Infracţiunea de omor art.174, 175 alin.1 lit.c, 176 alin.1 lit.a Cod penal.

SENTINŢA PENALA  NR. 27 /S

Infracţiunea de omor art.174, 175 alin.1 lit.c, 176 alin.1 lit.a Cod  penal.

Asupra cauzei penale de faţa:

Constata ca prin rechizitoriul din 05.08.2011 intocmit in dosarul 1154/P/2011 al Parchetului de pe langa Tribunalului Brasov a fost trimis in judecata , in stare de arest preventiv ,  inculpatul  MIM pentru savarsirea infracţiunii de omor deosebi de grav  prev. de art. 174 ,175 al.1 lit.c,176 al.1 lit.a Cod penal constand in aceea ca in data de 11.06.2011 , pe timp de noapte , in propria locuinţa comuna , pe fondul unor neinţelegeri personale , si-a omorat soţia MSM , impreuna cu care convieţuia de mai mulţi ani si cu care avea doi copii minori , prin cruzimi –aplicand acesteia , in mod repetat si in nenumarate randuri , cu forţa deosebita si folosind inclusiv obiecte contondente , pe o durata relativ mare de timp , lovituri care au dus la decesul acesteia ce a survenit cu aceiasi ocazie , in imprejurarile in care cei doi minori se aflau in incaperea imediat alaturata sesizand cele intamplate. 

In cursul urmaririi penale s-a administrat urmatorul probatoriu :procesul verbal de cercetare la faţa locului din data de 11-06-2011 , declaraţiile inculpatului MIM ,declaraţiile parţilor civile PL si MAM ,declaraţiile martorilor SM, ND , RMV , RD , raportul de autopsie medico-legala psihiatrica nr A1/6604/2011 intocmit de Serviciul de Medicina Legala Brasov si inscrisuri .

In cursul cercetarii judecatoresti au fost audiaţi: inculpatul, partea civila MAM si toţi  martorii SD, ND , RMV si RD cu privire la latura penala a cauzei , iar sub aspectul laturii civile partea civila MAM  a depus inscrisuri si a propus audierea  martorilor  RV , RIOD. Relativ la acţiunea civila exercitata de partea civila MAM  a fost audiata si martora CO propusa de inculpat .

Pentru inculpat apararea a depus inscrisuri medicale in raport de care instanţa a admis completarea de catre INM Mina Minovici Bucuresti a expertizei medico-legale psihiatrice a inculpatului, fiind in acest sens depus la dosarul cauzei raportul de completare a expertizei iniţiale.

Totodata s-a efectuat de catre Serviciul de probaţiune de pe langa instanţa un referat de evaluare presentenţiala a inculpatului.

Din analiza ansamblului probatoriu al cauzei , instanţa retine urmatoarele:

Inculpatul MIM si victima MSM , au fost casatoriţi pentru o perioada de 13 ani ,  timp in care au  trait si gospodarit impreuna , avand totodata doi copii minori – MAF (10 ani ) si MIS (8 ani ) . In ultimii 8 ani de zile , familia a trait in Italia , inculpatul lucrand in domeniul forestier .

Incepand cu luna februarie anul curent , relaţiile dintre soţi s-au deteriorat , in principal din cauza suspiciunilor exprimate de inculpat privind fidelitatea conjugala a soţiei sale .

In 11.06.2011 , inculpatul impreuna cu soţia sa , insoţiţi de sora si mama acestuia –martorele SD si respectiv RD , au fost la cumparaturi , intorcandu-se acasa in dupa-amiaza respectiva , dupa care inculpatul a iesit din casa petrecandu-si timpul liber consumand doua beri si un rachiu, potrivit propriilor declaraţii .

Intors acasa pe timp de seara , inculpatul a luat masa impreuna cu soţia sa si cei doi copii , acestia din urma mergand la culcare in camera lor.

