Obligaţie de a face

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2021:051.000...

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. .../317/2017*

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 304/2021

Şedinţa publică de la 09 februarie 2021

Completul compus din:

Preşedinte: ...

Judecător : ....

Grefier : ....

Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelanţii pârâţi C. E. , C. I.  şi C. P. împotriva încheierii civile nr. .../26.06.2019 pronunţată de Judecătoria Târgu-Cărbuneşti în dosar nr. .../317/2017, în contradictoriu cu intimatul reclamant C. M. , având ca obiect obligaţie de a face, cauza aflându-se în rejudecare după casare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns intimatul reclamant C. M.  asistat de avocat B. A., lipsă fiind apelanţii pârâţi 

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care arată că la data de 09.02.2021, avocat D. F. D., în calitate de apărător al apelanţilor pârâţi a depus cerere prin care a solicitat acordarea unui nou termen de judecată, pentru imposibilitate de prezentare la termenul de judecată.

În cuprinsul cererii a arătat că, în data de 05.02.2021 ..., i-a comunicat faptul că a fost dispusă măsură carantinării pe o perioadă de 14 zile, fără a-i comunica o decizie în acest sens. A arătat şi faptul că a solicitat Judecătoriei Târgu–Jiu, pe cale de ordonanţă preşedinţială, cerere înregistrată sub numărul .../318/2021 „ încetarea de îndată a măsurii carantinării instituite împotriva reclamanţilor începând cu data de 04.02.2020”.  A ataşat la cererea de amânare,  citaţia emisă acestuia în dosarul nr. .../318/2021 aflat pe rolul Judecătoriei Târgu –Jiu.

Avocat B. A. arată că a observat cererea de amânare şi motivele pentru care a  fost formulată. Susţine că s-a invocat o stare de izolare din partea apărătorului apelanţilor pârâţi, dar nu s-a făcut dovada că i-a fost comunicată o decizie în sensul celor arătate. Arată că lasă la aprecierea instanţei măsura dispusă cu privire la cererea formulată.

Observând împuternicirea avocaţială depusă la dosar pentru apelanţi, se constată că apărătorul D.  F. D. este menţionat pe împuternicire ca fiind în substituire, apărătorul principal fiind D. A., iar cererea de amânare este formulată de către avocatul substituent D. F. D. care a şi depus înscrisuri în susţinerea cererii de amânare. Faţă de aceste motive, tribunalul respinge cererea de amânare.

Se constată că pentru acest termen a fost prorogată discutarea probei cu o nouă expertiză sau supliment de expertiză,  după ce se vor depune obiective.

Avocat B. A. pentru intimatul reclamant arată că nu au fost depuse  propuneri de obiective din partea apelantilor pârâţi, intimatul reclamant şi-a exprimat punctul de vedere la termenul anterior, în sensul că proba cu o nouă expertiză sau supliment de expertiză este  total inutilă în cauza de faţă, solicitând să fie respinsă cu această motivare.

Deliberând, tribunalul respinge proba cu o nouă expertiză sau un supliment la expertiza întocmită în cauză, solicitată de către apelanţi, ca neutilă soluţionării apelului faţă de probatoriul deja administrat în cauză.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat tribunalul acordă cuvântul pe apel.

Avocat B.A. pentru intimatul reclamant C. M. , depune dovezi privitoare la cheltuieli de judecată, respectiv chitanţă reprezentând onorariu avocat în cuantum de 1000 lei, bon combustibil 150,01 lei, bon combustibil 200.04 lei şi bon combustibil 200.20 lei.

Solicită respingerea apelului declarat de cei trei apelanţi împotriva încheierii nr. .../2019 a Judecătoriei Târgu–Cărbuneşti,  ca nefondat şi ţinând cont de dispoziţiile art. 453 Cod procedură civilă, solicită cheltuieli de judecată din acest ciclu procesual, de la fond precum şi în dosarul Curţii de Apel Craiova, care a fost trimis la rejudecare pentru soluţionarea dosarului pe fond.

