomandându-i mai întâi un tratament, urmând să revină pentru chiuretaj după o lună. Inculpata s-a dus acasă şi i-a spus soţului ei că a făcut chiuretaj. Nu a mai luat medicaţia şi nici nu a mai revenit la medic pentru a face întreruperea de sarcină, cheltuind banii în alte scopuri. Până a născut nu i-a mai spus soţului ei despre sarcină, reuşind să o ascundă, întrucât este corpolentă. Când soţul ei punea mâna pe burtă, ea îi îndepărta mâna, pentru ca el să nu simtă cum mişcă copilul.

În noaptea de 01/02.04.2018 inculpata a dormit într-o altă cameră faţă de soţul ei şi, în jurul orei 02.00, au început durerile naşterii, care s-au accentuat spre dimineaţă. Dimineaţa, soţul ei a plecat la muncă, iar copiii au plecat la şcoală, inculpata rămânând singură acasă. Era îmbrăcată cu o rochie şi, în jurul orei 09.00, când a vrut să iasă din cameră şi să intre pe hol s-a declanşat naşterea, inculpatăăa expulzând fătul, care a căzut pe prag. în acest moment fătul a tras aer în piept şi a scâncit, dând şi din mâini.

Inculpata s-a sprijinit cu mâinile de tocul uşii şi a luat decizia de a ucide copilul, pentru ca nimeni să nu afle despre el. L-a strâns de gât, până ce copilul nu a mai mişcat, după care a luat lama unui cuţit de pe dulap şi l-a înjunghiat de două ori, în partea dreaptă a corpului. Apoi a luat copilul, l-a pus într-o pătură şi l-a băgat în dulap. S-a spălat şi s-a schimbat de haine, după care strâns covorul care era lângă prag şi care era murdar de sânge, a spălat sângele de pe prag, iar lama de cuţit a aruncat-o peste gard în drum (nu a mai fost găsită).

În ziua de 05.04.2018, în timp ce era singură acasă, a luat cadavrul şi covorul din dulap, a mai luat nişte haine şi le-a dus în grădină, unde le-a dat foc. De precizat că lână locuinţa lor se află locuinţa socrilor inculpatei, unde S. I. era în acea zi la muncă. în timp ce copilul ardea, inculpata a auzit-o pe soacra sa cum îl striga pe S. I., moment în care s-a temut ca soţul ei să nu vină mai repede acasă şi să o prindă cu copilul arzând, motiv pentru care a luat o furcă, l-a scos din foc, după care l-a aruncat în toaleta din curtea locuinţei. Toaleta fiind plină, copilul se vedea, astfel încât a decis să mute wc-ul şi să astupe groapa. A săpat o groapă în apropiere şi a dărâmat wc-ul pentru a-l muta, după care a acoperit cadavrul copilului cu pământ şi plăci de azbest, astfel încât să nu mai fie văzut, l-a spus soţului ei că wc-ul trebuia să fie mutat, întrucât era plin.

În acea zi, a venit pe la inculpată pe acasă cumnata ei, martora ..., pentru a discuta despre nişte pachete cu ajutoare primite de la biserică, ... suspectând faptul că inculpata ar fi luat şi un pachet care era destinat numitei ..., concubina fiului său.

S. R. a observat trei pachete pe jos şi a întrebat-o pe inculpatăăă dacă a luat şi un pachet aparţinând lui ..., inculpatăăa negând acest lucru şi, pentru a o convinge, l-a sunat pe preot, care a confirmat spusele inculpatei. Inculpata a desfăcut pachetele şi i-a dat mai multe bunuri lui ..., printre care şi un scutec, spunându-i să il dea lui ..., care era însărcinată.

S. R. suspecta faptul că inculpata era însărcinată, întrucât a observat că îi creşte burta, astfel încât a întrebat-o dacă nu îi trebuie scutecul. Inculpatăăa a ridicat tricoul, a început să dea cu pumnii în burtă şi i-a spus, râzând, „Gata copilul!”. ... a întrebat-o unde este copilul, iar ea i-a spus că a avortat, iar cheagurile de sânge le-a aruncat în wc-ul din curte. ... i-a spus că nu o crede, întrucât burta era mare şi nu avea cum să fie avort, moment în care inculpata şi-a dat pantalonii jos şi i-a arătat o cârpă plină de sânge dintre picioare. Apoi cele două femei au plecat acasă la ... unde au consumat vin.

