Ucidere din culpă (art.192 ncp)

Dosar nr. ……

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SĂVENI

Şedinţa publică de la …..

Completul constituit din:

PREŞEDINTE : ….

Grefier : ……..

Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni – reprezentat de procuror ………

SENTINŢA PENALĂ NR.  …..

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpat …… şi pe parte civilă …….,  având ca obiect ucidere din culpă (art.192 NCP)

Dezbaterile asupra fondului s-au desfăşurat în şedinţa publică din data de …., când s-au pus concluzii la fond care au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta şi când instanţa,  văzând că pentru deliberare are nevoie de un timp mai îndelungat a stabilit termen pentru pronunţare pentru data de astăzi . şi apoi a amânat pronunţarea pentru data de astăzi, când în aceeaşi compunere a hotărât următoarele:

I N S T A N Ţ A ,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul din data de … emis în dosar nr. ……5 al Parchetului de pe lângă …, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ……., pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, faptă prev. şi ped. de art. 192 alin. 1 şi 2 din Codul penal şi vătămare corporală din culpă faptă prev. şi ped. de art. 196 alin. 2, 3 şi 4 din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. 2 Cod penal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Săveni la data de …..sub nr. ...

 Prin actul de sesizare a instanţei, s-a reţinut în sarcina inculpatului că la  data de .., ora 17:20, circulând pe .., la km 75+917 m, între localităţile ..., judeţul Botoşani pe sensul de deplasare de la .... către .... în calitate de conducător al autoturismului marca ...... cu numărul de înmatriculare provizoriu .... aflat în trafic, a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune violentă cu partea frontală stângă a autoturismului ...., cu numărul de înmatriculare ...., condus de către persoana vătămată ......, rezultând decesul numitului ..... (aflat în autoturismul inculpatului) şi vătămarea corporală a persoanelor vătămate ......, conducător al autoturismului Skoda, căruia în urma examinării medico-legale i s-au acordat 130-150 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, ...... (aflat în autoturismul inculpatului), căruia în urma examinării medico-legale i s-au acordat 110-120 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, ...... (aflat în autoturismul inculpatului), căruia în urma examinării medico-legale i s-au acordat 38-40 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, leziunile punându-i în primejdie viaţa (absenţa splinei constituind infirmitate).

Pentru dovedirea situaţiei de fapt reţinută prin rechizitoriu au fost menţionate următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale:

 Vol. I: procesul-verbal de cercetare la faţa locului și planşele foto atașate acestuia (filele 12-42), plângerea penală prealabilă formulată de persoana vătămată .... (filele 43-44), declaraţiile persoanei vătămate . (filele 45-47), adresa emisă de I.T.P.F. Iaşi privind salarizarea persoanei vătămate .... pe timpul concediului medical (filele 48-49),  declaraţiile părții civile .... (filele 50-56), declaraţiile persoanei vătămate ... (filele 57-64), declaraţiile persoanei vătămate ...... (filele 65-74), declaraţiile părții civile .. (filele 75-79),  înscrisuri/acte de stare civilă privind rudele victimei ..(filele 80-84), declaraţiile inculpatului ..... (filele 85-93),  declaraţia martorului ... (filele 94-95), procesul-verbal de stabilire a obiectivelor expertizei criminalistice (fila 97), raportul de expertiză criminalistică nr. 89 din data de 12.05.2016 (filele 98-110), nota de constatare tehnică pentru autoturismul condus de inculpatul ....../documente autoturism (filele 111-116), nota de constatare tehnică pentru autoturismul condus de persoana vătămată ..... (filele 117-119).

 (Vol. II): ordonanța organului de cercetare penală din 30.01.2015 prin care s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea stabilirii alcoolemiei (fila 1); buletinul de analiză toxicologică privind pe inculpatul .... (fila 5), raportul de primă expertiză medico-legală nr. 131 /E1 din data de 11.06.2015 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani, privind pe inculpatul ...... (filele 7-12), raportul de primă expertiză medico-legală nr. 45/E1 din data de 17.02.2016 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani, privind pe inculpatul ...... (filele 14-15), raportul de expertiză medico-legală (necropsie) nr. 218/N din 23.11.2015 privind pe victima ....... (filele 16-19); buletinul de analiză toxicologică privind pe persoana vătămată ...... (fila 24), raportul de constatare medico-legală nr. 240/D2 din 19.03.2015 întocmit de  Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani, privind pe persoana vătămată .... (fila 26-28), raportul de primă expertiză medico-legală nr. 131/E1 din data de 11.06.2015, privind pe persoana vătămată .. (filele 30-31),  raportul de nouă expertiză medico-legală nr. 9984 din data de 11.03.2016, întocmit de Institutul de Medicină Legală Iași, privind pe persoana vătămată .. (filele 34-36),  raportul de primă expertiză medico-legală nr. 80/E1 din data de 30.04.2015, întocmit de  Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani, privind pe persoana vătămată . (filele 38-40), raportul de nouă expertiză medico-legală nr. 9982 din data de 01.02.2016, întocmit de Institutul de Medicină Legală Iași, privind pe persoana vătămată ..... (filele 41-46).

Totodată, rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la profilul moral şi de personalitate al inculpatului, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată şi cheltuielile judiciare.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Săveni la data de .... sub nr. ../297/2016.

Procedura în camera preliminară

Dosarul a fost înregistrat pe rolul instanţei la data de ….., iar la data de 04.01.2017 a fost comunicată inculpatului copia certificată a rechizitoriului, aducându-i-se la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, poate formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

În termenul stabilit, nu au fost formulate cereri şi excepţii şi nici din oficiu nu au fost invocate.

 La termenul de judecată din …. a fost pusă în discuţie legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu nr. . din data de .., judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. ….. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Săveni, privind pe inculpatul ….., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 192 alin. 1, 2 Cod penal şi art. 196 alin. 2, 3, 4 C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. 2 C.pen., precum şi a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii în cauza penală privind pe inculpatul sus menţionat.

 Procedura în cursul judecăţii

 La termenul de judecată din 08.05.2017 inculpatul ….. a recunoscut fapta astfel cum a fost reţinută în actul de sesizare şi a solicitat judecarea în baza procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii.

În cursul judecății cauzei a intervenit desființarea completului penal investit inițial cu judecarea cauzei, ca urmare dosarul fiind repartizat ciclic completului penal cu indicativul PCPJ1.

În vederea respectării principiului administrării nemijlocite a probelor în faţa judecătorului învestit cu judecata pe fondul cauzei, la termenul de judecată din 14.03.2018, instanța a dispus readministrarea tuturor probelor ce au fost administrate de completul desființat.  La termenul de judecată din 23.04.2018 inculpatul a arătat că îşi menţine cererea privind judecarea cauzei în procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii, cerere pe care a formulat-o și anterior, cu privire la care instanța nu s-a pronunțat.

