Recurs. Uzucapiune

Dosar nr. 41/179/2008

DECIZIA CIVILA NR. 161

Sedinta publica din data de 25 februarie 2009

Asupra recursului civil de fata;

Prin cererea adresata Judecatoriei  Tulcea si înregistrata la nr.6014/327/2007 din 01.11.2007 reclamantii ... si ... au chemat în judecata pe pârâtii  Comuna Baia prin Primar , Primarul comunei Baia si Consiliul local al comunei Baia , solicitând  ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se constate dobândirea de catre reclamanti a dreptului de proprietate prin uzucapiune cu privire la suprafata de teren de 115 mp , teren situat în comuna Baia , str. ....

În cauza  a intervenit  intervenienta ...  care  a depus la dosar  cerere de interventie în nume propriu , prin care a solicitat respingerea actiunii formulate de catre reclamanti si sa se constate ca este proprietara terenului în litigiu , urmând a fi obligati reclamantii sa-i respecte dreptul de proprietate si posesie asupra terenului în litigiu .

De asemenea, intervenienta a invocat exceptia de necompetenta teritoriala a Judecatoriei Tulcea si a solicitat declinarea competentei  în favoarea Judecatoriei Babadag , învederând ca potrivit art.13 alin.1 cod pr. civila , cererile privitoare la bunuri imobile  se fac  numai la instanta în circumscriptia careia se afla imobilele ,exceptie ce a fost invocata si de reclamanti prin aparator la primul termen de judecata din data de 12.12.2007.

Prin sentinta civila nr.3566 din 12 decembrie 2007 s-a admis exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Tulcea si s-a declinat competenta solutionarii cauzei în favoarea Judecatoriei Babadag.

Cauza a fost înregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 41/179/2008 din 17.01.2008.

În cauza a fost invocata exceptia lipsei calitatii procesuale  pasive  cu privire la pârâtii chemati de reclamanti  prin actiunea introductiva de instanta, raportat la cererea de interventie în nume propriu formulata de intervenienta ... , învederându-se ca în cauza  pârâtii chemati prin actiunea introductiva de instanta  nu pot avea  calitate procesuala pasiva, în contextul în care intervenienta este  proprietara terenului în litigiu.

Prin Sentinta civila nr. 522/27.08.2008, Judecatoria Babadag a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Comunei Baia , a Consiliului local al comunei Baia si a Primarului comunei Baia.

A respins actiunea formulata de reclamantii ... si ....

A admis cererea de interventie .

A respins ca nefondata actiunea fata de intervenienta ....

A obligat reclamantii la 1000 lei RON cu titlu de cheltuieli de judecata catre intervenienta.

Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:

Cu privire la exceptia invocata, s-a apreciat întemeiata , pentru urmatoarele considerente :

Uzucapiunea, ca mod de dobândire a proprietatii,este o sanctiune împotriva vechiului proprietar care , dând dovada de lipsa de diligenta ,  a lasat vreme îndelungata bunul sau în mâna unei alte persoane .

Prin urmare în conditiile în care legitimarea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati între persoana pârâtului si subiectul pasiv  al raportului juridic dedus judecatii, s-a apreciat exceptia întemeiata, calitate procesuala în cauza având intervenienta ... .

În cauza au fost administrate probatorii cu înscrisurile sus mentionate, proba cu martori cât si o expertiza tehnica imobiliara având ca obiectiv identificarea si stabilirea vecinatatilor terenului în litigiu.

În cursul judecatii  intervenienta  a invocat  exceptia inadmisibilitatii actiunii .

S-a sustinut ca exercitarea acestei actiuni este admisa numai atunci când nu se poate recurge la o actiune pe calea dreptului comun, în realizarea  dreptului .

În acest sens s-a invocat ca potrivit jurisprudentei Înaltei Curti de Casatie si Justitie, dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune este exclus în situatia în care , între fostul proprietar si posesorul terenului  s-a încheiat un contract care prin el însusi poate transfera dreptul de proprietate .

S-a sustinut ca în temeiul  titlului de proprietate si-au intabulat dreptul de proprietate în cartea funciara , sustinându-se ca în sistemul actual de carte funciara , drepturile reale se transmit , se constituie , se modifica , ori se sting prin înscrierea în cartea funciara , uzucapiunea ca mod de dobândire a dreptului real de proprietate  având un caracter exceptional .

S-a sustinut totodata ca , în contextul în care reclamantii  pretind ca vânzatorii erau proprietarii terenului în litigiu , aveau la dispozitie instrumentele juridice  conferite de legea fondului funciar pentru  obtinerea titlului de proprietate .

Pe fondul cauzei  au invocat precaritatea posesiei .

