Civil.neindeplinirea conditiilor de a se emite ordin de protectie .

INSTANŢA

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul J.B. la data de 22.03.2021 sub nr. x/200/2021, petentele S.M şi S.M. au solicitat emiterea unui ordin de protecţie, în contradictoriu cu intimaţii S.D. şi B.D., prin care să se dispună evacuarea intimaţilor din imobil, urmând a fi obligaţi să păstreze o distanţă faţă de persoana lor, faţă de locuinţă, de locul de muncă al petentei S.M. şi să le fie interzis orice formă de contact. 

În motivare, au arătat că intimatul S.D. este fiul, respectiv fratele lor, iar B.D. este concubina acestuia, locuind de o perioadă de timp în imobilul lor.

Au menţionat că, pe fondul consumului de alcool, aceştia sunt foarte violenţi, atât verbal, cât şi fizic. Astfel, petenta S.M. a susţinut că a fost îmbrâncită de intimaţi, că au aruncat cu diverse obiecte înspre ea, fapt ce a cauzat pierderea unui dinte. Au mai menţionat că zilnic le sunt adresate injurii, sunt ameninţate cu moartea, intimaţii având un comportament nepotrivit.

Petentele au invocat că au apelat la organele de poliţie, dar nu au fost dispuse măsuri faţă de intimaţii.

Au relatat că ultimul incident a avut loc în data de 21.03.2021, când intimatul S.D. a fost sancţionat contravenţional.

Petentele au învederat că această stare de conflict le insuflă o stare de temere.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 41 alin. 2 din Legea nr. 217/2013.

Având în vedere disp. art. 42 alin.4  din Legea nr. 217/2003, instanţa a procedat la citarea părţilor în conformitate cu regulile ce vizează citarea în cauze urgente, respectiv prin citare telefonică, părţilor comunicându-li-se termenul de judecată acordat, precum şi menţiunea de a prezenta probele de care înţeleg să se folosească (înscrisuri, martori).

În temeiul art. 42 alin.2 şi 3 s-a dispus emiterea unei adrese către Baroul Buzău, pentru a fi asigurată asistenţa juridică gratuită a părţilor.

În vederea soluţionării cauzei, în temeiul prevederilor art. 254 coroborat cu art. 258 Cod proc civ. rap. la art. 42 alin.6 din legea nr. 217/2003,. instanţa a încuviinţat probele cu înscrisuri,  interogatoriul părţilor şi un martor.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

Cu titlu preliminar, referitor la domeniul de aplicare al Legii nr. 217/2003, se reţine că acesta acoperă situaţia membrilor de familie, cât şi a persoanelor între care s-au stabilit relaţii asemănătoare acelora de familie indiferent dacă aceştia convieţuiesc, se circumscriu celor de familie, în accepţiunea pe care legea o dă acestei noţiuni conform art. 5 alin. 1 lit. c).

În egală măsură, instanţa va avea în vedere şi  dispoziţiile alin.2, acelaşi text legal menţionat, potrivit cărora prin victimă se înţelege persoana fizică ce este supusă unei sau mai multor forme de violenţă prevăzute la art.4, inclusiv copii martori la aceste forme de violenţă.

Din susținerile părţilor a rezultat faptul că sunt rude. Astfel, petentele S.M. şi M sunt mama şi fratele intimatului S.D., iar acesta are o relaţie de concubinaj cu intimata B. D, locuind în imobilul situat în Buzău (proprietatea petentei S.M., în temeiul unui contract de întreţinere încheiat cu petenta S.M. Contractul a fost prezentat în faţa instanţei de judecată, în original).

Din răspunsurile coroborate ale interogatoriile administrate tuturor părţilor a rezultat că intimaţii S.D. şi B.D., în urma unei înţelegeri verbale cu petentele din cauză, s-au mutat în urmă cu aproximativ într-un corp de clădire ce ar aparţine petentelor din cauză.

Aceştia au o relaţie de aproximativ 10 ani, din care a rezultat un copil,  şi, în momentul în care s-au mutat în locuinţa petentelor, au efectuat îmbunătăţiri la partea din casă în care locuiesc.

Prin cererea formulată, astfel cum au arătat şi în faţa instanţei de judecată, în momentul în care au formulat concluzii orale pe fondul cauzei, solicită evacuarea intimaţilor, cu menţiunea că s-ar putea înţelege amiabil cu privire la contravaloarea îmbunătăţirilor aduse imobilului în care locuiesc.

Petenta, în cursul administrării a probei cu interogatoriul, a afirmat că intimaţii sunt agresivi, o jignesc, o ameninţă cu moartea, iar intimatul S.D., fiul său, a lovit-o în mod repetat, din cauza unei lovituri a pierdut un dinte.