La termenul de judecată anterior menționat, având în vedere cererea formulată de inculpat, declaraţia acestuia dată în faţa instanţei prin care a recunoscut săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa, a recunoscut că îi aparţine culpa în producerea accidentului, instanţa a apreciat că inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunii astfel cum a fost reţinută în actul de sesizare şi a admis cererea formulată de inculpat în ceea ce priveşte aplicarea disp. art. 375 Cod procedură penală, stabilind ca judecata să aibă loc în procedura recunoașterii învinuirii, prev. de art. 375 Cod procedură penală, numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Instanţa a încuviinţat inculpatului administrarea probei cu înscrisuri în circumstanţiere .

 S-a dispus întroducerea în cauză a asiguratorului Omniasig Vienna Insurance Group S.A şi a părţilor civile Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani pentru suma de  9.929, 84 lei (cheltuieli efectuate pentru îngrijirile medicale acordate persoanei vătămate ……) şi a Serviciului Judeţean de Ambulanţă Botoşani pentru suma de 515,60 lei (cheltuieli de transport cu partea vătămată …..).

S-a dispus introducerea în cauză a părţilor civile … (tatăl victimei ….),  Borşa ….. (…),  ...

Partea civilă ….., s-a constituit parte civilă în cauză pentru suma de 80.000 lei daune materiale şi 30.000 euro daune morale, cerere însoţită de înscrisuri reprezentând bilete transport, chitanţe, bonuri fiscale.(f. 29-45 ds. instanță)

Partea civilă … s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 250.000 euro daune morale şi 11.000 lei daune materiale, .. cu suma de 200.000 euro daune morale şi … şi  ….âte 150.000 euro fiecare daune morale (filele 60 și 77-79 ds. instanță).

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, material probator ce a fost însuşit de către inculpat, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de ., ora 17:20, circulând pe ... la km 75+917 m, între localităţile .... pe sensul de deplasare ......., inculpatul ..., conducător al autoturismului marca ... cu numărul de înmatriculare provizoriu ., aflat în trafic, a pătruns pe contrasens în momentul în care din faţă se apropia autoturismul .... condus de persoana vătămată ... Timpul foarte scurt avut la dispoziţie de către conducătorul autoturismului ... nu i-a permis acestuia efectuarea vreunei manevre de evitare eficace. În aceste condiţii partea frontală a autoturismului ... a intrat în coliziune violentă cu partea frontală stângă a autoturismului .......

Din accident a rezultat decesul numitului .... (aflat în autoturismul inculpatului) şi vătămarea corporală a persoanelor vătămate: ...., conducător al autoturismului .., căruia în urma examinării medico-legale i s-au acordat 130-150 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, ...... (aflat în autoturismul inculpatului), căruia în urma examinării medico-legale i s-au acordat 110-120 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, ... (aflat în autoturismul inculpatului) căruia în urma examinării medico-legale i s-au acordat 38-40 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, leziunile punându-i în primejdie viaţa, absenţa splinei constituind infirmitate.

Ca urmare a aceluiaşi accident rutier, a rezultat şi vătămarea corporală a inculpatului ...., căruia în urma examinării medico-legale i s-au acordat 110-120 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, leziunile suferite punându-i în primejdie viaţa, splenectomia de necesitate constituind infirmitate.

La locul producerii accidentului s-a deplasat o echipă operativă din cadrul I.P.J. Botoşani care a identificat locul acccidentului, cele două autoturisme implicate în accident și alte date de importanță pentru stabilirea dinamicii producerii accidentului, fiind întocmit procesul-verbal de cercetare la faţa locului și planşele foto atașate acestuia (filele 12-42 d.u.p. vol I)

Ca urmare a cercetărilor efectuate s-a stabilit faptul că, la data de 30.01.2015, în jurul orelor 17:25, inculpatul ....... se deplasa pe D......., la volanul unui autoturism marca Volkswagen Polo, înmatriculat provizoriu cu nr. ....., cu viteza de 96±1 km/h. în habitaclu aflându-se ca pasageri persoana vătămată ... pe locul dreapta faţă, defunctul ...... pe locul dreapta spate şi persoana vătămată .... pe locul stânga spate. În acelaşi timp, pe acelaşi drum, din direcţia ...., se deplasa persoana vătămată ..... la volanul unui autoturism marca Skoda Octavia, înmatriculat cu nr. ......, cu viteza de 44±1 km/h. În zona km 75+917m, pe un sector de drum în aliniament, inculpatul ...... a pătruns pe contrasem chiar în momentul în care din faţă se apropia autoturismul Skoda condus de persoana vătămată ..... și în aceste condiţii partea frontală a autoturismului VW Polo a intrat în coliziune violentă cu partea frontală stângă a autoturismului Skoda Octavia.

De la ambii conducători auto au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii gradului de îmbibaţie alcoolică. În baza rezultatelor de laborator s-a concluzionat faptul că în momentul producerii evenimentului rutier niciunul dintre cei doi conducători auto nu se aflau sub influenta alcoolului.

La data de 31.01.2015,  s-a efectuat necropsia defunctului ....... şi a fost întocmit raportul de constatare medico-legală nr. 218/N/23.11.2015. S-a concluzionat că „moartea a fost violentă, ea s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorii acute consecutivă traumatismului cranio- cerebral acut deschis cu contuzie şi dilacerare cerebrală în cadrul unui politraumatism, leziunile constatate putându-se produce prin lovire cu şi de obiecte contondente şi interiorul unui autovehicul, în condiţiile unui accident rutier. De asemenea, s-a stabilit că între leziunile traumatice constatate la necropsie şi deces există legătură directă de cauzalitate, precum și faptul că, la momentul decesului, sângele şi urina defunctului nu conţineau alcool etilic.

Autoturismele implicate în accident au fost verificate din punct de vedere al stării tehnice în fază statică, ocazie cu care nu s-au constatat deficienţe majore. 

În cauză, a fost dispusă şi efectuată o expertiză criminalistică de către Institutul de Expertiză Criminalistică - Laboratorul Interjudeţean Iaşi. Conform concluziilor acesteia, cuprinse în raportul de expertiză criminalistică nr. 89 din data de 12.05.2016), ,,la data de ......, în jurul orelor 17:00, numitul ...... se deplasa pe DN 24C, în direcţia ....., la volanul unui autoturism marca Volkswagen Polo înmatriculat provizoriu cu nr. BT ....... În habitaclu se aflau pasagerii: numitul ..... - locul dreapta faţă, numitul ..... - locul dreapta spate şi numitul .... - locul stânga spate. În acelaşi timp, pe acelaşi drum, din direcţia ...., se deplasa şi numitul ...., la volanul unui autoturism marca Skoda Octavia înmatriculat cu nr. ..... În zona km 75+917m, pe un sector de drum în aliniament, numitul ..... a pătruns pe contrasens chiar în momentul în care din faţă se apropia auto Skoda condus de numitul ...., Timpul foarte scurt avut la dispoziţie de către conducătorul auto Skoda nu i-a permis acestuia efectuarea vreunei manevre de evitare eficace. In aceste condiţii partea frontală a auto VW Polo a intrat în coliziune violentă cu partea frontală stângă a auto Skoda Octavia.