In aceste imprejurari , intre inculpat si soţia sa a inceput o disputa , motivata, potrivit declaraţiilor inculpatului , de lipsa verighetei in acele momente de la mana soţiei sale , in acest fel sporind temerea inculpatului privind infidelitatea soţiei sale . In concret , inculpatul a inceput sa ii reproseze soţiei sale relaţii extraconjugale cu superiorul sau , cetaţean italian , de la locul de munca din Italia . In scurt timp situaţia a degenerat, la un moment dat , inculpatul nu a mai putut gestiona emoţional situaţia , ajungand sa-si loveasca soţia cu coada mopului , cu forţa si in repetate randuri . Din cauza loviturilor aplicate , obiectul respectiv s-a rupt in mai multe fragmente, avand extremitaţi metalice cu caracteristici taietoare-inţepatoare .In aceste imprejurari , inculpatul a continuat sa-si loveasca soţia , extremitaţile metalice respective ranind victima prin producerea unor plagi deschise , relativ adanci si cu hemoragie exterioara , fapt ce a dus la o sangerare relativ abundenta a ranilor victimei . Datorita fragmentarii excesive a coadei de mop , inculpatul a procedat la taierea cu un cuţit a furtunului  de apa de la masina de spalat aflata in imediata apropiere (in incaperea servind drept bucatarie de la intrarea in locuinţa ) , obţinand un fragment din acesta in lungime de 1 metru . Cu acest din urma obiect contondent , inculpatul a continuat sa-si loveasca soţia , in mod repetat si cu o forţa deosebita. La un moment dat , inculpatul si-a luat un ragaz de timp in care victima stand in fund pe jos plina de sange dar in viaţa ,  i-a aruncat apa pe faţa , cerandu-i sa se ridice, soţia punandu-se pe pat . Inculpatul a iesit afara din casa , iar cand s-a reintors , fara sa-si dea seama ca soţia murise , a chemat rudele apropiate – mama, surori care au apelat serviciul de salvare ce a constatat decesul victimei , la faţa locului ajungand ulterior si poliţia.

Potrivit declaraţiilor inculpatului disputa verbala si agresiunea descrisa au durat circa o ora si jumatate.

In toata aceasta perioada  , victima nu a avut  nimic in maini , nu a aruncat cu nimic dupa inculpat , nu a incercat sa il loveasca si tot timpul ii spunea doar atat: „ n-am facut M!”, victima reprimandu-si propria durere din dorinţa de a-si proteja copiii care se aflau in dormitorul alaturat sesizand cele intamplate . Potrivit declaraţiilor inculpatului , la un moment dat cand cei doi soţi se certau copiii au iesit in usa dormitorului iar inculpatul le-a cerut sa mearga la culcare.

Instanţa are in vedere poziţia procesuala pozitiva a inculpatului adoptata in ambele etape procesuale , depoziţia sa coroborandu-se cu declaraţiile martorilor rudele sale apropiate care sunt primele persoane care au sosit la faţa locului , cu procesul verbal de cercetare la faţa locului , cu raportul primului poliţist ajuns la faţa locului si cu concluziile actului medico-legal de autopsie a victimei.

In raport de materialul probatoriu administrat in cauza, tribunalul apreciaza ca:

In drept, fapta inculpatului MIM, care in data de in data de 11.06.2011 , pe timp de noapte , in propria locuinţa comuna , pe fondul unor neinţelegeri personale , si-a omorat soţia MSM , impreuna cu care convieţuia de mai mulţi ani si cu care avea doi copii minori , prin cruzimi –aplicand acesteia , in mod repetat si in nenumarate randuri , cu forţa deosebita si folosind inclusiv obiecte contondente , pe o durata relativ mare de timp , lovituri care au dus la decesul acesteia ce a survenit cu aceiasi ocazie , in imprejurarile in care cei doi minori se aflau in incaperea imediat alaturata sesizand cele intamplate ,intruneste elementele constitutive ale infracţiunii de omor deosebit de grav prevazuta de art. 174 ,175 al.1 lit.c,176 al.1 lit.a Cod penal , fapta fiind calificata juridic corect prin rechizitoriu.