A relatat că discuţiile sunt generate de faptul că intimatul S.D. consumă băuturi alcoolice, dar şi de faptul că nu este de acord cu relaţia pe care acesta o are cu intimata B.D. care are un comportament necorespunzător, o jigneşte. A relatat că, într-adevăr, a existat o convenţie între părţi, prin care au convenit ca intimaţii să se mute în imobilul proprietatea sa, iar aceştia au efectuat câteva îmbunătăţiri. Însă, în prezent, având în vedere comportamentul intimaţilor, nu mai este posibilă convieţuirea acestora, motiv pentru care se impune evacuarea acestora. A menţionat că îmbunătăţirile pretinse de intimaţi nu sunt mari, fiind dispusă să avanseze sumele de bani care ar  reprezentat contravaloarea acestora. 

Petenta SM  a relatat că între părţi există o stare conflictuală, generată de consumul de alcool al intimaţilor, de faptul că aceştia sunt agresivi, le ameninţă şi le adresează injurii. A menţionat că în data de 21.03.2021 a existat un conflict violent între părţi, motiv pentru care au fost apelate organele de poliţie.

A precizat că nu a fost lovită de intimaţi, ci doar jignită în mod constant, iar comportamentul acestora fac imposibilă convieţuirea. 

Intimatul S.D. a relatat că anul trecut îşi căuta o casă, moment în care petentele i-au propus să se mute într-un corp de clădire din curtea comună. A precizat că s-a mutat, împreună cu soţia şi copilul în vârstă de 8 ani, iar banii pe care îi avea pentru achiziţionarea casei, i-a investit în acest corp de clădire.

În prezent, petentele vor să îl evacueze, dar fără a îl despăgubi pentru îmbunătăţirile efectuate. A relatata că nu a lovit petenta S.M, iar susţinerea acesteia că ar fi lovit-o şi a pierdut un dinte nu este reală. În acest sens, a arătat că petenta avea un dinte care se mişca şi nepotul său a ajutat-o să scoată acest dinte.

A arătat că nu este alcoolic, ci consumă din când în când câte un pahar de vin. A susţinut că nici nu poate consuma alcool, iar serviciul nu îi permite acest lucru.

A recunoscut că a adresat injurii petentelor, dar pe fondul discuţiilor permanente.

Intimatul a susţinut că a apelat organele de poliţie în data de 21.03.2021, pe fondul unui conflict cu fiul petentei S.M., fiind lovit de acesta din urmă. A apreciat că prezenta cerere este generată de voinţa petentelor de a îl evacua din casă, pentru a permite fiului petentei S.M. să se mute în locul său.

Intimata B.D a arătat că nu consumă alcool şi nu este agresivă, petentele fiind cele care au un comportament necorespunzător, jignind-o în mod repetat.

A susţinut că acestea nu au apreciat relaţia pe care o are cu intimatul Stanciu Doru, intenţia lor fiind de a îi despărţi.

A arătat că s-au mutat în imobilul petentelor cu acordul acestora, anul trecut, iar banii pe care îi aveau i-au folosit pentru a efectua îmbunătăţiri. De asemenea, a precizat că au achiziţionat lemne, iar în prezent petentele vor să se dispună evacuarea loc, fără a mai avea locuinţă, urmând să rămână pe drumuri, împreună cu minorul în vârstă de 8 ani.

A relatat că nu a jignit petentele, iar pe S.M.  a ajutat-o când a avut nevoie. Astfel, în data de 21.03.2021 i-a cumpărat medicamentele, i-a dat de mâncare, dar în timpul zilei a intervenit un nou conflict între părţi.

Din nota telefonică efectuată cu agentul de poliţie S.E, din cadrul Postului de Poliţie Săpoca, a rezultat că în evidenţele acestei unităţi nu se regăsesc plângeri sau sesizări privind părţile din cauză, iar în data de 21.03.201, din câte cunoaşte, au fost apelate organele de poliţie, prin serviciul de urgenţă 112, dar nu poate preciza dacă a fost aplicată vreo sancţiune-

Martorul audiat a relatat că este vecin cu părţile şi a auzit de a lungul timpul discuţii şi certuri între părţi. A menţionat că intimatul S.D. are un comportament necorepunzător, în condiţiile în care o jigneşte pe mama sa, petenta S.M.. De asemenea, a relatat că foarte rar l-a văzut pe intimatul S.D. în stare de ebrietate, dar apreciază că are o atitudine agresivă (între intimatul S.D. şi martor a existat un dosar penal, pentru loviri, unde s-au împăcat). În ceea ce o priveşte pe intimata B.D., a relatat că nu a auzit-o pe aceasta adresând injurii petentelor, nu a observat că ar fi agresivă sau că ar consuma alcool. A mai declarat că petenta S.M. i-ar fi spus că a fost lovită de fiul său, dar nu a observat urme de violenţă fizică.