Prin primul motiv de apel se critică hotărârea primei instanţe, susţinându-se că aceasta  nu ar fi analizat toate probele şi nu ar fi antamat  astfel fondul cauzei, deoarece această cauză trebuia să se raporteze în principal la un petit în revendicare şi dacă se formula un astfel de petit putea fi analizată şi cererea intimatului reclamant în obligaţie de a face.

Apreciază avocat B. A. că prima instanţă a respectat întocmai atât principiul  disponibilităţii reglementat de art. 9 Cod procedură civilă, cât şi dispoziţiile art. 22 alin 6 Cod procedură civilă, ce reglementează principiul rolului activ al judecătorului în aflarea adevărului care are nişte limite, în sensul că s-a pronunţat în limita învestirii sale, s-a pronunţat asupra a tot ceea ce s-a cerut, analizând toate probele care au fost administrate ca urmare a solicitării părţilor în faţa primei. instanţe şi prin prisma petitului cu care a fost învestită şi-a motivat atât în fapt cât şi drept soluţia, deci nu se poate vorbi de o încălcare a dispoziţiilor invocate de către apelanţi  cu trimitere specială la disp. art. 425 alin. 1 lit. b Cod procedură civilă.

De astfel, solicită a se observa că din acest punct de vedere, această teză este oarecum soluţionată  de Curtea de Apel Craiova, prin decizia de anulare şi trimitere la rejudecare pentru a se soluţiona apelul pe fond, constatând că în niciun caz nu se poate vorbi de situaţia neantamării fondului cauzei de către prima instanţă, soluţie care fusese adoptată de către instanţa de apel prin decizia pe care intimatul reclamant a atacat-o la Curtea de Apel Craiova.

În al doilea rând, chiar şi motivele prin care se critică soluţia pe fondul cauzei, sunt total neîntemeiate, fiind evident că soluţia de admitere a acţiunii este atât temeinică, cât şi legală.

Consideră  că temeiul de drept al acţiunii formulate de către intimatul reclamant este acela al instituţiei accesiuni imobiliare invocând teza constructorului de rea-credinţă pe un teren proprietatea intimatului reclamant, fiind evident că atât din proba cu înscrisuri (certificat de moştenitor, înscrierile în cartea funciară ca urmare a unui cadastru general întocmit la nivelul localităţii Bustuchin, la fila 81 existând o astfel de dovadă, rezultând evident că terenul pe care se află construcţia litigantă este un teren proprietatea intimatului reclamant de faţă, teren pe care l-a dobândit prin moştenire de la autorii săi.

Ţinând cont de acest aspect, se punea problema a se stabili dacă autorul apelanţilor pârâţi este în situaţia constructorului de bună sau de rea-credinţă.

Astfel, arată avocat B. A., raportându-se la ultimul răspuns al expertului topograf, că s-a invocat o autorizaţie de construire care arată foarte clar că acea autorizaţie viza o cu totul altă construcţie cât ca destinaţie cât ca şi amplasament, ţinând cont şi de aspectele din care rezultă că înterg teren aparţinea autorului intimatului reclamant, practic autorul pârâtului construind în cunoştinţă de cauză pe un teren ce cunoştea că nu i se cuvenea, în mod evident sunt incidente dispoziţiile art. 494 alin. 3 teza finală din Codul Civil vechi aplicabil cauzei de faţă, astfel încât pârâţii ca şi constructori de rea-credinţă corect au fost obligaţi să ridice  de pe terenul proprietatea intimatului reclamant această construcţie.

Sub aspectul arătat, probele  sunt certe, astfel încât toate criticile formulate în cauza de faţă, nu pot fi primite impunându-se a fi respins ca total nefondat apelul, cu consecinţa obligării la plata cheltuielilor de judecată.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de faţă,

Prin încheierea nr. .../26.06.2019 pronunţată de Judecătoria Târgu –Cărbuneşti în dosar nr. .../317/2017  a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii C. E.  şi C. P. prin întâmpinare.