Instanţa nu poate primi solicitarea apararii inculpatului de schimbare a incadrarii juridice din infracţiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 174 ,175 al.1 lit.c,176 al. 1 lit.a Cod penal in infracţiunea de omor calificat prev.de art. 174,175 al.1 lit.c Cp deoarece inculpatul a intrebuinţat in mod voit anumite metode de chinuire a victimei , executand fapta in asa fel incat a produs victimei suferinţe mult mai mari decat cele pe care le implica , in mod firesc suprimarea violenta a vieţii. Instanţa subliniaza aspectul de ferocitate cu care inculpatul a savarsit omorul , evenimentul lasand urme adanci in psihicul propriilor copii , pe care i-a inspaimantat fara precedent  si cu efecte greu de anticipat conform rapoartelor de evaluare psihologica ale specialistilor care i-au examinat pe minori.

In acelasi context instanţa  mai reţine ca  inculpatul a acţionat pe fondul geloziei  care a generat in imaginaţia sa o relaţie extraconjugala a soţiei sale , cerandu-i explicaţii acesteia despre pretinsa relaţie extraconjugala inculpatul a folosit o violenţa exacerbata , lovind-o pe aceasta cu  o coada de matura de aluminiu si un furtun de plastic , chiar si dupa caderea victimei in inconstienţa . Infidelitatea soţiei nu a fost confirmata de nici una din rudele inculpatului audiate ca martori astfel ca instanţa nu poate sa stabileasca ca geneza a conflictului o asemenea acţiune „provocatoare” a victimei .

Multiplele lovituri aplicate victimei in interval destul de lung precizat de inculpat  au condus la decesul acesteia in noaptea respectiva , forţa loviturilor inculpatului asupra soţiei sale este relevata atat de leziunile evidenţiate pe corpul victimei –multiple echimoze , hematoame , excoriaţii si chiar plagi , pe aproape toata suprafaţa corpului acesteia , afectand inclusiv ţesuturi si organe interne , dar si de cele constatate la faţa locului – stropi de sange acoperind mare parte din pereţii si tavanul incaperii respective (camera de zi)produse cel mai  probabil prin desprinderea acestora de pe obiectul vulnerant in dinamica loviturilor astfel aplicate , precum si smocuri de par pe planseul incaperii respective .

 Raportul medico-legal stabileste ca moartea violenta a victimei se datoreaza socului  traumatic si hemoragic , consecinţa unui politraumatism prin agresiune cu multiple plagi si hematoame produse cu corpurile delicte menţionate.

Fapta a fost savarsita de inculpat  sub forma intenţiei indirecte ,  dat fiind modul concret de comitere  , instrumentele folosite , loviturile directe cu intensitate si repetate aplicate - apte de a produce moartea victimei.

In aceste condiţii , instanţa apreciaza ca inculpatul  chiar daca nu a urmarit suprimarea vieţii victimei a acceptat producerea acestui rezultat .

Referitor la discernamantul avut de inculpat la data comiterii faptei, instanţa reţine ca:

Prin raportul de prima expertiza medico-legala psihiatrica nr. A/6604/2011 intocmit de Institutul Naţional de Medicina Legala , s-a concluzionat  in sensul ca inculpatul MIM nu prezinta tulburari psihice de natura sa-i modifice capacitatea de apreciere critica a conţinutului si consecinţelor faptelor sale . Are discernamantul pastrat in raport cu fapta pentru care este cercetat.

In acelasi sens sunt si  concluziile completarii la raportul de expertiza medico-legala psihiatrica  dispus de instanţa la solicitarea apararii inculpatului.

Completarea expertizei a fost necesara deoarece inculpatul a invocat , pe de o parte,  ca anterior evenimentelor din 11.06.2011 s-a aflat intr-o stare depresiva pentru care primea tratament medical anxiolitic sedativ  si , pe de alta parte, in perioda 1997-2001  a fost in evidenţa terapeutica pentru lues , tratament pe care l-a intrerupt din proprie iniţiativa in anul 2001- aspecte pe care a omis sa le evidenţieze Comisiei medicale  cu ocazia primei examinari psihiatrice, prezentand instanţei inscrisuri medicale .