Forţele dezvoltate la impact, coroborat cu faptul că în momentul impactului auto VW avea viteza cu valoare mai ridicată a condus la anularea întregii energii cinetice a autoturismului Skoda şi proiectarea acestuia către înapoi, imprimându-i şi o mişcare de rotaţie în sens invers trigonometric (sensul acelor de ceasornic), până în locul şi poziţia în care a fost identificat cu ocazia cercetării la faţa locului.

Autoturismului VW Polo i s-a imprimat o mişcare de rotaţie în sens trigonometric (sens invers acelor de ceasornic) oprindu-se, de asemenea, în locul şi poziţia în care a fost găsit.

În urma producerii accidentului numitul ......, aflat pe locul din dreapta spate a auto VW, a suferit traumatisme craniene care au condus la deces.

Totodată numitul ..... a suferit traumatisme care au necesitat 130 - 150 de zile de îngrijiri medicale, numitul .... necesitând 110 - 120 zile îngrijiri medicale, numitul ..., 38 - 40 zile îngrijiri medicale, iar numitul ......, 110 - 120 zile îngrijiri medicale.

Viteza autoturismului VW Polo înmatriculat provizoriu cu nr. ....., în momentul impactului, a fost V,mpl =96 + 1 km/h.

Viteza autoturismului Skoda Octavia înmatriculat cu nr. ......., în momentul impactului, a fost Vimp2 = 44 ± 1 km/h.

Viteza iniţială a autoturismului VW Polo a avut valoare apropiată de viteza de impact, anume cca. 96 km/h.

Nu există indicii ori dovezi care să ateste că viteza iniţială a autoturismului Skoda Octavia a depăşit valoarea maxim legală de 90 km/h.

Numitul ...... putea preveni producerea accidentului dacă nu ar fi pătruns nejustificat pe contrasens, viteza de deplasare neavând legătură de directa cauzalitate cu producerea accidentului întrucât în urma modificării traiectoriei auto VW spre stânga impactul putea avea loc indiferent de valoarea vitezei de deplasare.

Numitul ........ nu putea preveni sau evita producerea accidentului acesta circulând regulamentar, impactul putând avea loc chiar dacă acesta reuşea să oprească.

În momentul impactului numitul ....... se afla pe scaunul stânga, la volan, fără a avea centura de siguranţă pusă.

Nu putem cuantifica consecinţele traumatice ale susnumitului în cazul în care purta centura de siguranţă, întrucât suma vitezelor celor două autoturisme, în momentul coliziunii, a fost ridicată, eficienţa sistemelor de siguranţă pasivă scăzând odată a creşterea vitezei de impact.

Victima decedată, în persoana numitului ....... nu purta centura de siguranţă aspect care a favorizat lovirea cu capul a stâlpului „B" dintre portiere cauzându-i traumatisme tanatogeneratoare. ”

La solicitarea persoanei vătămate ....., a fost dispusă şi efectuată o expertiză medico-legală în cadrul SJ.M.L. Botoşani, cu privire la acuitatea vizuală a inculpatului .. Daniel, concluziile acesteia stabilind: „examenul oftalmologie efectuat a stabilit că ......... ..prezintă diagnosticul de AO-astigmatism hipermetropie mixt. OD-ambliopie medie, anizometropie având acuităţi vizuale de 0,4 la ochiul drept şi 1 la ochiul stâng, cu corecţie; în raport de prevederile legislative în vigoare, afecţiunile menţionate nu reprezintă contraindicaţii pentru deţinerea unui permis de conducere dacă persoana în cauză poartă lentile de corecţie".

Nemulţumit de concluziile acestui raport, persoana vătămată ......, a solicitat efectuarea unei contraexpertize la I.M.L. Iaşi, având acelaşi obiectiv, acuitatea vizuală a inculpatului. Cererea a fost respinsă de către organul de cercetare penală prin Ordonanţa ..... din 27.05.2016.

Instanţa a reţinut situaţia de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, în faza urmăririi penale, material probator ce a fost însuşit de către inculpat, respectiv: 

Vol. I: procesul-verbal de cercetare la faţa locului și planşele foto atașate acestuia (filele 12-42), plângerea penală prealabilă formulată de persoana vătămată ……… (filele 43-44), declaraţiile persoanei vătămate …… (filele 45-47), adresa emisă de I.T.P.F. Iaşi privind salarizarea persoanei vătămate ….. pe timpul concediului medical (filele 48-49),  declaraţiile părții civile ….. (filele 50-56), declaraţiile persoanei vătămate ……. (filele 57-64), declaraţiile persoanei vătămate ….. (filele 65-74), declaraţiile părții civile ….. (filele 75-79),  înscrisuri/acte de stare civilă privind rudele victimei …….. (filele 80-84), declaraţiile inculpatului ……. (filele 85-93),  declaraţia martorului …. (filele 94-95), procesul-verbal de stabilire a obiectivelor expertizei criminalistice (fila 97), raportul de expertiză criminalistică nr. 89 din data de 12.05.2016 (filele 98-110), nota de constatare tehnică pentru autoturismul condus de inculpatul …/documente autoturism (filele 111-116), nota de constatare tehnică pentru autoturismul condus de persoana vătămată ……. (filele 117-119).

 (Vol. II): ordonanța organului de cercetare penală din 30.01.2015 prin care s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea stabilirii alcoolemiei (fila 1); buletinul de analiză toxicologică privind pe inculpatul ..... (fila 5), raportul de primă expertiză medico-legală nr. 131 /E1 din data de 11.06.2015 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani, privind pe inculpatul ....... (filele 7-12), raportul de primă expertiză medico-legală nr. 45/E1 din data de 17.02.2016 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani, privind pe inculpatul ..... (filele 14-15), raportul de expertiză medico-legală (necropsie) nr. 218/N din 23.11.2015 privind pe victima ... (filele 16-19); buletinul de analiză toxicologică privind pe persoana vătămată ... (fila 24), raportul de constatare medico-legală nr. 240/D2 din 19.03.2015 întocmit de  Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani, privind pe persoana vătămată ... (fila 26-28), raportul de primă expertiză medico-legală nr. 131/E1 din data de 11.06.2015, privind pe persoana vătămată ... (filele 30-31),  raportul de nouă expertiză medico-legală nr. 9984 din data de 11.03.2016, întocmit de Institutul de Medicină Legală Iași, privind pe persoana vătămată ... (filele 34-36),  raportul de primă expertiză medico-legală nr. 80/E1 din data de 30.04.2015, întocmit de  Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani, privind pe persoana vătămată ... (filele 38-40), raportul de nouă expertiză medico-legală nr. 9982 din data de 01.02.2016, întocmit de Institutul de Medicină Legală Iași, privind pe persoana vătămată ... (filele 41-46).

La aceste mijloace de probă se adaugă declaraţia dată de inculpat în faţa instanţei, prin care a recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa prin rechizitoriu și și-a asumat culpa în producerea accidentului.