A fost admisă acţiunea formulată de reclamantul C. M. , în contradictoriu cu pârâţii  C. E. , C. I.  şi C. P., având ca obiect obligaţia de a face. 

Au fost obligaţi pârâţii să ridice de pe terenul reclamantului situat în intravilanul comunei ...., sat ...., judeţul ..., pct. ...., construcţia fânărie pe fundaţie din beton, zidărie bolţari şi acoperiş din ţiglă, astfel cum este identificată în raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert L. I.-G., iar în caz de refuz a fost autorizat reclamantul să efectueze, în numele şi pe cheltuiala pârâţilor, aceste lucrări.

Au fost obligaţi pârâţii, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 4235 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, conform notei de cheltuieli depusă la dosar.

Analizând cauza dedusă judecăţii şi probatoriul administrat în cauză, instanţa a reţinut ca întemeiată acţiunea pentru următoarele considerente:

Reclamantul C. M. , în contradictoriu cu pârâţii C. E. , C. I.  şi C. P. a solicitat instanței obligarea acestora la ridicarea de pe terenul proprietatea sa situat în intravilanul comunei ...., sat ...., judeţul ...,  pct. ....de 528, o construcţie fânărie pe fundaţie din beton, zidărie bolţari si acoperiş din ţiglă, cu o suprafaţa de cca. 70 mp, iar în caz de refuz să fie autorizat el sa execute aceste lucrări pe cheltuiala paraţilor.

Reclamantul este proprietarul unui teren situat în pct. ...,  de pe raza satului ... al com. ..., teren compus din suprafaţa de 1729,9 mp. teren extravilan şi 528 mp teren intravilan curţi-construcţii, teren ce se învecinează la E cu Dc 30, V- pârâul Amaradia, S- B.A., N- S.E., teren ce l-a dobândit prin moştenire legală de la C. S., astfel cum rezulta din certificatul de moştenitor .../24.03.2006 emis de BNP C. C., teren pentru care a şi fost înscris dreptul de proprietate in favoarea sa, conform încheierii nr. .../17.09.2010 emisă de OCP1 Gorj, cât şi ca urmare a înscrierii în cartea funciară făcută în favoarea sa prin operaţiunea de cadastrare generală întocmită la nivelul localităţii Bustuchin, aspect confirmat și de concluziile expertizei conform răspunsului la obiectivul 1.

Pe acest teren, pârâții, împreună cu autorul lor, au ridicat construcţia fânărie descrisă în acțiune, fără a avea eliberată si autorizaţie de construire, fără acordul reclamantului, afectându-i, astfel dreptul de proprietate.

Potrivit art. 248 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, astfel că instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii C. E.  şi C. P. prin întâmpinare.

Astfel, instanța a reținut că, în speță, există identitate dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios dedus judecaţii, ținând cont de obiectul acțiunii, respectiv faptul că reclamantului i se încalcă dreptul de proprietate şi prerogativele conferite de acest drept.

În consecinţă, instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii C. E.  şi C. P. prin întâmpinare.

Pe fondul cauzei, instanța a constatat că reclamantului, în calitate de proprietar al terenului, trebuie să-i fie recunoscut dreptul de proprietate, și toate prerogativele (atributele) ce-i sunt conferite de acest drept, adică de a se folosi  de bun (ius utendi),  de a dispune de bun (ius abutendi) şi de a-i culege fructele (ius fruendi).

În urma probelor administrate în cauză (înscrisuri, interogatoriu, martori, expertiza), instanța a reținut că reclamantul a făcut dovada dreptului său de proprietate cu privire la terenul pe care este amplasată fânăria, și, având în vedere disp. art. 555 și urm. Cod civil potrivit cărora titularul dreptului de proprietate are dreptul de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, a admis acțiunea.

