Loviri sau alte violenţe. Corecta cuantificare a daunelor morale. Neacordarea daunelor materiale (prejudiciu incert).

Constată că prin sentinţa penală nr. 47/31.01.2011, în baza art. 180 alin. 2 C.pen. cu aplicarea art. 63 alin. 3 teza a-II-a C.pen. a fost condamnat inculpatul S R, la o pedeapsă de 2.000 lei amendă penală pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe.

S-au pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 63 ind. 1 C.pen.

În baza art. 14 şi 346 alin. 1 C.p.p. cu aplicarea art.  998-999 C.civ. a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă P M M şi a fost obligat inculpatul la plata către acesta a sumei de 2.000 lei, cu titlu de daune morale.

Au fost respinse celelalte pretenţii.

În baza art. 14 şi art. 346 al.1 C.p.p. rap. la art. 998 – 999 C.civ. şi art. 313 din Legea nr. 95/2006 a fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, şi a fost obligat inculpatul la plata sumei de 365 lei la care se adaugă dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data plăţii efective.

În baza art. 191 alin. 1 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

În baza art. 193 alin. 1 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă P M M.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut în esenţă următoarele:

La data de 07.07.2009 în jurul orelor 16:00 partea civilă P M M se afla împreună cu martorul M A R în incinta clubului K .

După aproximativ 10 minute în local a intrat inculpatul S R, pe care partea civilă îl cunoaşte de aproximativ 1 an şi jumătate, şi care a mers la masa la care şedea partea civilă şi i-a cerut acesteia să-i dea suma de bani pe care i-o datorează. Partea civilă i-a răspuns că îi va da banii când va avea. Atunci inculpatul s-a enervat şi a lovit partea civilă cu pumnii şi picioarele în zona feţei şi a abdomenului.

Martorul M B a intervenit şi a oprit agresiunea, scoţându-l pe inculpat afară din local.

Conform certificatului medico – legal, în urma loviturilor primite, partea civilă a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 12 – 14 zile de îngrijiri medicale .

Această stare de fapt rezultă din declaraţia părţii civile , care se coroborează cu concluziile certificatului medico – legal  şi cu cele ale raportului de expertiză medico – legală , cu declaraţia martorului M A R care a declarat că după ce partea civilă i-a spus inculpatului că îi va da banii când va avea, acesta l-a lovit cu pumnul în zona feţei şi cu piciorul în zona abdomenului, fiind necesară intervenţia martorului M B , cu declaraţia martorului B M care a declarat că l-a văzut pe inculpat lovind partea civilă cu pumnii sau palma în zona feţei, după care a intervenit şi l-a scos pe S R afară din local , precum şi parţial cu declaraţia inculpatului S R care a recunoscut că a lovit partea civilă întrucât s-a enervat că acesta îşi cheltuia banii consumând băuturi alcoolice în loc să îi restituie lui datoria.

În drept, fapta inculpatului S R, de a lovi partea civilă P M M şi de a-i cauza astfel leziuni ce au necesitat pentru vindecare 12 – 14 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 180 al. 2 C.pen.

În ceea ce priveşte durata îngrijirilor medicale necesare vindecării, instanţa a reţinut că deşi raportul de expertiză medico – legală efectuat în cauză menţionează că durata zilelor de îngrijire s-ar putea prelungi cu încă 12 – 14 zile de îngrijiri medicale în cazul în care partea civilă va efectua intervenţia chirurgicală necesară corectării deviaţiei de sept nazal, aceste aspecte nu au fost avute în vedere apreciindu-se că la acel moment nu sunt certe.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art .72 C.pen., şi anume: dispoziţiile părţii generale a codului penal, limitele de pedeapsa fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârşite, persoana infractorului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Partea vătămată P M M s-a constituit parte civilă în cauză solicitând obligarea inculpatului la plata:

- sumei de 950 lei reprezentând salariul neîncasat în perioada concediului medical, urmare a neonorării certificatelor de către angajatorul SC S  SRL

- 1.000 lei reprezentând costul operaţiei chirurgicale necesare pentru înlăturarea deviaţiei de sept, în cazul în care aceasta ar fi efectuată la Spitalul Militar Sibiu

- 21.000 lei reprezentând valoarea daunelor morale provocate de agresiune.