Martorul a declarat că nu cunoaşte aspectele care generează starea conflictuală dintre părţi, iar în data de 21.03.2021 a observat că au venit organele de poliţie, dar nu ştie ce anume s-a întâmplat sau dacă a fost sancţionat ceva.

În plus, instanţa reţine că martorul, în seara dinaintea audierii sale, s-a întâlnit atât cu petentele, cât şi cu intimaţii, la domiciliile acestora, susţinând că nu au discutat despre dosar.

Potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 217/2003 rep, violenţa în familie/domestică,  înseamnă orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima, iar petentele  şi intimaţii,  se circumscriu noţiunii de membru de familie, iar situaţia sesizată intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 217/2003.

Violenţa domestică, conform art. 4 din Legea nr. 217/2003, se poate manifesta în mai multe forme: a) violenţa verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare; b) violenţa psihologică - impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, prin ameninţare verbală sau în orice altă modalitate, şantaj, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum şi alte acţiuni cu efect similar; c) violenţa fizică - vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar, supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activităţi cu grad mare de risc pentru viaţă sau sănătate şi integritate corporală, altele decât cele de la lit. e); d) violenţa sexuală - agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate, viol conjugal; e) violenţa economică - interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acţiunea de sustragere intenţionată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru de familie minor, precum şi alte acţiuni cu efect similar; f) violenţa socială - impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ sau a locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuinţa comună, privarea de acces în spaţiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenţionată de acces la informaţie, precum şi alte acţiuni cu efect similar; g) violenţa spirituală - subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă şi de a învăţa copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare, conform alin. 2 al art. 4,  în nicio formă şi în nicio împrejurare, obiceiul, cultura, religia, tradiţia şi onoarea nu pot fi considerate drept justificare pentru niciun tip de acte de violenţă definite în prezenta lege, dar şi violenţă cibernetică.

Prin urmare, pentru  emiterea unui ordin de protecţie,  trebuie să se facă dovada unei stări de pericol  pentru viaţa, integritatea fizică sau psihică, ori libertatea persoanei, conform art.  38 din Legea nr. 217/2003 rep

Instanţa reţine, din materialul probatoriu administrat, că între părţi există o stare conflictuală, determinată de modul de folosire al unui imobil. Astfel, din interogatoriile administrate părţilor, a rezultat că între aceştia a intervenit o convenţie, în temeiul căreia intimaţii s-au mutat într-un corp de clădire, proprietatea petentei S.M.. Intimaţii pretind că au efectuat îmbunătăţiri la acest imobil, motiv pentru care nu vor să părăsească imobilul. În plus, intimatul S.D.  a invocat că acel corp ar fi fost edificat de tatăl său, având şi el un drept la casă.

În acest context, între părţi există o stare conflictuală, care degenerează, adresându-şi reciproc injurii.

Or, raportat la probele administrate în cauză, instanța reține că petenţii nu au efectuat  dovada unui pericol asupra vieții, integrității fizice sau psihice ale acestuia.

Din probele administrate: înscrisuri, interogatoriul părţilor,  audierea martorului, a rezultat, cu certitudine, că între părți există neînțelegeri familiale.

În ceea ce priveşte conflictul din 21.03.2021, din interogatoriile administrate, a rezultat că atât petentele, cât şi intimaţii  au apelat organele de poliţie, pe fondul aceleiaşi stări conflictuale, dublată şi de implicarea fiului petentei S.M. (a existat o altercaţie fizică între intimat S.D. şi nepotul său, în care s-au lovit reciproc, aşa cum rezultă din interogatoriu coroborat cu declaraţia martorului). Nu a rezultat că în acest eveniment au fost agresate fizic petentele, între părţi existând aceeaşi permanentă stare conflictuală, în care sunt adresate jigniri, injurii reciproce (atitudinea părţilor a fost evidentă inclusiv în sala de judecată).

A pretins petenta S.M. că a fost agresată fizic, context în care a pierdut un dinte, dar aceste aspecte sunt susţinute doar de fiica sa, petenta S.M., nefiind coroborate cu alte probe. Astfel, martorul audiat, vecin cu părţile, nu a observat nicio o agresiune fizică a petentei S.M., singurele aspecte în acest sens cunoscându-le de la victimă.

În ceea ce priveşte pretinsele ameninţări, jigniri dintre părţi, injuriile dintre acestea, nu denotă decât starea ostilă dintre aceştia, violenţa cu care se exprimă toate părţile implicate.