Având în vedere modalitatea în care se coroborează materialul probator expus anterior, instanţa apreciază că prezumţia de nevinovăţie de care se bucura inculpatul a fost răsturnată şi vinovăţia acestuia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

  În drept, faptele comise de inculpatul ..., care în data de ..... pe ... la km 75+917 m, între localităţile ..., judeţul Botoşani pe sensul de deplasare ....., în calitate de conducător al autoturismului marca VW Polo cu numărul de înmatriculare provizoriu ......, aflat în trafic, a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune violentă cu partea frontală stângă a autoturismului Skoda Octavia cu numărul de înmatriculare ..... condus de către persoana vătămată ..., rezultând decesul numitului ... (aflat în autoturismul inculpatului) şi vătămarea corporală a persoanei vătămate ..., conducător al autoturismului Skoda, căruia în urma examinării medico-legale i s-au acordat 130-150 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, constituie infracţiunile de ”ucidere din culpă”, prev. şi ped. de art. 192 alin. 1 şi 2 Cod penal şi ”vătămare corporală din culpă”, prev. şi ped. de art. 196 alin. 2, 3 şi 4 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 2 Cod penal.

Sub aspect subiectiv, se reţine forma de vinovăţie a culpei.

Urmarea imediată a faptei constă în vătămarea integrităţii corporale şi a sănătăţii numitului ……., persoană care a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 130-150 de zile de îngrijiri medicale și în decesul numitului ….

Între fapta culpabilă a inculpatului şi urmarea imediată există o strânsă legătură de cauzalitate.

Întrucât din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat vreo culpă în producerea accidentului în sarcina celuilalt conducător auto, respectiv, persoana vătămată ……. instanța va reține că în producerea acccidentului culpa aparține în proporție de 100% inculpatului. Are în vedere instanța și concluziile  raportului de expertiză criminalistică nr. 89 din data de 12.05.2016, din care rezultă că ”Numitul ... nu putea preveni sau evita producerea accidentului, acesta circulând regulamentar, impactul putând avea loc chiar dacă acesta reuşea să oprească”.

Cele două infracţiuni au fost săvârşite de inculpat în stare de concurs formal de infracţiuni.

Fiind dovedită existenţa infracţiunilor, comiterea acestora de către inculpat şi vinovăţia sa, instanţa va dispune antrenarea răspunderii penale a inculpatului.

 La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.De asemenea, vor fi avute în vedere scopul pedepsei şi necesitatea realizării principiului prevenţiei generale şi speciale.

 În cauză a fost admisă cererea formulată de inculpat în sensul aplicării dispoziţiilor art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, judecata cauzei având loc conform procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii, astfel că instanţa va face aplicarea disp. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, în sensul reducerii limitelor speciale ale pedepselor prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită de către inculpat.

În concret, instanța va avea în vedere că inculpatul a săvârșit înfracțiunile în concurs formal, din culpă, în condițiile în care deținea permisul de conducere de puțin timp și nu dobândise încă experiență în conducerea autoturismului, astfel cum a arătat inculpatul și în declarația dată în fața instanței, în sensul că i s-a părut că mașina care venea din față intră pe contrasens, s-a speriat și, din cauza fricii nu a mai reacționat corect, a făcut o manevră greșită în încercarea de a evita coliziunea, virând spre stânga, în loc să vireze spre dreapta. De asemenea, va avea în vedere că inculpatul este o persoană tânără, are 23 de ani, are studii gimnaziale, nu are antecedente penale, a recunoscut și regretă săvârșirea faptei, și-a exprimat acordul de a despăgubi părțile civile în măsura în care pretențiile lor vor fi dovedite și, de asemenea, și-a exprimat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității dacă instanța va dispune o astfel de măsură. Din înscrisurile depuse în circumstanțiere rezultă că inculpatul este o persoană integrată social, cu o conduită corectă și civilizată în societate.

Pe de altă parte, instanța va avea avea în vedere și rezultatul deosebit de grav al faptei inculpatului, respectiv, decesul victimei …. și vătămarea victimei ……,  ce fac obiectul prezentei cauze, pentru vătămările produse celorlalte persoane aflate în mașina inculpatului dispunându-se clasarea, motivat de împrejurarea că acestea nu au formulat plângeri penale.

Pentru motivele arătate mai sus, instanţa apreciază că în vederea atingerii scopului pedepsei, aşa cum acesta este stabilit prin disp. art. 52 C.p., este necesară aplicarea  unei pedepse cu închisoare, cu aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală în ceea ce priveşte reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de lege cu o treime, ca urmare a  judecării cauzei  conform procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii.

Constată instanţa că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de art. 91 Cod penal pentru suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, existând inclusiv acordul inculpatului pentru prestarea unei activități neremunerate în folosul comunității şi apreciază că scopul aplicării pedepsei poate fi atins şi fără executarea în regim de detenție a pedepsei.

Faţă de aceste criterii de individualizare, ţinând cont pe de o parte de gravitatea faptelor relevată de urmările produse, dar şi de celelalte aspecte anterior menţionate privind persoana inculpatului, va aplica inculpatului pedepse ce nu vor depăși cu mult minimul special redus ca urmare a aplicării dispoziţiilor art.396 alin.10 Cod procedură penală, şi anume:

- pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, faptă prev. şi ped. de art. 192 alin. 1 şi 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. 2 Cod penal, va aplica inculpatului pedeapsa de 2(doi) ani şi 2(două) luni închisoare;

- pentru săvârşirea infracţiunii de  vătămare corporală din culpă, faptă prev. şi ped. de art. 196 alin. 2, 3 şi 4 din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. 2 Cod penal, va aplica inculpatului pedeapsa de 1(un) an închisoare.

 Făcând aplicarea dispozițiilor art 39 alin.1 lit. b Cod penal, instanța va inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2(doi) ani şi 2(două) luni  închisoare, sporită cu o treime din  cealaltă pedeapsă stabilită, respectiv 4 (patru) luni închisoare, rezultând o pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni  închisoare.

Așa cum s-a menționat anterior, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de  art. 91 Cod penal, instanța va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni  închisoare,  pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, în cursul căruia, potrivit art. 93 alin. 1 Cod penal, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

-să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Botoşani, la datele fixate de acesta;

-să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

-să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

-să comunice schimbarea locului de muncă;

-să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

De asemenea, îl va obliga pe inculpat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, cu o durata de 90 de zile, în cadrul  Primăriei oraşului Ştefăneşti sau în cadrul Primăriei comunei Dobârceni, conform deciziei consilierului de probaţiune.

Instanța va atrage atenţia inculpatului că în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere sau al nerespectării măsurilor de supraveghere ori a obligaţiilor impuse se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei.

În baza disp. art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76 din 2008 (actualizată) privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare instanța va dispune dispune prelevarea de la inculpatul ……… de probe biologice în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare și informarea inculpatului că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

Sub aspectul laturii civile, instanţa reţine următoarele:

În cursul urmăririi penale, persoana vătămată ….. s-a constituit parte civilă, fără a preciza cuantumul despăgubirilor civile pe care le solicită.  De asemenea, numiții ……,au declarat că se vor constitui părți civile  în cadrul procesului penal.