Instanţa de fond a apreciat că aceste pretenţii sunt întemeiate în parte, pentru următoarele motive:

Astfel, prima instanţă a observat că inculpatul nu poate fi obligat la plata sumei de 950 lei reprezentând salariul neîncasat în perioada concediului medical, urmare a neonorării certificatelor de către angajatorul SC S SRL, pentru mai multe motive. În primul rând, pentru că partea civilă nu avea calitatea de angajat la data la care a fost lovită de către inculpat, pentru că potrivit adeverinţei emisă de Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu, , contractul individual de muncă al părţii civile încheiat cu SC S  SRL a încetat la data de 28.02.2009 conform deciziei nr. 5/04.09.2009. În al doilea rând, pentru că chiar şi în situaţia în care partea civilă ar fi continuat relaţiile de muncă cu SC S SRL până la data emiterii deciziei nr. 5 din data de 04.09.2009 plata indemnizaţiei pe perioada concediului medical se achită de către angajator, inculpatul putând fi obligat, eventual, la plata diferenţei dintre venituri.

În ceea ce priveşte costul operaţiei chirurgicale necesare pentru înlăturarea deviaţiei de sept, instanţa a observat că existenţa şi întinderea acestui prejudiciu nu erau certe la acel moment, motiv pentru care nu au putut fi acordate prin sentinţa recurată. Aceste sume vor putea face obiectul unei acţiuni civile ulterioare, unde se va putea constata şi existenţa legăturii de cauzalitate între acţiunea inculpatului şi existenţa deviaţiei de sept, cu atât mai mult cu cât s-a menţionat în raportul de expertiză medico – legală efectuat în prezenta cauză că la examinarea ORL care a avut loc în cadrul Spitalului Militar de Urgenţă Sibiu la data de 19.12.2010 s-a stabilit diagnosticul „Deviaţie de sept nazal” şi  s-a consemnat că „afecţiunea este traumatică dar nu se poate face legătura de cauzalitate cu agresiunea”, în timp ce în concluziile acestui raport s-a menţionat că această deviaţie de sept poate fi urmarea traumatismului de piramidă nazală suferit la data de 07.07.2009.

Instanţa de fond a constat că din declaraţiile părţii civile şi ale martorilor audiaţi în cauză, precum şi din concluziile raportului de expertiză medico - legală rezultă că partea civilă a fost lovită într-un local, cu pumnul şi cu piciorul, că acestuia i-a curs sânge precum şi faptul că în urma loviturilor a suferit o fractură piramidală nazală care a necesitat pentru vindecare 12 -14 zile de îngrijiri medicale. Având în vedere aceste aspecte şi faţă de localizarea leziunilor şi natura lor (fractură de piramidă nazală), durata zilelor de îngrijiri medicale (12-14 zile),  prima instanţă a apreciat că prin acordarea sumei de 2.000 lei cu titlu de daune morale se asigură repararea prejudiciului nepatrimonial cauzat părţii civile.

Prin urmare, fiind îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, instanţa de fond, în baza art. 14 şi art. 346 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 998 - 999 C.civ. a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă  P M M şi a obligat inculpatul la plata sumei de 2.000 lei daune morale. Au fost respinge celelalte pretenţii.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs partea civilă P M M solicitând majorarea daunelor morale de la 2000 lei la 21.000 lei şi a despăgubirilor materiale cu suma de 1000 lei reprezentând contravaloarea operaţiei de sept. S-a motivat că instanţa de fond nu a cuantificat corect cuantumul daunelor morale dispunând obligarea inculpatului S R la o sumă de 10 ori mai mică decât cea solicitată, iar privitor la despăgubirile materiale s-a susţinut că acestea sunt dovedite  prin raportul de expertiză efectuat în dosar, care se coroborează şi cu adresa Spitalului Militar din Sibiu şi care a indicat primei instanţe faptul că această operaţie costă 1000 de lei.