Prin urmare, toate aceste episoade au loc între părţile din cauză, fiecare având, în aprecierea instanţei, propria culpă, fiind responsabile de aceste conflicte.

În niciun caz rolul şi scopul ordinului de protecţie nu este acela de a rezolva conflicte, de altfel violente şi nepotrivite, generate de modul de împărţire a averii părinteşti (de pe urma tatălui), sau de modul în care au convenit asupra folosirii unui corp de clădire, în acest sens părţile având la dispoziţie alte mijloace legale.

Astfel, acțiunile intimaţilor, așa cum reies din probele administrate, nu pot fi încadrate în categoria actelor violente, de natură a crea un pericol pentru viața, integritatea fizică și psihică a petentelor. Este adevărat că situaţia dintre părţi este conflictuală, dar ordinul de protecție a fost creat pentru prevenirea violenței de o anumită intensitate, de natură a crea pericolul descris mai sus.

Instanţa apreciază că şi în cadrul procedurii de emitere a unui  ordinul de protecție, victima  nu este exonerată de obligația de a proba cererea sa, cu atât mai mult cu cât această procedură este una foarte rapidă, astfel încât, nu pot fi administrate probe ce necesită timp îndelungat.

În plus, această procedură nu este menită a rezolva neînţelegeri familiale, urmând ca părţile să manifeste disponibilitate pentru a soluţiona diferendele existente.

Ordinul de protecție, dată fiind natura sa restrictivă de drepturi, nu poate fi luat doar în baza unor indicii, ci în baza unor probe solide de existență a unor acte de violență fizică, psihologică sau de altă natură, probele administrate de petente nedovedind, fără echivoc că împotriva lor se exercită acte de violență, de natură a le pune în pericol viața sau integritatea fizică și psihică.

Faţă de aceste aspecte, având în vedere că din probele administrate nu rezultă îndeplinirea condițiilor pentru emiterea ordinului de protecție, lipsind  condițiile referitoare la punerea în pericol și înlăturarea stării de pericol, instanţa va respinge cererea de emitere a unui ordin de protecţie ca neîntemeiată.

Cheltuielile judiciare în sumă de 1.000 lei, reprezentând onorariu pentru d-na av. B.F., apărător din oficiu pentru petente, respectiv 1.000 de lei, pentru d-na avocat C.D., apărător din oficiu pentru intimaţi (care s-a prezentat la termenul de judecată, a studiat dosar, a consiliat părţile, până în momentul în care s-a prezentat avocatul ales, asigurând în mod real asistenţa juridică din oficiu), vor fi avansate din fondul  Ministerului Justiţiei şi vor rămâne în sarcina statului.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată solicitate de intimaţi, acestea au constat într-un onorariu avocaţial în cuantum de 1.500 de lei.

Potrivit art. 451 alin. 2 C.pr.civ., instanţa poate, din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariile avocaţilor  atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată, având în vedere şi circumstanţele cauzei.

În aprecierea cuantumului onorariului, instanţa trebuie să aibă în vedere atât valoarea cauzei, dar  şi proporţionalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauză, determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului.

De reţinut că prevederile art. 451 alin. 2 recunosc instanţei dreptul de a cenzura cheltuielile de judecată reprezentând onorariu avocat, în situaţia în care va constata că acestea sunt disproporţionat de mari faţă de activitatea prestată de avocat urmând a se raporta la onorariile prevăzute în tabloul onorariilor minimale.

Prin aplicarea prevederilor art. 451 alin. 2 C.pr.civ. instanţa nu intervine în contractul de asistenţă juridică dintre avocat şi client, care se menţine în integralitate, (drept urmare, clientul va plăti avocatului onorariul cuvenit), ci doar apreciază în ce măsură onorariul stabilit de partea care a avut câştig de cauză trebuie suportat de partea adversă, ţinând seama de natura şi complexitatea prestaţiei avocatului acestuia.

Ţinând seama de elementele prevăzute de alin.2 al art. 451 C.pr.civ. şi anume: activitatea concretă prestată de avocatul intimaţilor, de faptul că dosarul a fost soluţionat la primul termen de judecată, instanţa reţine că acesta nu a desfăşurat un volum mare de muncă pentru executarea mandatului primit de natură să justifice onorariul perceput în cuantum de 1.500 lei.

 În acest sens instanţa consideră că desfăşurarea activităţii menţionată în contractul de asistenţă juridică implică studierea înscrisurilor existente la dosar şi o documentare juridică adecvată pentru apărarea intereselor pârâtului şi apreciază că suma de 1.000 lei este suficientă pentru a compensa valoarea prestaţiei acestuia, astfel că numai în aceste limite cheltuielile de judecată constând în onorariu avocat pot fi puse în sarcina petentelor.

Domenii speta

Spete similare