în data de 17.04.2018, inculpata a plecat în Germania, iar ... a sunat la poliţie şi a anunţat că aceasta a născut în toaleta din curte şi a lasat fătul acolo, fiind în luna a 7-a sau a 8-a de sarcină. Ca urmare a sesizării, copilul a fost găsit, iar inculpata s-a întors de bună-voie în ţară şi s-a predat organelor de poliţie.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală de autopsie nr. ... întocmit de Serviciul de Medicină Legală Vaslui, nou- născutul de sex masculin aparţinând inculpatăăei s-a născut viu şi la termen.

Moartea nou-născutului a fost violentă şi poate data din 02.04.2018.

Ea s-a datorat, cel mai probabil, unei asfixii mecanice prin obturarea căilor respiratorii superioare (orificiul bucal şi orificiile nazale).

Între asfixia mecanică şi moarte există o legătură de cauzalitate directă, necondiţionată.

La necropsie au fost puse în evidenţă două plăgi înjunghiate toracice, nepenetrante, cu caracter vital, care s-au putut produce prin obiect înţepător-tăietor ( posibil cuţit), cu lăţimea lamei de cel puţin 2 cm. şi lungimea de cel puţin 4 cm.

La examenul macroscopic, au mai fost puse în evidenţă: arsuri termice cutanate, de gradul lll-IV, distrucţia ţesuturilor moi epicraniene şi a substanţei osoase la nivelul calotei, cu pierdere de substanţă osoasă, fracturi costale drepte C4 şi C5, paravertebral şi disjuncţie capsulo-articulară genunchi drept. Arsurile termice sunt fără caracter vital şi au putut fi produse prin expunerea cadavrului la flacără deschisă.

Distrucţia ţesuturilor moi epicraniene şi a substanţei osoase la nivelul calotei, cu pierdere de substanţă osoasă, fracturile costale C4 şi C5 paravertebral şi disjuncţia caspsulo-articulară genunchi drept, au fost produce accidental (conform datelor de anchetă) la scoaterea cadavrului din locul în care a fost îngropat.

Inculpata a fost examinată medico-legal şi, prin raportul de expertiză medico-legală nr. 97/E/2018 din data de 02.05.2018 întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Vaslui s-a concluzionat faptul că nu prezintă semnele unei naşteri recente, deoarece a fost examinată tardiv.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele :

Conform art. 103 alin. 1 şi 2 Cod de procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare, în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.

În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunilor şi a vinovăţiei inculpatei, instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate, iar condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată, în urma examinării tuturor celor administrate, in scopul aflării adevărului pentru a-şi forma convingerea cu privire la temeinicia sau netemeinicia învinuirii, cu privire la măsura în care prezumţia de nevinovăţie a fost sau nu înlăturată prin probe certe de vinovăţie, dacă se impune sau nu achitarea inculpaților pentru faptele deduse judecăţii.

Pe de altă parte, prezumţia de nevinovăţie, astfel cum este reglementată şi în dispoziţiile art. 6 paragraf 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, produce, în principal, două categorii de consecinţe: a) în privinţa organelor judiciare, care trebuie să manifeste prudenţă în examinarea actului de trimitere în judecată şi să analizeze, în mod obiectiv, argumentele în favoarea şi în defavoarea inculpatei; b) în privinţa inculpatei, prezumţia de nevinovăţie implică dreptul său de a propune probe în apărarea sa şi acela de a nu depune mărturie contra lui însuşi.

În ceea ce priveşte interpretarea probelor, pentru a putea fi operantă prezumţia de nevinovăţie, este necesar ca instanţa să înlăture eventualitatea, bănuielile, suspiciunile, aproximaţiile, pentru că atunci când infracţiunea nu este dovedită cu certitudine, prezumţia de nevinovăţie împiedică pronunţarea unei hotărâri de condamnare.

Inculpata a recunoscut comiterea infracțiunii de omor pentru care a fost trimis în judecată motivând prin declarațiile date în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești că ar fi strangulat victima copil nou născut și ulterior i-a aplicat mai multe lovituri cu un cuțit, după care a aruncat cadavrul în WC și a încercat să îl distrugă prin incendiere.

Examinând elementele constitutive ale infracțiunii de omor și profanare de cadavre sau morminte pentru care a fost trimisă în judecată inculpata, instanța constată că sunt îndeplinite elementele laturii obiective și subiective ale infracțiunilor menționate după cum urmează :

În ceea ce privește comiterea infracțiunii de omor pentru care inculpata a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui cu nr. …. din data de 23.07.2018, instanța constată că sunt indeplinite elementele constitutive prevăzute de art. 188 Cod Penal deoarece a existat o activitate conștientă și voluntară de suprimare a vieții victimei prin strangulare și lovirea repetată cu un cuțit, acțiuni care au produs moartea acesteia.