S-a sustinut ca  reclamantii au invocat ca legislatia în vigoare la data încheierii contractului de vânzare-cumparare nu le permitea cumpararea unei suprafete mai mari de 400 mp. , motiv pentru care au consemnat în contract suprafata de 400 mp.

S-a apreciat ca aceste sustineri nu pot fi primite, învederându-se ca , în cazul în care , suprafata ocupata de constructii si curtea membrului cooperator  ( cum este cazul autorului intervenientei ) ,depaseste 250 mp. , diferenta se include în lotul de pamânt atribuit prin Hotarârea Adunarii Generale a Cooperatorilor , în folosinta , membrului cooperator sau altor persoane , membrii CAP , sau care lucrau în agricultura .

Ca atare  s-a mai apreciat ca pentru terenul excedentar dat în folosinta fostii proprietari plateau taxe , impozite sau chirii , în raport de regimul juridic  al bunurilor.

S-a sustinut ca , din extrasele de rol fiscal se constata ca în 1972 , 1973 , sotii ... si ulterior sotii ... , au platit chirii pentru terenul excedentar .

De asemenea  s-a sustinut ca pâna în anul 1991 , cooperatorii aveau doar un drept de folosinta asupra terenului ,  nici o persoana neputând uzucapa terenul în cauza , pentru bunul motiv ca , uzucapiunea  poate fi îndreptata numai împotriva " adevaratului proprietar ".

S-a sustinut ca reclamantii  au exercitat folosinta asupra terenului în litigiu de 115 mp cu acordul tacit sau expres , cu acordul CAP-ului , în patrimoniul caruia se afla terenul ,iar reconstituirea dreptului de proprietate a fost posibila pentru intervenienta tocmai pentru ca terenul se afla în patrimoniul CAP-ului.

S-a învederat ca , familia ... , de la care reclamantii au dobândit imobilul , au folosit terenul în litigiu cu îngaduinta autorilor intervenientei  care  le-a îngaduit  sa intre  prin curtea din spatele casei  cu autoturismul si utilajele de care dispuneau , suprafata în litigiu reprezentând o cale de acces .

În raport de împrejurarile reliefate s-a apreciat ca reclamantii  au exercitat o posesie precara , prin simpla îngaduinta a proprietarului , actele de simpla îngaduinta asupra unui lucru , învederându-se ca nu constituie posesiune sub nume de proprietar.

S-a învederat ca posesia este afectata si de un alt viciu si anume acela al clandestinitatii posesiei.

În acest sens s-a sustinut ca reclamantii  constientizând faptul ca nu le poate fi reconstituit dreptul de proprietate în temeiul Legii Fondului Funciar nr.18/1991, au intentat prezenta actiune la o instanta necompetenta , în scopul de  a nu afla  despre existenta litigiului , posesia apreciindu-se ca a fost exercitata în aceste conditii în ascuns ,  atât fata de proprietari cât si fata de tertele persoane interesate.

Expertiza tehnica efectuata în cauza a conchis ca suprafata în litigiu masoara o întindere de 92,013 mp , conform planului de situatie anexat la raportul de expertiza efectuat în cauza si ca aceasta suprafata este inclusa  în fisa cadastrala a numitei ... , conform planului de amplasament si delimitare a corpului de proprietate Anexa nr. 1.

Examinând probele instanta a retinut ca prin actul de vânzare-cumparare sus mentionat reclamantii  au dobândit imobilul proprietatea vânzatorilor ... si ... , imobil compus din suprafata de 400 mp si constructiile edificate pe acest teren si descrise în actul de vânzare-cumparare .

Analizându-se actul de vânzare al celor de la care vânzatorii ... si ... au dobândit proprietatea înstrainata , respectiv actul de vânzare autentificat sub nr.339/1939 si care a stat la baza transmiterii proprietatii înstrainate prin actul de vânzare invocat de catre reclamanti  se constata ca suprafata înstrainata  este chiar mai mica decât cea mentionata în titlul invocat de reclamanti ,  fiind compusa din doua suprafete de teren , una de 315 mp si una de 46,25 mp, aceasta constituind  servitute de trecere conform actului de vânzare.

Din extrasele de rol fiscal se constata ca reclamantii  au platit  impozite doar pentru suprafata de 400 mp , pentru diferenta de teren  aflata în folosinta acestia platind chirie .

Pentru terenul în litigiu figureaza ca titular de rol intervenienta , uzucapiunea ca mod de dobândire a proprietatii asupra unui imobil , prin simpla posesie exercitata asupra imobilului  în tot timpul si în conditiile prevazute de lege , reprezinta  în acelasi timp o sanctiune ce se aplica proprietarului imobilului nediligent cu bunul sau în tot timpul  prevazut de lege.