Vinovaţia inculpatului MIM fiind stabilita, instanţa urmeaza a realiza tragerea acestuia la raspundere penala, context in care va face aplicaţiunea prev. art. 72 Cp privind criteriile de individualizare judiciara a pedepsei in acord cu cerinţele art. 52 Cp.

Astfel, instanţa are in vedere :  modul concret  de  comitere a faptei penale – cu mare cruzime prin aplicarea in mod repetat si cu forţa de lovituri pe toata suprafaţa corpului si  folosindu-se de obiecte contondente, acţiune declansata spontan pe fond de gelozie imaginara , agresiunea asupra soţiei producandu-se in imprejurari in care cei doi copii minori ai parţilor in varsta de 8, respectiv 10 ani  se aflau in  camera alaturata sesizand cele intamplate si, nu in ultimul rand,  atingerea cea mai grava adusa persoanei prin  rezultatul produs , consecinţele faptei sale rasfrangandu-se si asupra propriilor copii , care,  urmare a atitudinii sale si-au pierdut cea mai draga fiinţa de la o varsta foarte frageda.

Referitor la circumstanţele personale ale inculpatului , instanţa va reţine ca acesta este in varsta de 39 de ani , este descris de raportul de expertiza psihiatrica efectuat in cauza ca fiind o persoana cu dispoziţie depresiva , a avut o atitudine procesuala de recunoastere a faptei penale . Conform referatului de evaluare inculpatul regreta fapta doar sub aspectul pedepsei pe care crede ca o va primi invinovaţindu-si soţia chiar si pentru infracţiunea savarsita de el, acelasi referat subliniind ca inculpatul transfera responsabilitatea faptei sale asupra victimei si nu constientizeaza nici comportamentul infracţional , nici gravitatea faptei sale decat la nivel declarativ. Aspectele sesizate de consilierul de probaţiune au fost constatate in mod nemijlocit si de instanţa , ele regasindu-se  atat in declaraţia inculpatului din faţa instanţei cat si cu ocazia ultimului cuvant.

Faţa de toate circumstanţele reale si personale evidenţiate ,instanţa apreciaza ca  raspunde cerinţelor art. 52 Cp urmatoarele  pedepse :  pedeapsa principala a inchisorii de  22 de ani cu aplicarea art. 71, 64 lit. a,  b , d  si e Cod penal si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b, e Cod penal pe o durata de 10 ani executabila conform art. 66 Cod penal.

In ceea ce priveste conţinutul pedepsei accesorii si  complementare  astfel cum a fost individualizata :

Se constata ca inculpatul nu a ocupat nici o funcţie , nu a desfasurat nici o profesie pentru a savarsi fapta penala dedusa judecaţii , astfel ca dispoziţiile art. 64 lit. c Cp nu au nici un obiect , ţinand seama de jurisprudenţa si principiile CEDO privind aplicarea acestei pedepse doar atunci cand au legatura cu fapta, instanţa a inlaturat obligativitatea legala a aplicarii  acestei  dispoziţii.

Cat priveste dreptul de a alege, prev. de art. 64 lit. a teza I , instanţa are in vedere hotararea din 30 martie 2004 pronunţata de CEDO in cauza HIRST/ M. BRITANIE ,  dar si natura infracţiunii comise, motiv pentru care apreciaza ca se impune a fi interzis acest drept , existand o legatura intre interdicţia de a vota si scopul reinserţiei sociale a inculpatului si al prevenirii infracţiunilor.

Referitor la interzicerea drepturilor parintesti, prev. de art. 64 lit. d Cp, avand in vedere  jurisprudenţa CEDO ( Hotararea din 28 septembrie 2004 pronunţata in cauza Sabau si Pircalab Contra Romaniei ), care statueaza ca drepturile parintesti nu trebuie interzise in mod automat, ci primeaza interesele copilului , dar si infracţiunea deosebit de grava contra persoanei  pentru care este condamnat inculpatul , instanţa  apreciaza ca imprejurarile evocate relative la natura infracţiunii, la trauma psihica prin care trec in prezent cei doi copii minori ai sai  sunt de natura sa il  decada pe acesta din drepturile parintesti ca si pedeapsa accesorie , astfel ca o asemenea interdicţie nu este in dezacord cu art. 8 din CEDO  astfel cum s-a stabilit  prin hotararea CEDO menţionata. Data fiind durata  pedepsei principale stabilita prin prezenta hotarare, aceasta interdicţie nu isi mai gaseste justificare ca si pedeapsa complementara ce se executa potrivit art. 66 Cp dupa executarea pedepsei principale.