Din concluziile raportului de expertiză medico legală … întocmit de Serviciul de Medicină Legală Vaslui rezultă că moartea victimei nou născute a fost violentă și s-a produs ca urmare a asfixiei mecanice combinate cu aplicarea a două lovituri cu un obiect ascuțit, iar între acțiunea inculpatei și producerea acestui rezultat există o legătură directă de cauzalitate.

În ceea ce privește libertatea de voință și acțiune a inculpatei și discernământul pe care aceasta l-a avut în momentul comiterii infracțiunii de omor asupra copilului nou născut, instanța constată că acesta a fost expertizată psihiatric la INML Mina Minovici conform raportului nr. … și s-a constatat că a comis faptele pentru care este trimisă în judecată cu discernământ și nu este necesară luarea unor măsuri de siguranță cu caracter medical.

În plus, inculpata a recunoscut prin declarațiile date în fața organelor de urmărire penală împrejurările în care a comis infracțiunea, motivațiile și justificarea avută pentru suprimarea vieții victimei și ascunderea cadavrului acesteia, astfel încât instanța apreciază că a avut reprezentarea semnificației acțiunilor sale.

Inculpata a recunoscut în totalitate și fără rezerve comiterea infracțiunii de omor în forma reținută în actul de sesizare a instanței conform declarației date la 24.10.2018 prin care a solicitat judecata conform procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției, existând o concordanță deplină între situația de fapt expusă în rechizitoriu și cea prezentată de către aceasta.

Reținerea circumstanței agravante prev. de art. 77 alin. 1 lit. e Cod Penal este justificată de starea și vârsta victimei la data comiterii infracțiunii, fiind evident că un nou născut de câteva ore nu are capacitatea de a se apăra și se află într-o stare de vulnerabilitate evidentă față de orice persoană adultă. Inculpata a avut reprezentarea stării de vulnerabilitate a victimei și a profitat de aceasta împrejurare pentru a comite infracțiunea fără a fi depistată de către ceilalți membri ai familiei.

În ceea ce privește comiterea infracțiunii de profanarea de cadavre sau de morminte prev. de art. 383 alin. 1 Cod Penal aceasta a fost probată prin efectuarea cercetării la fața locului de către organele de urmărire penală cu ocazia descoperirii părților de cadavru, iar modalitatea de comitere a faptelor a fost expusă de către inculpată prin declarațiile date. Astfel, a fost menționată succesiunea actelor prin care s-a încercat distrugerea cadavrului prin ingropare într-un loc improvizat din WC ul gospodăriei, și ulterior prin incercarea de eliminare a cadavrului prin incendiere.

Instanța va reține sub aspectul laturii subiective existența aceleiași intenții directe a inculpatei de a comite infracțiunea menționată deoarece a urmărit producerea rezultatului în mod voluntar și conștient.

Instanța apreciază că inculpata a recunoscut în totalitate acuzațiile aduse prin actul de sesizare al instanței, inclusiv în ceea ce privește îndeplinirea elementelor constitutive ale circumstanței agravante prev. de art. 77 alin. 1 lit. e Cod Penal  care a fost reținută prin actul de sesizare al instanței, nu a contestat probele administrate în cursul urmăririi penale şi nu a solicitat readministrarea acestora.

La stabilirea unei pedepse care va fi aplicată inculpatei pentru infracțiunile de omor și profanare de cadavre, precum și la cuantumul concret al acestora, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de articolul 74 și următoarele Cod Penal, circumstanța agravantă prev. de art. 77 alin. 1 lit. e Cod Penal și celelalte circumstanțe personale, modalitatea de comitere a infracțiunii, atitudinea pe care inculpata a avut-o în cursul procesului penal față de fapta comisă și consecințele acesteia, urmările produse față de familia victimei și societate, accesarea procedurii simplificate de judecată conform recunoașterii vinovăției.

De asemenea se vor avea în vedere și dispozițiile art. 79 alin. 3 privind modalitatea de stabilire a cuantumului pedepselor în cazul existenței concomitente a unor cauze de reducere sau de majorare a pedepselor.