Pe cale de consecință, au fost obligaţi pârâţii să ridice de pe terenul reclamantului situat în intravilanul comunei ...., sat ...., judeţul ..., pct. ..., construcţia fânărie pe fundaţie din beton, zidărie bolţari şi acoperiş din ţiglă, astfel cum este identificată în raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert L.I.-G, iar în caz de refuz autorizează reclamantul să efectueze, în numele şi pe cheltuiala pârâţilor, aceste lucrări.

În temeiul art. 451 şi următoarele Cod procedură civilă, pârâții fiind în culpă procesuală, au fost obligaţi, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 4235 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, conform notei de cheltuieli depusă la dosar.

Împotriva sentinţei instanţei de fond au declarat apel, pârâţii C. I. , C. E.  şi C.P., solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței pronunțate de instanța de fond în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, iar în subsidiar anularea sentinței pronunțate de instanța de fond şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță pentru completarea probatoriilor şi soluționarea pe fond a cauzei. De asemenea, au solicitat şi obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, atât în fața instanței de fond, cât şi în apel.

O primă critică a vizat faptul că în motivarea hotărârii instanța de fond nu a analizat în niciun fel apărările pârâților, soluția dată este motivată pur și simplu pe apărările reclamantului, pe care le-a reținut ca fiind reale, respectiv că reclamantul este proprietarul terenului în litigiu, că toți pârâții ar fi posesorii terenului în litigiu și construcției, că la  edificarea construcției pârâții nu ar fi avut acordul reclamantului. Astfel, instanța de fond a analizat practic o acțiune în revendicare imobiliară doar din prisma unei părți, iar la final să admită acțiunea, ca și cum pârâtul nu s-ar fi apărat sau ar fi recunoscut pretențiile, iar din raportul de expertiză a speculat doar anumite răspunsuri parțiale ale expertului şi nu concluzia ce se desprinde de la fiecare obiectiv în parte și în final din întreg raportul de expertiză.

Astfel, este total străin de natura pricinii ca instanța să analizeze o acțiune în revendicare imobiliară atâta timp cât instanța a fost învestită cu o acțiune în obligația de a face, iar acest petit nu a fost analizat deloc, nu s-a analizat dacă pârâții au edificat construcția pe terenul lor, când a fost edificată și dacă sunt sau nu constructori de bună-credință, dacă au avut acordul autorului reclamantului, întrucât la momentul edificării construcției proprietar era tatăl reclamantului, respectiv dacă a fost edificată de pârâți sau autorul lor, dacă pârâtul este cumpărător de bună sau rea credință sau sunt aplicabile dispozițiile art. 581Cod Civil.

Au considerat că în mod greșit instanța a reținut că pârâții nu dețin autorizație de construire, în condițiile în care la dosar a depus această autorizație, este menționată şi în raportul de expertiză, mai ales că aceste construcții au fost dobândite de pârâtul C. I.  în anul 1998 în baza contractului de întreținere autentificat sub nr. .../09.01.1998 de BNP C. C. Tg-Cărbunești. Ori, în condițiile în care în anul 1998 terenul împreună cu  construcția în litigiu au făcut obiectul contractului de întreținere mai sus menționat, acest teren nu putea fi menționat în certificatul de moștenitor nr. 4/2006 la același notar, întrucât terenul nu a fost niciodată proprietatea exclusivă a numitului C. S. și nici nu l-au stăpânit niciodată, mai mult certificatul de moștenitor nu face dovada proprietății.

De asemenea, au apreciat că susținerea instanței de fond că nu ar fi avut acordul reclamantului la edificarea construcției, demonstrează că instanța de fond a reținut o cu totul stare de fapt decât cea existentă, în condițiile în care din tot probatoriul administrat, la edificarea construcției în litigiu nu a fost proprietar asupra terenului în litigiu și cel învecinat și al construcției, nici reclamantul și nici pârâții, ci autorii lor C.V. și C. S., care au fost frați și s-au înțeles foarte bine în timpul vieții, respectiv de comun acord au împărțit terenul din intravilan în două curele paralele, fiecare avea câte o fânărie pe acestea, iar autorul pârâților a edificat o construcție nouă în anul 1991 cu autorizație și cu ajutorul fratelui său. Ori, dacă nu ar fi fost de acord cu fratele său, C. S. ar fi solicitat în timpul vieții sale terenul și construcția.