Anterior primului termen de judecată, numiții ……, prin reprezentantul lor convențional - av. ….. – au precizat că nu înțeleg să se constituie parte civilă în prezenta cauză penală, deoarece au formulat acțiune în pretenții la Tribunalul Botoșani, cauza fiind înregistrată sub nbr. 1435/40/2016 (fila 19 dos instanță – vol I).

La primul termen de judecată, persoana vătămată ……. a depus la dosarul cauzei cerere de constituire de parte civilă, cu suma de 80.000 lei reprezentând daune materiale și cu suma de 30.000 euro cu titlu de daune morale, reprezentând suferința, temerea și incapacitatea psihică și fizică produse de accident, precum și înreruperea vieții profesionale și schimbarea în totalitate a vieții sociale a acesteia, cererea fiind însoțită de înscrisuri doveditoare (filele 29-45 dos instanță – vol I)

Serviciul de Ambulanță Botoșani s-a constituit parte civilă cu suma de 515,60 lei reprezentând  contravaloarea transportului și a asistenței medicale acordate persoanei vătămate ….. (fila 55 dos instanță – vol I).

Spitalul Județean de Urgenţă „Mavromati” Botoșani s-a constituit parte civilă cu suma de  9929,84 lei reprezentând costurile asistentei medicale acordate persoanei vătămate ……. (fila 56 dos instanță – vol I).

Ulterior, la termenul de judecată din 08.05.2017, numiții …….i, prin reprezentantul lor convențional - av. ….. – au precizat că judecata în cauza civilă nr. …… aflată pe rolul ….. a fost suspendată până la soluționarea prezentei cauze penale, astfel că înțeleg să se constituie părți civile în prezenta cauză penală, după cum urmează:

numitul ….., .. …., cu suma de 11.000 lei daune materiale și suma de 250.000 euro daune morale;

numitul …, ……, cu suma de 200.000 euro daune morale;

numiții .. și .., .., cu suma de câte 150.000 euro fiecare, daune morale.

La termenul de judecată din 10.04.2017, instanța a dispus introducerea în cauză a asiguratorului Omniasig Viena Insurance Group S.A.

În dovedirea pretențiilor civile formulate părțile civile au solicitat și instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale, în cauză fiind audiați cu privire la latura civilă martorii … și .. propuși de partea civilă .. și martora .. propusă de părțile civile ……… (filele 25 -29 dosar instanță - vol II).

La termenul de judecată din 23.10.2017 instanța a încuviințat pentru partea civilă ……. proba cu expertiza medico – legală, prin raportul de expertiză cu nr. 98/E1 din 340.03.2018 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani, stabilindu-se că numărul de zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor produse în urma accidentului părții civile …… s-a menținut la 130 – 150 zile, că acesta prezintă un ”deficit anatomic și funcțional la nivelul membrelor inferioare care se încadrează în noțiunea de infirmitate” și că nu se încadrează în vreun grad de invaliditate, având capacitatea de muncă păstrată.

Prin notele de ședință comunicate la dosar însoțite de practică judiciară (filele 162-235 dosar instanță - vol I) asiguratorul Omniasig Viena Insurance Group S.A a solicitat, în esență, stabilirea unei culpe comune și egale (50%) în producerea consecințelor accidentului, atât în culpa inculpatului, cât și în culpa victimelor …. și …., admiterea în parte, în măsura în care vor fi dovedite a cererilor de acordare de despăgubiri reprezentând daune materiale și daune morale.

În susținerea acestor solicitări asiguratorul a arătat că  se apreciază că victima ... nu ar fi suferit traumatisme tanatogeneratoare, iar partea vatamata ... ar fi suferit vătămări corporale de o intensitate mult mai redusa daca ar fi uzat de centura de siguranţa. Astfel, apreciază asiguratorul că, consecinţele negative ale accidentului asupra acestora, fie nu ar mai fi avut loc, fie ar fi fost cu mult diminuate. S-a susţinut că, chiar prin raportul de expertiza criminalistica se retine culpa concurenta a victimei ..., în sensul că "victima decedata in persoana numitului ... nu purta centura de siguranţa aspect care a favorizat lovirea cu capul a stâlpului "B" dintre portiere cauzandu-i traumatisme tanatogeneratoare". A apreciat asiguratorul că, faţă de considerentele expuse exista o culpa concurenta atat in sarcina victimei ... cat si a pârtii vatamate ..., în procent de 50%.

A mai arătat asiguratorul că este necesar ca instanţa să facă o distincţie clară între:

-culpa in producerea accidentului, care aparţine fara putinta de tagada inculpatului ......., si a avut drept consecinţa atragerea răspunderii penale a acestuia;

-culpa in producerea urmărilor grave ale accidentului asupra victimei decedate. ... şi asupra părtii vatamate. ..., apartinand deopotrivă si acestora, care si-au asumat, în mod conştient, riscul producerii unor consecinţe vatamatoare asupra stării lor de sanatate in momentul în care au decis sa se deplaseze fara a uza de centura de siguranţa, hotarand astfel sa calatoreasca prin ignorarea dispoziţiile legale instituite pentru siguranţa in trafic.

A solicitat asiguratorul ca la stabilirea despăgubirilor materiale şi morale să se ţină seama şi de următoarele aspecte: 

• autorul accidentului, inculpatul ....... a fost trimis in judecata pentru savarsirea infracţiunilor de ucidere din culpa si vatamare corporala din culpa, si nu din intenţie;

•in toate cazurile suferinţa pentru pierderea celui apropiat nu diferă de la caz la caz si in funcţie de: sumele cerute cu titlul de daune morale; de poziţia sociala si/sau materiala a victimelor accidentelor sau a rudelor acestora;

•nu exista criterii legale si obiective cu privire la determinarea cuantumului acestora, chestiunea fiind lasata la "lumina si înţelepciunea" magistratului- judecator si urmând a fi soluţionată asa incat sumele acordate sa reprezinte o despăgubire echitabila, fara sa devină o sursa d îmbogăţire fara justa cauza.

•nu poate fi omis nici faptul ca inclusiv victimele au contribuit la producerea consecinţelor accidentului asupra vieţilor lor;

•in astfel de spete trebuie a se tine cont si de jurisprudenta in cauze similare, in conformitate cu dispoziţiile art. 50 pct. 2 lit. d din Norma 23/2014 ASF.

Concluzionând, a apreciat asiguratorul că acordarea de despăgubiri reprezentând daune morale în suma de: 40.000 lei pentru ..... (tatal victimei ...); cate 20.000 lei pentru ...... (fraţii victimei ...); 50.000 lei pentru partea civila ... pentru propria vatamare, reprezintă o compensaţie acoperitoare pentru prejudiciul nepatrimonial suferit de toate aceste parti civile ca urmare a accidentului rutier din data de 30.01.2015, cu precizarea ca la calculul sumelor s-a  ţinut cont de gradul  de culpa de 50 % al victimei decedate şi al părţii vătămate ....

