Loviri sau alte violenţe. Latura penală - Corecta individualizare a sancţiunii amenzii, raportată la circumstanţele reale ale faptei şi la circumstanţele personale ale inculpatului. Latura civilă – Neîndeplinirea condiţiei de pornire din oficiu a acţ...

Constata ca prin sentinţa penală nr. 66/7.02.2011 a Judecătoriei Sibiu, a fost condamnat inculpatul S N, la o pedeapsă de 1.000 lei amendă penală pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe.

S-au pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 631 C.pen.

S-a constatat că partea vătămată D N L,  nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 şi art. 346 al. 1 C.p.p. raportat la art. 998-999 C.civ. şi art. 313 din Legea nr. 95/2006 a fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu şi a fost obligat inculpatul la plata sumei de 95 lei la care se adaugă dobânda legală de la data rămânerii definitivă a hotărârii până la data plăţii efective.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în fapt că la data de 21.09.2009, în jurul orelor 10,50, partea vătămată D N L se afla în curtea Liceului Energetic , când a fost agresată de inculpatul S N, leziunile corporale produse necesitând 2-3 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, conform certificatului medico-legal din data de 21.09.2009.

Această stare de fapt a rezultat din declaraţia de recunoaştere a inculpatului  care se coroborează cu plângerea şi declaraţia părţii vătămate , cu concluziile certificatului medico-legal din 21.09.2009  şi cu declaraţiile martorilor Ş A şi C E L  care nu au văzut însă momentul propriu zis al agresiunii, ci l-au observat pe inculpat când a fugit de lângă partea vătămată.

Reţinând vinovăţia inculpatului în săvârşirea faptei, instanţa de fond a aplicat acestuia o pedeapsă cu amenda de 1000 lei, reţinând la individualizarea judiciară a pedepsei, gradul mediu de pericol social, numărul zilelor de îngrijiri medicale, urmările care s-ar fi putut produce, dar şi atitudinea sinceră a inculpatului care a recunoscut şi regretat fapta.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu criticând sentinţa atacată pentru nelegalitate şi netemeinicie întrucât instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra acţiunii civile, fiind încălcate dispoziţiile art. 346, 17 C.p.p. întrucât partea vătămată era o persoană cu capacitate de exerciţiu restrânsă la data săvârşirii faptei, astfel că acţiunea civilă trebuia pornită şi exercitată din oficiu conform art. 17 C.p.p.

Examinând sentinţa recurată, prin prisma motivelor de recurs formulate şi din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispoziţiilor art. 3856 pct. 3 C.p.p., tribunalul a constatat că recursul formulat este nefondat şi, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b C.p.p. l-a  respins, pentru următoarele considerente:

Probatoriul administrat în cauză (plângerea penală, declaraţia părţii vătămate, certificatul medico-legal, declaraţia martorului Ş.A  , C.E.L, declaraţia inculpatului) confirmă starea de fapt astfel cum a fost reţinută de instanţă.

Sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate, tribunalul a constatat că, date fiind circumstanţele reale ale faptei şi circumstanţele personale ale inculpatului, sancţiunea amenzii de 1000 lei aplicată inculpatului de instanţa de fond este corect individualizată.

În ceea ce priveşte însă latura civilă, tribunalul a constatat că la momentul sesizării instanţei de fond cu rechizitoriul (2.12.2010) partea vătămată împlinise 18 ani (la data de 18.11.2010) având deci, deplină capacitate de exerciţiu, putând formula constituire de parte civilă, nefiind incidente în cauză, dispoziţiile art. 17 C.p.p.

De altfel, instanţa de fond la termenul de judecată din 10.01.2011  a constatat faptul că partea vătămată a împlinit 18 ani şi a luat act de poziţia procesuală a părţii vătămate de a nu se constitui parte civilă în proces.

Pe cale de consecinţă, tribunalul a apreciat că recursul parchetului este nefondat si a fost respins.

Domenii speta

Spete similare