Recurs. Rezoluţiune contract de prestări servicii

Decizie 159 din 25.02.2009


Dosar nr. 4952/327/2008

DECIZIA CIVILA NR. 159

Sedinta publica din data de 25 februarie 2009

Asupra recursului civil de fata;

Prin cererea înregistrata sub nr.4952/327 din 16 oct.2008 la Judecatoria Tulcea, reclamanta ... a chemat în judecata pe pârâta S.C. ... S.A. cu sediul în Constanta, pentru ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se constate rezolutiunea contractului de prestari servicii intitulat contract de vânzare-cumparare cu plata în rate pentru lucrari de pamânt nr.184 din 24.09.2009 pentru neexecutarea obligatiilor contractuale de catre pârâta, sa fie obligata pârâta la plata sumei de 4.500 lei reprezentând avans contractual, suma reactualizata la zi în functie de coeficientul de inflatie; obligarea pârâtei la plata penalitatilor de întârziere contractuale în cuantum de 0,2% pe fiecare zi de întârziere aplicate la valoarea contractului, calculate pâna la data formularii cererii de chemare în judecata însuma de 4576 lei;; obligarea pârâtei la plata penalitatilor de întârziere contractuale în cuantum de 0,2% pe fiecare zi de întârziere aplicate la valoarea contractului, calculate pe viitor pâna la achitarea efectiva a debitului dar nu mai mult decât valoarea contractului; plata dobânzii legale de 6% pe an, calculata la debitul datorat pe perioada scursa de la data scadentei obligatiei neexecutate si pâna la data formularii cererii de chemare în judecata, în cuantum de 279 lei; plata dobânzii legale de 6% pe an, calculata la debitul datorat pe perioada scursa de la data ramânerii definitive si irevocabile a hotarârii si pâna la data achitarii efective a debitului.

În motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca în temeiul contractului încheiat cu pârâta nr.184/24.09.2007, a convenit cu aceasta ca în schimbul sumei de aproximativ 8000 lei sa efectueze lucrari funerare la locul de veci al sotului reclamantei.

Conform contractului, reclamanta a platit un avans de 2500 lei la data încheierii contractului si o taxa contractuala de 2000 lei la 24.09.2007.

Desi durata contractului a fost stabilita ca fiind de 3 luni de la data încheierii, dupa trecerea acestui termen pârâta nu a efectuat lucrarea.

În vederea solutionarii amiabile, reclamanta a convocat-o pe pârâta la conciliere prin scrisoare recomandata, însa aceasta nu s-a prezentat.

Conform clauzelor contractuale, pârâta datoreaza penalitati de întârziere în cuantum de 0,2% din valoarea contractului neexecutat pentru fiecare zi de întârziere, durata contractului fiind stabilita pe 3 luni de la data semnarii, respectiv pâna la 24 dec.2007.

În drept, reclamanta a invocat dispoz.art.969 si urmat.,art.1066 si urmat.C.civil si art.43 Cod comercial.

La termenul din 05 ian.2009 prima instanta a invocat din oficiu exceptia de necompetenta teritoriala a Judecatoriei Tulcea în solutionarea cauzei, iar prin sentinta civila nr.66 din 12 ian.2009 Judecatoria Tulcea a declinat competenta de solutionare a cauzei în favoarea Judecatoriei Constanta.

Referitor la aceasta exceptie, prima instanta a retinut ca, între parti s-a încheiat contractul de vânzare-cumparare nr.184/2007, în cuprinsul caruia se prevede la art.3 ca toate divergentele vor fi rezolvate pe cale amiabila, în caz contrar vor fi date spre rezolvare instantelor judecatoresti din Constanta.

Prin urmare, s-a constatat ca în contract a fost inserata o clauza atributiva de competenta, care are drept consecinta prorogarea voluntara de competenta, permisa de dispozitiile art.19 C.pr.civ.

Împotriva acestei sentinte civile a declarat recurs în termen legal reclamanta ... criticând-o ca fiind nelegala.

A aratat recurenta ca a solicitat prin actiune rezolutiunea contractului încheiat cu pârâta, contract prin care aceasta din urma s-a obligat sa execute lucrari exterioare la locul de veci pe cale îl are în  Tulcea si care nu a fost executata desi reclamanta a achitat avansul de 4500 Ron.

Sustine reclamanta recurenta ca hotarârea primei instante este nelegala deoarece în conformitate cu dispoz.art.10 alin.1 pct.1 C.proc.civ. solutionarea cererilor privind executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui contract sunt de competenta instantei locului prevazut în contract pentru executarea, chiar si partiala a obligatiei.

Ori, în speta executarea în totalitate a obligatiilor contractuale urma a se face la Tulcea, ceea ce atrage competenta Judecatoriei Tulcea.

Chiar daca competenta teritoriala ar fi apartinut deopotriva ambelor instante, numai reclamantul are dreptul a alege, ori, reclamanta a ales Judecatoria Tulcea, de care instanta nu a tinut cont (art.12 C.proc.civ.).

Examinând hotarârea atacata în raport de criticile aduse acesteia, tribunalul retine ca recursul este nefondat.

Potrivit art.19 C.proc.civ., partile pot conveni, prin înscris sau prin declaratie verbala în fata instantei, ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decât acelea care, potrivit legii, au competenta teritoriala, afara de cazurile prevazute de art. 13, 14, 15 si 16.

Prorogarea conventionala a competentei intervine în temeiul unei întelegeri a partilor, în acele cazuri în care competenta pe care o stabileste, deci în cazul competentei teritoriale reglementate de norma de ordine privata.

Prorogarea conventionala a competentei poate rezulta din inserarea în contractul încheiat de parti a unei clauze atributive de competenta sau dintr-o conventie separata prin care partile convin ca în caz de litigiu, pricina sa fie judecata de o alta instanta decât cea care este în mod normal competenta.

Pentru a opera prorogarea conventionala a competentei trebuie îndeplinite urmatoarele conditii:  partile sa aiba capacitatea procesuala de exercitiu, iar consimtamântul lor sa fie liber si neviciat, conventia partilor sa fie expresa, în conventie sa se determine exact instanta aleasa de parti sa nu fie necompetenta absolut.

În cauza, nu pot fi puse în discutie prevederile art.10 alin.1 pct.1 C.proc.civ. si art.12 invocate de recurenta, întrucât în materia competentei teritoriale inserarea într-un contract a unei clauze atributive de competenta are drept consecinta prorogarea voluntara de competenta, prorogare permisa de dispoz.art.19 C.proc.civ.

Pe cale de consecinta, având în vedere ca partile au stabilit prin contractul nr.184/24.09.2007, cap. VIII pct.3 faptul ca "toate litigiile în legatura cu executarea acestui contract care nu au fost rezolvate pe cale amiabila, vor fi solutionate de instantele judecatoresti din Constanta, instanta competenta este Judecatoria Constanta, litigiul fiind de natura comerciala, iar valoarea acestuia este sub 100.000 lei, fiind incidente dispoz.art.2 pct.1 lit.(a) si art.1 pct.1 C.proc.civ.

Asa fiind, urmeaza a respinge recursul, ca nefondat.

Domenii speta