În ceea ce privește pe pârâții C. E.  și C.P., greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive acestora, întrucât nu pot avea calitate procesuală pasivă, având în vedere că din contractul de întreținere autentificat sub nr. .../09.01.1998 de BNP C. C., cu sediul în Tg-Cărbunești, depus la dosar, rezultă că terenul în litigiu, este proprietatea exclusivă a pârâtului C. I. , acesta fiind și cel care deține posesia construcției aflată pe teren şi în consecință nu există nicio probă care să determine instanța de fond să ajungă la soluția pronunțată.

În ceea ce privește fondul cauzei, au arătat că din întreg materialul probatoriu rezultă că acțiunea reclamantului este neîntemeiată, nu pot fi obligați pârâții să își demoleze construcția ce este edificată pe terenul proprietatea lor și în baza autorizației de construire,  mai mult,  C. I.  este cumpărător de bună credință, iar autorul  său constructor de bună credință.

Au solicitat să se aibă în vedere principiul disponibilității părților și să se rețină că reclamantul nu a promovat în instanță un capăt de cerere având ca obiect revendicare imobiliară sau grănițuire, iar în ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâților să demoleze construcția aflată pe terenul său, din întreg materialul probatoriu administrat nu rezultă ca această construcție ar fi proprietatea reclamantului, nu se află pe terenul proprietatea sa și nici nu a fost edificată de acesta. Din contră, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză, înscrisuri și din declarațiile de martori rezultă că această construcție se află pe terenul proprietatea pârâtului, a  fost edificată de aceștia în anul 1991 în baza unei autorizații de construire, autorul pârâtului, C. V., figura în cadastru din anii 1986/1988 cu suprafața de 171 mp. Prin contractul de întreținere autentificat sub nr. .../09.01.1988 de BNP C.C. este menționată suprafața de 200 mp, întrucât aceasta era stăpânită în fapt de familia pârâtului. În răspunsul la obiectivele nr. 3-7 terenul în litigiu individualizat la obiectivul nr. 1 nu se regăsește în actele de proprietate ale reclamantului, în teren reclamantul ocupă o suprafață mai mare decât cea menționată în certificatul de moștenitor nr. 4/2006, respectiv ocupă și terenul din actul pârâților, iar, în fapt, reclamantul nu ocupă decât parțial din terenul pârâtului, iar imobilul construcție este atât în posesia, cât și în proprietatea pârâtului C. I. , pârâtul nu a pierdut niciodată posesia și nici autorul său.

 De altfel, au învederat faptul că, documentația cadastrală întocmită cu ocazia cadastrului general la nivel de comună, menționată în raportul de expertiză, nu poate face dovada proprietății atâta timp cât nu se corelează cu actele de proprietate ale părților, în cuprinsul lor se menționează doar posesia, nu și proprietatea, la întocmirea lor a fost prezent doar reclamantul și s-au efectuat măsurătorile după indicațiile reclamantului, în absența pârâtului. Dacă reclamantul în mod abuziv a arătat la măsurătorile cadastrale că terenul și construcția  pârâtului ar fi ale sale, nu poate duce la concluzia că și proprietatea sa atâta timp cât nu se regăsește și în actele de proprietate.

S-a mai arătat faptul că, martorii audiați în fața instanței, autorii părților au fost frați și au împărțit cureaua de teren în litigiu, în intravilan, în două părți, fiecare având pe partea sa câte un grajd de animale. De asemenea, și pârâții l-au demolat pe cel vechi în anul 1991 și au edificat cu autorizație de construire un altul în vederea deschiderii unui magazin alimentar, iar ulterior nu a mai fost folosit cu această destinație.