Cat priveste dreptul de a fi tutore sau curator  , instanţa conchide ca natura si  circumstanţele faptei penale nu-l pot recomanda pe inculpat sa exercite un asemenea drept , interzicerea acestui drept  trebuind sa opereze atat cu titlu de pedeapsa accesorie , cat si cu titlu de pedeapsa complementara.

In baza  art. 88 Cp, urmeaza fi scazuta din durata pedepsei principale durata reţinerii si arestarii preventive a inculpatului, de la 11.06.2011 la zi

Instanţa va menţine in baza art. 350 Cpp arestarea preventiva a inculpatului constatand faţa de toate circumstanţele cauzei mai sus aratate ca  temeiurile avute in vedere la luarea si menţinerea succesiva a arestarii preventive a inculpatului  nu au disparut, nu s-au modificat  ci subzista in continuare si impun cercetarea in continuare  a acestuia  in stare de arest preventiv.

Sunt incidente in cauza dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 76/2008 in sensul ca  dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare se va proceda la prelevarea de probe biologice de la inculpat.

Cat priveste latura civila a cauzei , se constata ca impotriva inculpatului au exercitat acţiune civila :

1. pentru parţile vatamate minore MAF si MIS din oficiu procurorul  si curatorul PL care au precizat cuantumul pretenţiilor civile la nivelul sumei de cate 200.000 lei pentru fiecare minor cu titlu de daune morale ( fila 35 dosar fond ) si

2. sora victimei  numita MAM care a solicitat daune materiale de 4200 lei constand in cheltuieli de inmormantare, 1500 lei reprezentand parastasul organizat pentru pomenirea victimei la 6 saptamani de la deces si 50.000 euro daune morale ( filele 32,31 dosar fond ).

Intrucat o condiţie esenţiala pentru  a putea fi  angajata  raspunderea  civila delictuala  este aceea a certitudinii prejudiciului cauzat atat sub aspectul existenţei sale , cit si sub aspectul intinderii sale , instanţa reţine ca :

Prejudiciul material invocat de partea civila MAM este dovedit - atat sub aspectul existenţei cat si al intinderii sale , prin inscrisurile existente la filele 104, 105 si  proba testimoniala administrata in cauza cu martorii RV ,RIOD si CO.

Instanţa reţine ca aceasta parte civila a suportat toate aceste cheltuieli pentru inmormantarea victimei cu respectarea intocmai a tradiţiilor momentului si a tradiţiilor  ulterioare acestui moment,  astfel ca cheltuielile pretinse cu acest titlu  se circumscriu noţiunii de prejudiciu patrimonial in sensul art. 998,999 Cod civil.

Sub aspectul daunelor morale , este incontestabil faptul ca toate parţile civile din cauza , care sunt copiii minori ai victimei, respectiv sora victimei sunt supuse , fara echivoc,  unor suferinţe psihice . Dar suferinţa provocata de acest eveniment fiecarei parţi civile in  parte prezinta dimensiuni diferite, instanţa reţinand ca cei doi minori copii ai victimei  aveau o legatura indispensabila cu mama lor si  tot restul vieţii vor fi lipsiţi de cea mai draga fiinţa care a disparut din viaţa lor in mod  violent ,  in timp ce sub acelasi aspect suferinţa sorei victimei este diferita , aceasta nefiind o persoana dependenta de victima astfel cum insasi a aratat instanţei.