Cu privire la solicitarea asiguratorului de a se reține o culpă concurentă și egală în producerea consecințelor accidentului, atât în sacrina inculpatului, cât și în sarcina victimelor pentru că acestea din urmă nu purtau centura de siguranță în momentul impactului, instanța reține cu privire la partea vătămată ... (având în vedere că celelalte părţi civile au renunţat la pretenţiile civile formulate în cauză) că din conținutul și concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. 89 din 12.05.2016 întocmit de I.N.E.C. IAȘI (filele 98110 d.u.p. - vol I) rezultă că  nu au putut fi cuantificate consecințele pe care le-ar fi avut accidentul asupra victimei …….. în situația în care acesta ar fi purtat centura de siguranță, deoarece, suma vitezelor celor două autoturisme implicate în acccident a fost una ridicată, iar eficiența sistemelor de siguranță pasivă (cum este și centura de siguranță) scade odată cu creșterea vitezei de impact. Din raportul de expertiză rezultă că persoana vătămată ……. circula regulamentar, pe sensul său de mers, cu o viteză care, la momentul impactului, a fost de 44 km/h, iar inculpatul care circula cu o viteză ce a fost la momentul impactului de cca. 96 km/h, a intrat pe contrasens.

Din coroborarea acestor elemente, apreciază instanța că rezultă că, intrarea autoturismului condus de inculpat pe contrasens, având o viteză de aproximativ 96 km/h și coliziunea cu autoturismul condus de persoana vătămată …….., chiar și în condițiile în care această persoană vătămată ar fi purtat centura de siguranță, ar fi produs aproape aceleași consecințe, deoarece, așa cum s-a reținut și în raportul de expertiză criminalistică anterior menționat, ”faptul că în momentul impactului auto VW avea viteza cu valoare mai ridicată a condus la anularea întregii energii cinetice a auto Skoda și proiectarea acestuia către înapoi”.

Cu toate acestea instanța va reține că persoana vătămată ….. a nesocotit dispozițiile art. 36 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, potrivit cărora “conducătorii de autovehicule şi persoanele care ocupă locuri prevăzute prin construcţie cu centuri sau dispozitive de siguranţã omologate trebuie să le poarte în timpul circulaţiei pe drumurile publice, cu excepţia cazurilor prevăzute în regulament”.

Din conținutul raportului de expertiză criminalistică rezultă că ”dacă în momentul unui impact centura de siguranță nu este purtată de către conducătorul auto atunci airbag-ul declanșat poate proteja capul/trunchiul persoanei , însă corpul poate aluneca pe sub airbag, membrele inferioare (gambă, genunchi, femur) suferind traumatisme în urma contactului cu partea inferioară a bordului întrucât lipsește componenta centurii care trece peste abdomen”.

Pe de altă parte, având în vedere împrejurările în care s-a produs accidentul, respectiv prin intrarea autoturismului condus de către inculpat pe contrasens, cu o viteză mare, lovind frontal partea stângă faţă a autoturismului condus de persoana vătămată ..., pe care l-a distrus în proporţie de 60% şi distrugând în totalitate ansamblul faţă al respectivului autoturism (cum rezultă din procesul – verbal de cercetare la faţa locului (fila 13 verso – d.u.p. vol I), instanţa apreciază că purtarea de către persoana vătămată ... a centurii de siguranţă nu ar fi influenţat mult urmările accidentului, în coliziune fiind distrusă în totalitate partea autoturismului în care se aflau picioarele persoanei vătămate.

Pentru aceste motive instanța va reține în sarcina persoanei vătămate …… o culpă în procent de 10% în producerea consecințelor accidentului.

La termenul de  judecată din 13.08.2018, părțile civile  ………, prin reprezentantul legal - av. …….., au solicitat instanței să ia act că pretențiile lor civile s-au stins prin înțelegerea părților și achitarea benevolă a prejudiciilor cauzate.

În aceste condiții, instanța urmează a lua act de solicitarea părților civile ……… și urmează a aprecia numai cu privire la pretențiile civile ale celorlalte părți civile din cauză.

În ceea ce priveşte dispoziţiile legale aplicabile, instanța reține că că potrivit dispoziţiilor art.1349 alin.1 şi 2 Cod civil, orice persoana are îndatorirea de a respecta regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile sau inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar în cazul în care, cu discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Potrivit dispoziţiilor art.1362 Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

Potrivit art.1371 Cod civil, în cazul vinovăţiei comune şi concurente a victimei faptei ilicite, „cel chemat să răspundă va fi ţinut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o”.

Conform dispoziţiilor art.44 alin.1 din Legea nr.136/1995, în vigoare la data naşterii raportului juridic ce constituie temeiul cererilor de despăgubiri (Legea nr.136/1995 a fost abrogată prin OUG nr.54 din 14 septembrie 2016) asigurătorul „plãteşte despãgubirea nemijlocit celui pagubit în mãsura în care acesta nu a fost despãgubit de asigurat”.

Conform art.54 din Legea nr.136/1995: „Despăgubirea se stabileşte şi se efectuează conform art. 43*) şi 49, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligaţiei acestuia, stabilită în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienţi forţaţi.”

Potrivit art. 50, pct 1, lit. a-f din Norma 23/2014 ASF, pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule (aplicabil la data accidentului rutier în speţă):

„La stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane, se au în vedere următoarele:

1. în caz de vãtãmare corporalã:

a) - diferenţa dintre veniturile nete ale persoanei vătămate, probate cu documente fiscale, şi indemnizaţia primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul îşi desfăşoară activitatea şi/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării şi a concediului medical;

b).- venitul mediu lunar net realizat din activităţi desfăşurate de persoana vătămată, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat;

c) - salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor păgubite aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare;

d) - eventualele cheltuieli prilejuite de accident - cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentaţie suplimentară, conform prescripţiilor medicale, probate cu documente justificative, şi care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare;

e) -cheltuielile cu îngrijitori pe perioada incapacităţii de muncă, dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie

 f) - daunele morale: în conformitate cu legislaţia şi jurisprudenţa din România”.

Potrivit art.313 alin.1 din Legea nr.95/2006: „Persoanele care prin faptele lor aduc daune sanatatii altei persoane raspund potrivit legii si au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentand cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata. Sumele reprezentand cheltuielile efective vor fi recuperate de catre furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile avand ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale caselor de asigurari de sanatate si dobandesc calitatea procesuala a acestora, in toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent de faza de judecata.”

Având în vedere dispoziţiile legale mai sus redate, instanţa urmează să acorde despăgubiri civile către partea civilă …….. ce a suferit o vătămare prin infracţiune despăgubiri ce vor fi acordate proporţional cu culpa reţinută în sarcina inculpatului în producerea urmărilor accidentului (90%), urmând a obliga asigurătorul de răspundere civilă la plata acestor despăgubiri.