Inculpatul S R nu a fost prezent dar a fost reprezentat de apărător ales care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât operaţia solicitată a fi plătită nu a fost efectuată până în prezent, deşi au trecut circa 2 ani de la incident astfel că, prejudiciul nu este cert; în ceea ce priveşte daunele morale, acestea au fost acordate în mod corect de prima instanţă astfel că, nu se impune o majorare a acestora faţă de numărul de zile de îngrijiri medicale şi prejudiciul efectiv suferit de partea vătămată.

Examinând hotărârea de faţă în baza probelor administrate şi arătate în cuprinsul hotărârii criticate, Tribunalul a reţinut ca recursul este nefondat, astfel că el a fost respins conform art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b C.p.p., pentru cele ce se vor arăta în continuare:

Instanţa de fond a reţinut în mod corect starea de fapt din speţă, în baza probelor administrate şi arătate în cuprinsul hotărârii primei instanţe.

Că inculpatul S R se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 180 alin. 2 C.pen., rezultă din probele dosarului (declaraţia părţii civile P M, care se coroborează cu actele medico-legale, cu declaraţia martorilor M A R, B M şi parţial cu declaraţia inculpatului S R) iar încadrarea juridică dată faptei este corectă.

Nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei în altă infracţiune (cea prev. de art. 181 C.pen.) câtă vreme din actele medicale rezultă că partea civilă a avut nevoie de 12-14 zile de îngrijiri medicale. Împrejurarea că acest număr de zile ar putea fi eventual majorat în viitor, dacă partea civilă PM M ar efectua intervenţia chirurgicală de deviaţie de sept nu impune o astfel de schimbare de încadrare juridică câtă vreme nu a fost făcută efectiv o astfel de intervenţie chirurgicală.  Mai mult, în raportul de expertiză medico-legală aflat la  dosar, s-a reţinut că „deviaţia de sept actuală ar putea fi urmarea traumatismului de piramidă nazală”, din data de 07.07.2009, însă la acest moment, nu se poate reţine că leziunea produsă ar fi în legătură directă şi cauzală cu agresiunea exercitată, această împrejurare urmând a fi dovedită eventual prin fixarea unui astfel de obiectiv al unei expertize, ulterior efectuării acestei operaţii. Cum nici după aproape doi ani de zile de la agresiune, partea civilă nu a înţeles să se prezinte la operaţie, în mod just, în baza probelor de la dosar instanţa de fond nu a schimbat încadrarea juridică a faptei în infracţiunea de vătămare corporală prev. de art. 181 C.pen.

În ceea ce priveşte latura civilă, Tribunalul a reţinut că recursul părţii civile este nefondat, întrucât, costul operaţiei de sept reprezintă un prejudiciu viitor care la acest moment procesual nu este cert, iar în situaţia în care partea civilă nici nu ar efectua această intervenţie chirurgicală, aşa cum nu a făcut-o până în prezent, plata ei nu ar fi justificată. Nu este mai puţin adevărat că în situaţia în care această intervenţie va fi efectuată în viitor, pe calea unei acţiuni civile separate, partea civilă P M M poate solicita sumele care i-au fost necesare efectuării acesteia şi prejudiciului moral încercat, dacă se va stabili existenţa legăturii de cauzalitate între fapta inculpatului şi prejudiciul produs.

În ceea ce priveşte cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul în favoarea părţii civile, Tribunalul a reţinut că acesta este just cuantificat la suma de 2000 lei, având în vedere numărul de zile de îngrijiri medicale necesar victimei pentru vindecare (12 – 14 zile) şi împrejurările ce rezultă din actele dosarului (victima lovită în loc public, cu pumnul şi piciorul, în prezenţa unui număr restrâns de persoane). Obligarea inculpatului la plata unei sume de 10 ori mai mare decât s-a acordat apare ca fiind nejustificată şi în mod corect, instanţa de fond a redus cuantumul daunelor morale la suma la care l-a obligat pe inculpat.

Domenii speta

Spete similare