In acest context , instanţa are in vedere  caracterul reparatoriu pe care trebuie sa il aiba daunele morale  pentru a se compensa  lipsurile din viaţa parţilor civile si totodata trebuie sa valorifice opiniile exprimate in doctrina de specialitate si practica judiciara in materie conform carora sumele de bani acordate cu titlu de daune morale trebuie sa aiba efecte compensatorii,ele neputand constitui nici amenzi excesive pentru autorii daunelor si nici venituri nejustificate pentru victimele acestora,instituţia raspunderii civile delictuale neputandu-se transforma intr-un izvor al imbogaţirii fara just temei.

Astfel, in examinarea acţiunilor civile din perspectiva art. 998,999 din vechiul Cod civil, in raport de aceste considerente ,  instanţa apreciaza ca suma de cate 200.000 euro reprezentand daune morale solicitate pentru parţile vatamate minore MAF si MIS si suma de 2000 euro pentru partea civila MAM realizeaza  un echilibru intre caracteristicile daunelor morale anterior evidenţiate.

In baza art. 357 Cpp se va menţine masura sechestrului asigurator instituit prin incheierea sedinţei publice din 19.10.2011 astfel cum a fost completata prin incheierea sedinţei publice din 16.11.2011.

Obiectele indicate in procesul verbal datat 08.08.2011 –fila 4,5 dosar fond reprezinta corpuri delicte si mijloace materiale de proba si raman atasate dosarului cauzei .

Cu aplicarea art. 190 si 191 Cpp in privinţa cheltuielilor judiciare avansate de stat la urmarirea penala si instanţa de fond,

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE :

In baza art. 334 Cpp respinge cererea formulata de inculpat prin aparator de schimbare a incadrarii juridice din infracţiunea prev. de art. 174 ,175 al.1 lit.c,176 al. 1 lit.a Cod penal in infracţiunea prev.de art. 174,175 al.1 lit.c Cp.

In baza art. 174 ,175 al.1 lit.c,176 al.1 lit.a Cod penal, pentru savarsirea infracţiunii de omor deosebit de grav condamna pe inculpatul MIM  la pedeapsa inchisorii de  22 de ani cu aplicarea art. 71, 64 lit. a,  b , d  si e Cod penal.

In baza art. 65 al.2 Cod penal aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b, e Cod penal pe o durata de 10 ani executabila conform art. 66 Cod penal.

In baza art. 88 Cod penal , deduce din pedeapsa inchisorii aplicata inculpatului perioada reţinerii si arestarii preventive, din  11.06.2011 la zi.

In baza art. 350 Cpp menţine arestarea preventiva a inculpatului .

In baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat.

In baza art. 14 Cpp, 346 Cpp rap. la art. 998,999 Cod civil anterior admite acţiunile civile promovate in procesul penal impotriva inculpatului din oficiu si de curator PL pentru parţile vatamate minore MAF si MIS si admite in parte acţiunea civila promovata in acelasi proces penal de partea civila  MAM si in consecinţa :

Obliga inculpatul sa achite parţilor civile MAF si MIS suma de cate 200.000 lei cu titlu de daune morale .

Obliga inculpatul sa achite  parţii civile  MAM suma de 5700 lei daune materiale si  2000 euro cu titlu de daune morale, respingand restul pretenţiilor acestei parţi civile.

In baza art. 357 Cpp menţine masura sechestrului asigurator instituit prin incheierea sedinţei publice din 19.10.2011 astfel cum a fost completata prin incheierea sedinţei publice din 16.11.2011.

Obiectele indicate in procesul verbal datat 08.08.2011 –fila 4,5 dosar fond reprezinta corpuri delicte si mijloace materiale de proba si raman atasate dosarului cauzei .

In baza art. 190 si 191 Cpp , obliga inculpatul sa plateasca :

- Institutului Naţional de Medicina Legala Mina Minovici Bicuresti suma de 135 lei in contul RO 98.TREZ.7045009X.XX00183 Trezoreria statului sector 4 Bucuresti si

- statului suma de 5700 lei cheltuieli judiciare din care 5000 lei  la urmarirea penala si 700 lei la  instanţa de fond.

Cu drept de apel in 10 zile de la pronunţare pentru partea civila MAM si de la comunicare cu inculpatul si curatorul PL.

Pronunţata in sedinţa publica azi,  07.02.2012.

4

Domenii speta

Spete similare