Pentru aceste motive, instanța se va orienta în concret spre media pedepsei închisorii prevăzută de lege pentru infracțiunea de omor comisă de inculpată apreciind că este absolut necesară față de circumstanțele personale și reale ale inculpatei și ale faptei comise, în vederea reeducării și formarii unei atitudini corecte față de valorile sociale ocrotite de legea penală privind dreptul la viață al persoanelor.

Instanța va avea în vedere modalitatea de comitere a infracțiunii de omor asupra unui nou născut prin folosirea succesivă a unor mijloace apte de a produce moartea acestuia, urmate de încercări repetate de a ascunde urmele infracțiunii și de a distruge cadavrul pentru a nu fi descoperită de către ceilalți membri ai familiei.

Instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse cu închisoarea  de 15 ani orientate în concret spre media limitelor speciale prev. de 188 Cod Penal este necesară şi suficientă pentru a se atinge scopul executării pedepsei şi reeducarea inculpatei care prezintă un pericol social deosebit față de siguranța celorlalți membri ai familiei. Deoarece infracțiunea de omor nu a fost premeditată, iar inculpata prezintă un grad redus de educație și conștientizare a urmărilor faptelor sale, instanța nu consideră necesară aplicarea unei pedepse cu închisoarea orientate spre maximul special astfel încât cuantumul stabilit poate servi la atingerea scopurilor executării pedepsei.

În baza art. 66 alin. 1, lit. a, b, e, f, h, Cod Penal instanța va interzice inculpatei ca pedeapsă complementară pentru o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, exercitarea drepturilor :

- de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice,

- de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat

- dreptul de a fi tutore sau curator, drepturile părintești

- dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme;

În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal instanța va interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, e, f, h Cod penal ca pedeapsă accesorie pe toată durata executării pedepsei.

 Aplicarea unor pedepse complementare pe lângă pedeapsa principală a închisorii este absolut necesară și utilă având în vedere specificul infracțiunii comise cu violență, necesitatea de a preveni comiterea unor noi fapte similare prin folosirea oricărei categorii de arme sau obiecte asimilate armelor.

 Interdicția dreptului de a alege și de a fi ales în funcțiile publice sau în orice altă funcție de demnitate publică sau care implică exercițiul autorității de stat se justifică prin natura relațiilor sociale afectate prin acțiunea inculpatei precum și existența unor condiții minime de bună reputație pe care le implică exercitarea unei funcții cu atribuții de reprezentare în cadrul autorităților publice ale Statului Român.

De asemenea, durata stabilita de către instanță pentru interzicerea temporara a exercițiului drepturilor menționate corespunde specificului infracțiunii comise, a duratei pedepsei principale stabilită de către instanță și este proporțională cu celelalte restrângeri ale drepturilor și libertăților inculpatei care decurg în mod direct din aplicarea unei pedepse privative de libertate.

În ceea ce privește interdicția temporară a exercitării drepturilor părintești și a celor de a fi tutore sau curator, instanța apreciază că acestea sunt absolut necesare raportat la modalitatea de comitere a unei infracțiuni de omor cu circumstanțe agravante asupra propriului copil nou născut. În cazul în care inculpata nu ar fi privată de exercitarea acestor drepturi, ar exista un risc real și efectiv asupra siguranței și integrității corporale a celorlalți membri ai familiei, cu precădere ceilalți 5 copii minori pe care aceasta îi avea împreună cu numitul …, prin expunerea lor la posibile acte violente care să le afecteze dreptul la viață.

La stabilirea unei pedepse pentru infracțiunea de profanare de cadavre, instanța se va orienta în concret spre maximul special prevăzut de lege deoarece modalitatea de comitere a infracțiunii și repetarea acțiunilor de distrugere a cadavrului atât prin îngroparea într-un loc improvizat cât și prin dezgroparea ulterioară și incercarea de incediere denotă un grad ridicat de pericol social și o perseverență infracțională pentru distrugerea urmelor faptei și sustragerea de la răspundere penală.

În baza art. 66 alin. 1, lit. a, b, e, f, h, Cod Penal instanța va interzice inculpatei ca pedeapsă complementară pentru o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, exercitarea drepturilor :

- de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice,

- de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat

- dreptul de a fi tutore sau curator, drepturile părintești

- dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme;

În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal instanța va interzice inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, e, f, h Cod penal ca pedeapsă accesorie pe toată durata executării pedepsei.