De asemenea, instanţa va obliga inculpatul şi la plata despăgubirilor civile către unitățile medicale ce au acordat îngrijiri medicale victimei ……….

În ce priveşte acţiunea civilă formulată de persoana vătămată ……..:

Persoana vătămată ……. …..

În urma accidentului, starea de sănătate a persoanei vătămate a fost grav afectată.Potrivit raportului de constatare medico-legala nr. 240/D2/19.03.2015, persoana vătămata ….. a suferit  ”politraumatism prin accident rutier; fractură deschisă III B gambă dreaptă, operată, cu defect tegumentar; fractură pertrohantero-diafizară femur stâng operat; șoc traumatic; traumatism cranio-cerebral acut; plăgi contuze fronto-temporal stâng; hematom posttraumatic genunchi stâng”, leziuni traumatice pentru a căror vindecare s-a apreciat că sunt necesare 130 – 150 de zile de îngrijiri medicale (filele 26-28 d.u.p.-vol II).

Din probele administrate în cursul judecății în cursul judecăţii, a rezultat că evoluţia stării de sănătate a persoanei vătămate ……… a fost una dificilă, martorii audiați în cauyă cu privire la latura civilă declarând că persoana vătămată a fost imobilizată la pat timp de aproximativ 4 -5 luni, timp în care a fost îngrijit de către soția sa, iar pentru timpul în care aceasta se afla la serviciu a fost angajată o persoană de sex feminin despre care martorii știu că se numește ……, pentru a avea grijă de persoana vătămată,

 De asemenea, martorii audiați au mai declarat că ulterior au mai fost necesare încă 5-6 luni de zile pentru ca persoana vcătămată să se poată deplasa singură, perioadă de timp în care acesta a urmat tratamente de recuperare în spitale din Botoșani și Iași. Au mai arătat martorii că pentru diferite activități în gospodărie, pe care până la accident le efectua persoana vătămată, pe perioada cât aceasta s-a aflat imobilizată la pat și în perioada de recuperare, au fost angajate și plătite diferite persoane din localitatea în care familia persoanei vătămate locuiește. De asemenea, persoana vătămată a plătit diferite persoane să-l transporte cu mașina la controalele lunare efectuate la spitalul din Botoșani, la ședințele de recuperare.

Aceeași martori au arătat în declarații că persoana vătămată a fost foarte afectată de incapacitatea de a deplasa singură și de a munci, urmările accidentului  transformând-o dintr-o persoană activă, care se afla la data producerii accidentului într-o perioadă de vârf a carierea sale, într-o persoană cu posibilități limitate de deplasare și de muncă, această situație având un puternic impact asupra psihicului persoanei vătămate. 

Instanţa constată astfel că este neîndoielnic că în urma accidentului de care este culpabil în proporție covârșitoare inculpatul, partea vătămată ………  a suferit, pe lângă prejudiciul material reprezentat de cheltuielile făcute pentru tratarea și îngrijirea sa, pentru transportul său, pentru efectuarea activităților din gospodărie pe care persoana vătămată nu le-a putut efectua, precum și de sumele de bani reprezentând diferența dintre indemnizația pentru concediu medical și salariul pe care l-ar fi încasat în perioada în care s-a aflat în concediu medical și un prejudiciu de natură morală determinat de suferinţele de natură fizică şi psihică îndurate, de șocul psihic determinat de  întreruperea bruscă a vieții profesionale și de modificările intervenite în viața socială a acesteia.

Deşi, prejudiciul nepatrimonial nu poate fi cuantificat prin raportarea la criterii obiective, faţă de importanţa valorilor lezate, intensitatea suferinţelor fizice şi psihice, persoana vătămată este îndreptăţită să beneficieze de o indemnizaţie compensatorie ca o consecinţă a principiului reparării integrale a prejudiciului indiferent de natura acestuia, cuantumul prejudiciului urmând a fi apreciat şi în funcţie de vârsta şi preocupările victimei.

Instanţa va avea în vedere că, deși prin raportul de expertiză cu nr. 98/E1 din 30.03.2018 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani, s-a stabilit că numărul de zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor produse în urma accidentului părții civile …… s-a menținut la 130 – 150 zile și că nu se încadrează în vreun grad de invaliditate, având capacitatea de muncă păstrată, totuși prin același raport de expertiză s-a constatat că aceasta prezintă un ”deficit anatomic și funcțional la nivelul membrelor inferioare care se încadrează în noțiunea de infirmitate”, aspect de natură a crea instanței convingerea că persoana vătămată va rămâne cu sechele ale accidentului pentru întreaga sa viață.

Astfel, este evident că, în urma accidentului, viaţa persoanei vătămate a fost puternic afectată, nu numai sub aspectul deteriorării stării sănătăţii fizice, dar şi sub aspectul deteriorării echilibrului psihic şi al afectării vieţii sociale, profesionale şi de familie.

Instanţa reţine că daunele morale nu sunt destinate sa repună partea vatamata in situaţia anterioara savarsirii infracţiunii, pentru simplu fapt ca acest lucru nu mai este posibil, ci reprezintă o compensare patrimoniala a prejudiciului de ordin moral suferit de parte, neputand fi vorba nici de reparaţie integrala, ci doar de a-i oferi victimei o satisfacţie susceptibile de a înlocui valoarea de care a fost privata si trebuie acordate cu excluderea, în mod obligatoriu, a oricărei tendinţe de îmbogăţire fără justă cauză.

Mai are în vedere instanţa că suferinţele oricărei persoane în cazul  vătămării nu pot fi supuse nici unei evaluări economice, indiferent la ce mijloace s-ar apela, insa la stabilirea întinderii despăgubirilor morale trebuie avute in vedere anumite criterii  care au fost formulate in doctrina, fiind oglindite si in jurisprudenta. Aceste criterii se refera la gravitatea prejudiciului nepatrimonial, la importanta valorii lezate, durata in timp a consecinţelor vatamatoare sau perpetuarea acestora, natura suferinţelor si intensitatea acestora, ecoul social si influenta asupra vieţii personale si sociale,  aspecte si corelaţii legate de varsta, sexul, poziţia sociala a persoanei prejudiciate. 

În ceea ce priveşte daunele materiale solicitate de partea civilă ……., coroborând înscrisurile depuse de către partea civilă, cu declaraţiile martorilor …… (fila 25 dos. instanță-vol II) şi ….. (fila 27 dos. instanță – vol II), instanţa reţine ca fiind dovedit prin probe un prejudiciu material în sumă totală de 16665 lei, după cum urmează:

- 25656 lei  cheltuieli făcute pentru analize, radiografii, expertize medico-legale, medicamente, proteză (conform înscrisurilor depuse la dosar - d.u.p. și dosar instanță);

- 1210 lei  cheltuieli făcute cu transportul la controalele periodice, la ședințele de recuperare, atât cu mijloace de transport în comun (conform biletelor depuse la dosar), cât și cu diverse persoane pe care persoana vătămată le-a plătit pentru a o transporta în perioada în care nu se putea deplasa singură (declarații de martor);

- 2000 lei cheltuieli făcute pentru plata persoanei angajate pentru a o îngriji pe persoana vătămată în lipsa soției sale și pentru plata persoanelor angajate să efectueze diferite activități în gospodărie (înscrisuri şi martori);

-  10890 lei reprezentând diferența dintre indemnizația de concediu medical și salariul pe care l-ar fi încasat persoana vătămată în perioada în care s-a aflat în concediu medical (înscrisuri filele 54 şi 55 dosar instanţă vol II).

