Recurs.Plangere contraventionala

Decizie 115 din 11.02.2009


Dosar nr. 4973/327/2008

TRIBUNALUL TULCEA

SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV

DECIZIA CIVILĂ NR. 115

Şedinţa publică din 11 februarie 2009

  Prin plângerea înregistrată pe rolul instanţei la data de 17 octombrie 2008, sub nr. 4973/327/2008, petenta ......... a contestat procesul verbal de contravenţie seria A/2007 nr. 0066724 din data de 29 august 2008 întocmit de intimat M.E.F. – A.N.A.F. – D.G.F.P. TULCEA, solicitând anularea acestuia.

Prin Sentinţa civilă nr. 3158 din 24 noiembrie 2008, Judecătoria Tulcea a respins plângerea ca nefondată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Petenta a fost sancţionată, în calitate de administrator al S.C. ......... S.R.L., pentru încălcarea obligaţiei de a depune situaţia financiară anuală la 31 decembrie 2007, cu amendă în cuantum de 400 RON, potrivit art. 42 alin. 2 raportat la art. 41 alin. 2 lit. e) din Legea nr. 82/1991.

Verificând, în conformitate cu dispoziţiile art. 34 alin. 1 din O.G. Nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat, instanţa a reţinut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar fi putut fi invocate din oficiu.

In ceea ce priveşte temeinicia actului sancţionator, instanţa a reţinut că petenta era în culpă pentru că aceasta, în calitate de administrator al S.C. ......... S.R.L. avea obligaţia de a depune situaţia financiară anuală la 31 decembrie 2007.

Impotriva acestei sentinţe a declarat recurs petenta care a criticat-o ca netemeinică, nelegală.

S-a susţinut că procesul-verbal a fost încheiat în lipsă, că nu a avut posibilitatea formulării obiecţiunilor, că obiecţiunile trebuie consemnate distinct în procesul-verbal sub sancţiunea nulităţii absolute, şi nici rubrica „alte menţiuni” nu este completată, ceea ce de asemenea determină nulitatea absolută a procesului verbal de contravenţie.

S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei în sensul admiterii plângerii.

Examinând cauza în raport de criticile formulate, tribunalul constată recursul nefundat.

Potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, în momentul încheierii procesului verbal, agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare, obiecţiuni ce se consemnează la rubrica „alte menţiuni”.

Este evident că aceste dispoziţii legale privesc întocmirea şi redactarea procesului verbal de contravenţie când contravenientul este de faţă pentru că, în caz contrar, nu are aplicabilitate.

In această situaţie, când contravenientul este de faţă, nulitatea care ar interveni în caz de neconsemnare a obiecţiunilor, dacă se face dovada că acestea există, şi au fost formulate este una relativă şi nicidecum absolută cum susţine contravenienta, nulitate care intervine dacă se va face dovada vătămării ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.

In cauză însă, nu se pune problema neîndeplinirii cerinţelor art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 întrucât procesul verbal s-a încheiat în lipsa contravenientei, situaţie permisă de O.G. nr. 2/2001, astfel că apărările petentei ce vizează aceste aspecte nu au temei legal.

Faţă de aceste considerente, cum hotărârea instanţei de fond este temeinică, legală, în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. 1 Cod proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.

Domenii speta