 Aplicarea unor pedepse complementare pe lângă pedeapsa principală a închisorii este absolut necesară și utilă având în vedere specificul infracțiunii comise împotriva cadavrului victimei nou născute, necesitatea de a preveni comiterea unor noi fapte similare prin folosirea oricărei categorii de arme sau obiecte asimilate armelor.

 Interdicția dreptului de a alege și de a fi ales în funcțiile publice sau în orice altă funcție de demnitate publică sau care implică exercițiul autorității de stat se justifică prin natura relațiilor sociale afectate prin acțiunea inculpatei precum și existența unor condiții minime de bună reputație pe care le implică exercitarea unei funcții cu atribuții de reprezentare în cadrul autorităților publice ale Statului Român.

De asemenea, durata stabilita de către instanță pentru interzicerea temporara a exercițiului drepturilor menționate corespunde specificului infracțiunii comise, a duratei pedepsei principale stabilită de către instanță și este proporțională cu celelalte restrângeri ale drepturilor și libertăților inculpatei care decurg în mod direct din aplicarea unei pedepse privative de libertate.

În ceea ce privește interdicția temporară a exercitării drepturilor părintești și a celor de a fi tutore sau curator, instanța apreciază că acestea sunt absolut necesare raportat la modalitatea de comitere a unei infracțiuni de profanare a cadavrului propriului copil nou născut. În cazul în care inculpata nu ar fi privată de exercitarea acestor drepturi, ar exista un risc real și efectiv asupra siguranței și integrității corporale a celorlalți membri ai familiei, cu precădere ceilalți 5 copii minori pe care aceasta îi avea împreună cu numitul Savin Ionel, prin expunerea lor la posibile acte violente care să le afecteze dreptul la viață.

 În temeiul art. 72 Cod Penal raportat la art. 399 Cod procedură penală instanţa va menține măsura arestului preventiv luată față de inculpată prin încheierea nr. … din 04.05.2018 a judecătorului de drepturi și libertăți al Tribunalului Vaslui și va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv începând cu data de 03.05.2018 și până la zi.

Astfel, menţinerea măsurii preventive în cursul procesului penal până la data rămânerii definitive a sentinței penale de condamnare la pedeapsa închisorii este absolut necesară raportat la gradul de pericol social al infracţiunii de omor pentru care este judecată inculpata, iar simpla trecere a timpului de la data luării iniţiale a măsurii arestului preventiv fără apariţia unor date sau indicii noi nu poate justifica înlocuirea acesteia cu o măsura mai uşoară.

În plus, starea de pericol față de dreptul la viață și integritate corporală al soțului și celorlalți 5 copii minori pe care o prezintă revenirea inculpatei în mediul familial nu permite în acest moment înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar. Instanța apreciază din ansamblul probelor administrate până în prezent, coroborate cu atitudinea și poziția procesuală a inculpatei că aceasta nu a conștientizat pe deplin consecințele și urmările infracțiunilor comise și ar fi predispusă la comiterea unor noi acte violente în cazul în care ar reveni în familie și societate.

În temeiul art. 39 alin. 1 lit. Cod Penal instanța va contopi pedepsele aplicate pentru infracţiunile concurente urmând ca inculpata să execute pedeapsa închisorii cea mai grea de 15 ani la care se adaugă 1/3 din pedeapsa de 2 ani, respectiv 8 luni, rezultând o pedeapsă rezultantă de 15 ani și 8 luni închisoare.

În temeiul art. 65, art. 66 Cod Penal instanța va interzice inculpatei drept pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei rezultante exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în alte funcţii publice, lit. b dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. e drepturile părintești, lit. f dreptul de a fi tutore sau curator, lit. h dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme.

În temeiul art. 66 alin. 1 Cod Penal instanța va interzice inculpatei drept pedeapsa complementară timp de 5 ani de la data executării pedepsei rezultante exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în alte funcţii publice, lit. b dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. e drepturile părintești, lit. f dreptul de a fi tutore sau curator, lit. h dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme.

Instanța va luat act de faptul că nu au existat constituiri de părți civile din partea rudelor victimei și nici din partea unităților medicale în legătură cu infracțiunea de omor comisă de către inculpată și în baza art. 274 alin.1 Cod procedură penală o va obliga pe inculpata doar la plata către stat a sumei de 3684 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 2684 lei pentru etapa urmăririi penale şi 1000 lei pentru judecata.

În temeiul art. 275 alin. 6 Cod procedură penală suma de 260 lei reprezentând onorariu avocat oficiu Plăcintă Ioan va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției

În baza art. 162 Cod procedură penală instanța va dispune conservarea :

.....................................................................................................................................