În cauza nu se poate  retine  pasivitatea adevaratului proprietar în contextul în care terenul  s-a aflat în patrimoniul CAP-ului , iar intervenientei i  s-a reconstituit dreptul de proprietate  în temeiul Legii Fondului Funciar.

Posesia exercitata de catre reclamanti se apreciaza ca este o posesie precara asupra terenului , cu îngaduinta CAP-ului , context în care , în cauza , nu se pot aprecia  îndeplinite conditiile cerute de art.1847 din cod civil , referitoare la posesiunea ceruta pentru a prescrie .

De altfel si martori audiati în cauza la solicitarea reclamantului au aratat ca terenul în litigiu reprezinta o cale de acces la locuinta reclamantilor , aratând ca între parti  au existat  discutii o data cu reconstituirea dreptului de proprietate  intervenientei , context în care  reclamantii cunoscând împrejurarea ca intervenienta obtinuse titlul de proprietate nu se poate aprecia ca  posesia  exercitata nu este viciata.

Intervenienta detinând asupra terenului în litigiu un titlu autentic de proprietate , înscris în cartea funciara si reconstituit în baza Legii nr.18/1991 , titlu pe care  reclamantii nu l-au contestat legal , s-a apreciat si pentru considerentele sus retinute ca în cauza nu sunt întrunite cerintele legale pentru a se constata dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune de catre reclamanti , cererea fiind respinsa ca nefondata.

Vazând si dispozitiile art.274 cod pr. civila , au fost obligati reclamantii la 1000 lei Ron , cu titlu de cheltuieli de judecata catre intervenienta.

Împotriva acestei sentinte civile, în termen legal, au declarat recurs reclamantii ... si ..., criticând-o ca fiind netemeinica si nelegala.

Arata în esenta recurentii ca,  instanta de fond nu a interpretat în mod corect  probele administrate în cauza , respectiv declaratiile martorilor ... si ... cu referire la împrejurarea ca suprafata de teren în litigiu, la momentul la care a fost cumparata de recurenti, era îngradita  de aprox.40 de ani într-o forma care s-a pastrat si în prezent si de asemenea, faptul ca nu au existat litigii cu privire la teren.

Totodata se solicita ca la aprecierea motivelor de recurs sa se aiba în vedere si concluziile raportului de expertiza, precum si înscrisurile aflate la filele 98 - 119 din dosarul de fond .

La data de 20 ianuarie 2008 intimata intervenienta ... a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat, instanta de fond realizând o corecta apreciere a probelor administrate în cauza, în cauza nefiind îndeplinite conditiile art.1857 Cod civil.

Examinând hotarârea atacata, sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât si din oficiu, se retine ca recursul este neîntemeiat.

Din actele dosarului se retine ca, instanta de fond a realizat o corecta apreciere a probelor administrate în cauza, martorii audiati în cauza la solicitarea reclamantilor aratând ca terenul în litigiu reprezinta o cale de acces la locuinta lor, iar între parti au existat discutii odata cu reconstituirea dreptului de proprietate al intervenientei,  astfel încât în contextul în care reclamantii recurenti au cunoscut împrejurarea ca intimata intervenienta ... obtinuse titlu de proprietate pentru teren, nu se poate aprecia ca posesia exercitata nu este viciata.

Intimata intervenienta detine asupra terenului în litigiu un titlu autentic de proprietate, înscris în Cartea funciara si reconstituit în baza Legii nr.18/1991, titlu pe care recurentii reclamanti nu l-au contestat.

Uzucapiunea, ca mod de dobândire a proprietatii asupra unui imobil, prin simpla posesie exercitata asupra imobilului în tot timpul si în conditiile prevazute de lege, reprezinta în acelasi timp o sanctiune ce se aplica proprietarului imobilului nediligent cu bunul sau în tot timpul prevazut de lege.

În mod corect a retinut instanta de fond ca în cauza, nu se poate retine pasivitatea adevaratului proprietar în contextul în care terenul s-a aflat în patrimoniul CAP-ului, iar intimatei interveniente i s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul Legii nr.18/1991.

Posesia exercitata de recurentii reclamanti este o posesie precara asupra terenului, cu îngaduinta CAP-ului, context în care, în cauza, nu sunt îndeplinite conditiile cerute de art.1847 Cod civil referitoare la posesiunea ceruta pentru  a prescrie.

Expertiza tehnica efectuata în cauza a concluzionat ca terenul în litigiu are o suprafata de 92,013 mp. si ca este inclusa în fisa cadastrala a intimatei interveniente Chelesu Sirma.

Pentru aceste considerente, hotarârea instantei de fond fiind temeinica si legala, urmeaza a respinge recursul ca nefondat.

În temeiul art.274 C.proc.civ. recurentii vor fi obligati la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre intimata ....

Domenii speta

Spete similare