În total, s-a dovedit un prejudiciu material de 16666 lei, urmând a fi acordată cu titlu de daune materiale 90% din această sumă, proporţional culpei inculpatului în producerea consecințelor accidentului, respectiv suma de  15000 lei.

Faţă de considerentele expuse mai sus, instanţa apreciază că, faţă de prejudiciul moral considerabil suferit de persoana vătămată,  s-ar impune, în lipsa culpei comune a persoanei vătămate ……., acordarea de daune morale în sumă de circa 22200 euro, astfel încât, ţinând cont proporţia de 90% a culpei inculpatului în producerea consecințelor accidentului, va obliga pe asigurător la plata sumei de 20000 euro în echivalent lei de la data plăţii cu titlu de daune morale.

Instanţa mai reţine că, prin probele administrate în cauză, s-a dovedit legătura de cauzalitate dintre fapta penală săvârşită de inculpat şi cheltuielile făcute pentru transportul cu ambulanța, îngrijirile medicale şi spitalizarea persoanei vătămate ……. De asemenea, instanţa constată că Serviciul de Ambulanță Botoșani și Spitalul Județean de Urgență ”Mavromati” Botoșani au comunicat la dosarul instanței deconturile pentru cheltuielile făcute pentru persoana vătămată ……..

 În temeiul disp.art. 397 Cod procedură penală raportat la art.19 şi art.20 Cod procedură penală instanța va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Serviciul de Ambulanţă Botoşani, cu sediul în municipiul Botoşani, str. Marchian nr. 91, judeţul Botoşani și va obliga  inculpatul să plătească acestei părţi civile suma de 515,60 lei, cu titlu de despăgubiri civile.

De asemenea, în temeiul disp.art. 397 Cod procedură penală raportat la art.19 şi art.20 Cod procedură penală va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani, cu sediul în municipiul Botoşani, str. Marchian nr. 11, judeţul Botoşani și va obliga inculpatul să plătească acestei părţi civile suma de 9929,84 lei, cu titlu de despăgubiri civile.

 În baza art.274 alin. 1 Cod procedură penală Cod procedură penală va obliga inculpatul  la plata sumei de 2600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat (din care suma de 2259,48 lei cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale). 

În ce privește cererea formulată de partea civilă …… de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorariul avocatului său, instanța, constatând că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă a plății onorariului avocatului aceste părți, o va respinge ca nedovedită.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HO T Ă R Ă Ş T E :

În temeiul art. 396 alin. 10  Cod procedură penală condamnă pe inculpatul ……., la următoarele pedepse:

- pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, faptă prev. şi ped. de art. 192 alin. 1 şi 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. 2 Cod penal, la pedeapsa de 2(doi) ani şi 2(două) luni închisoare;

- pentru săvârşirea infracţiunii de  vătămare corporală din culpă, faptă prev. şi ped. de art. 196 alin. 2, 3 şi 4 din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. 2 Cod penal, la pedeapsa de 1(un) an închisoare.

În temeiul art 39 alin.1 lit. b Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2(doi) ani şi 2(două) luni  închisoare, sporită cu o treime din  cealaltă pedeapsă stabilită, respectiv 4 (patru) luni închisoare, rezultând o pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni  închisoare.

În temeiul dispoziţiilor art. 91 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni  închisoare,  pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, în cursul căruia, potrivit art. 93 alin. 1 Cod penal, acesta va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

-să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Botoşani, la datele fixate de acesta;

-să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

-să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

-să comunice schimbarea locului de muncă;

-să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Potrivit art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, până cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea duratei acestuia, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, cu durata de 90 de zile, în cadrul  Primăriei oraşului Ştefăneşti sau în cadrul Primăriei comunei Dobârceni, conform deciziei consilierului de probaţiune.

Atrage atenţia inculpatului că în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere sau al nerespectării măsurilor de supraveghere ori a obligaţiilor impuse se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei.

În baza disp. art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76 din 2008 (actualizată) privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare dispune prelevarea de la inculpatul ……. de probe biologice în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza disp. art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76 din 2008 (actualizată) privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare informează pe inculpatul …….. că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În baza disp.art. 397 Cod procedură penală raportat la art.19 şi art.20 Cod procedură penală admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Serviciul de Ambulanţă Botoşani, cu sediul în municipiul Botoşani, str. Marchian nr. 91, judeţul Botoşani. Obligă inculpatul să plătească acestei părţi civile suma de 515,60 lei, cu titlu de despăgubiri civile.

În baza disp.art. 397 Cod procedură penală raportat la art.19 şi art.20 Cod procedură penală admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani, cu sediul în municipiul Botoşani, str. Marchian nr. 11, judeţul Botoşani. Obligă inculpatul să plătească acestei părţi civile suma de 9929,84 lei, cu titlu de despăgubiri civile.

În baza dispoziţiilor art. 397 Cod de procedură penală rap. la disp. art. 1349 şi 1357 Cod civil, coroborate cu disp. art. 49 şi art. 50 din Legea nr. 136/1995, admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă …… şi obligă partea responsabilă civilmente Omniasig Vienna Insurance Group S.A., cu sediul în mun. Bucureşti, Aleea Alexandru nr. 51, sector 1, să plătească părţii civile suma de 20000 euro (la cursul euro-leu afişat de B.N.R. la data plăţii), cu titlu de daune morale şi suma de 15000 lei  cu titlu de daune materiale.

Respinge restul pretenţiilor civile formulate de partea civilă ……., ca nedovedite.

Ia act de cererea formulată de părţile civile ……, prin care au solicitat a se constata stinse pretenţiile civile formulate în cauză, prin înţelegerea părţilor şi achitarea benevolă a pretenţiilor civile.

În baza art.274 alin. 1 Cod procedură penală Cod procedură penală obligă inculpatul  la plata sumei de 2600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat (din care suma de 2259,48 lei cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale). Din suma totală, suma de 307,48 lei reprezentând contravaloare analize toxicologice conform buletinelor de analiză toxicologică nr. 81/T1 din 02.02.2015 şi nr. 82/T1 din 02.02.2015, va fi virată de către Ministerul Justiţiei în contul 50414557951 al Trezoreriei Botoşani pentru Spitalul Judeţean Botoşani.

Respinge cererea formulată de partea civilă ……. de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorariu avocat, ca nedovedite.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 12.09.2018.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Red. .……

Tehn. .

Ex..

Domenii speta

Spete similare