În baza art. 4 alin. 1 lit. b din legea 76/2008 se va dispune prelevarea de date biologice de la inculpată pentru înscrierea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe penale, cu informarea acesteia că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

Atingerea adusă drepturilor și intereselor legitime ale inculpatei în sfera respectării dreptului la viață personală și a datelor de identificare, inclusiv a celor biologice cu relevanță în stabilirea profilului genetic, este absolut necesară și este stabilită în mod expres de către legislația în vigoare în cazul comiterii unor infracțiuni deosebit de grave și urmăresc scopul general de prevenire a comiterii unor noi fapte similare și de facilitare a identificării faptuitorilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

1. Condamnă inculpata S.A.-E., …… deţinută în Penitenciarul Bacău, căsătorită - 5 copii, studii -8 clase, de profesie agricultor, de cetăţenie română, fără antecedente penale, la pedeapsa de 15 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor prev. de art. 188 C.pen. rap. la art. 199 al. 1 C.pen., cu aplic. art. 77 lit. e C.pen., art.79 alin. 3, art. 38 al. 1 C.pen cu aplicarea art. 374 alin. 1 raportat la art. 396 alin. 10 Cod procedură penală,

În temeiul art. 65, art. 66 Cod Penal interzice inculpatei drept pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în alte funcţii publice, lit. b dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. e drepturile părintești, lit. f dreptul de a fi tutore sau curator, lit. h dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme.

În temeiul art. 66 alin. 1 Cod Penal interzice inculpatei drept pedeapsa complementară timp de 5 ani de la data executării pedepsei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în alte funcţii publice, lit. b dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. e drepturile părintești, lit. f dreptul de a fi tutore sau curator, lit. h dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme.

Condamnă aceeași inculpată la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de profanare de cadavre sau morminte, prev. de art. 383 al. 1 C.pen., cu aplic. art. 38 al. 1 C.pen., cu aplicarea art. 374 alin. 1 raportat la art. 396 alin. 10 Cod procedură penală

În temeiul art. 65, art. 66 Cod Penal interzice inculpatei drept pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în alte funcţii publice, lit. b dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. e drepturile părintești, lit. f dreptul de a fi tutore sau curator, lit. h dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme.

În temeiul art. 66 alin. 1 Cod Penal interzice inculpatei drept pedeapsa complementară timp de 5 ani de la data executării pedepsei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în alte funcţii publice, lit. b dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. e drepturile părintești, lit. f dreptul de a fi tutore sau curator, lit. h dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme.

În temeiul art. 39 alin. 1 lit. Cod Penal contopeşte pedepsele aplicate pentru infracţiunile concurente urmând ca inculpata să execute pedeapsa închisorii cea mai grea de 15 ani la care se adaugă 1/3 din pedeapsa de 2 ani, respectiv 8 luni, rezultând o pedeapsă rezultantă de 15 ani și 8 luni închisoare.

În temeiul art. 65, art. 66 Cod Penal interzice inculpatei drept pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei rezultante exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în alte funcţii publice, lit. b dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. e drepturile părintești, lit. f dreptul de a fi tutore sau curator, lit. h dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme.

În temeiul art. 66 alin. 1 Cod Penal interzice inculpatei drept pedeapsa complementară timp de 5 ani de la data executării pedepsei rezultante exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în alte funcţii publice, lit. b dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. e drepturile părintești, lit. f dreptul de a fi tutore sau curator, lit. h dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme.

2. În temeiul art. 72 Cod Penal raportat la art. 399 alin. 9 Cod procedură penală menține măsura arestului preventiv în cursul judecății și deduce din pedeapsa rezultantă de 15 ani și 8 luni închisoare durata reținerii și a arestului preventiv începând cu data de 03.05.2018 și până la zi.

3. În baza art. 162 Cod procedură penală dispune conservarea :

...........................................................................................................

 4. În baza art. 274 alin.1 Cod procedură penală obligă inculpata la plata către stat a sumei de 3684 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 2684 lei pentru etapa urmăririi penale şi 1000 lei pentru judecata.

În temeiul art. 275 alin. 6 Cod procedură penală suma de 260 lei reprezentând onorariu avocat oficiu …… va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției .

5. În baza art. 4 alin. 1 lit. b din legea 76/2008 dispune prelevarea de date biologice de la inculpată pentru înscrierea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe penale, cu informarea acesteia că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Domenii speta

Spete similare