S-a mai precizat faptul că, așa cum rezultă din răspunsul la obiectivul nr. 3 din raportul de expertiză construcția reclamantului C2 apare ca fiind de 38 mp. în documentația cadastrală, însă nu se regăsește și în certificatul de moștenitor nr. 4/2006. Construcția pârâtului are 51 mp. amprenta la sol și este edificată în baza autorizației de construire nr.10/1991 eliberată de Primăria Bustuchin și se află edificată pe terenul proprietatea pârâtului, dobândit în baza contractului de întreținere.

S-a mai arătat faptul că, așa cum rezultă și din răspunsul la obiectivul nr. 3 din raportul de expertiză construcția reclamantului C2 apare ca fiind de 38 mp în documentația cadastrală, însă nu se regăsește și în certificatul de moștenitor nr. 4/2006.  Construcția pârâtului are 51 mp amprenta la sol și este edificată în baza autorizației de construire nr. 10/1991 eliberată de .... și se află edificată pe terenul proprietatea pârâtului, dobândit în baza contractului de întreținere.

Astfel, construcțiile de pe terenul pârâtului au fost edificate în anul 1991, în baza autorizației de construire nr. 10/28.12.1991 eliberată de ...., iar din schița plan amplasament ce a stat la baza autorizației de construire se poate observa că terenul pârâtului se învecinează în partea de Sud cu C. S., autorul reclamantului.

În dovedirea susținerilor au înțeles să se folosească de probele administrate la instanța de fond, de proba cu înscrisuri, supliment la raportul de expertiză, proba cu contraexpertiză tehnică și orice altă probă a cărei necesitate și concludență ar reieși din dezbateri.

Tribunalul a parcurs procedura prealabilă prevăzută de dispozițiile art. 471 Cod procedură civilă, intimatul reclamant C. M.  a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate. De asemenea, în temeiul dispozițiilor art. 453 Cod procedură civilă a solicitat obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată pe care le va efectua în apel.

În ceea ce privește primul motiv de apel prin care se critică hotărârea primei instanțe, susținându-se că aceasta nu ar fi analizat deloc susținerile și apărările pârâților apelanți, că ar fi analizat practic cauza dedusă judecății prin prisma unui petit în revendicare cu care nu ar fi fost învestită, și că hotărârea practic ar fi nemotivată,  a apreciat această critică și astfel motiv de apel ca fiind  total neîntemeiată.

În acest sens a precizat faptul că instanța a respectat atât principiul disponibilității ce guvernează procedura civilă astfel cum este reglementat de art. 9 Cod procedură civilă, cât și dispozițiile art. 22 alin. 6 Cod procedură civilă, pronunțându-se evident în limita învestirii sale de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, arătând că prima instanță a respectat întocmai și dispozițiile art. 425 alin. 1 lit. b Cod procedură civilă, motivându-și atât în fapt, cât și în drept soluția pronunțată și în același timp respectând și dispozițiile art. 264 Cod procedură civilă și apreciind probele administrate în acest dosar atât în ansamblul lor, cât și pe fiecare în parte și în același timp, aplicând instituția juridică pretabilă cauzei de față și astfel dispozițiile legale ce se impuneau a fi aplicate acestui litigiu, respectiv instituția accesiunii imobiliare pentru situația constructorului de rea-credință, instituție  reglementată de dispoziția veche civilă, ținând cont de momentul edificării acestei construcții, aspect care nu poate decât să ducă la concluzia că, criticile formulate de către apelanți, critici de altfel total generale, sunt total neîntemeiate.

A apreciat că la fel de nefondat este și motivul prin care se susține că soluția primei instanțe, în ceea ce privește fondul cauzei, ar fi atât nelegală și netemeinică, arătând în acest sens că a demonstrat fără niciun dubiu că este proprietarul unui teren situat în punctul ”....” de pe raza satului .... al comunei ..., teren care se compune din suprafața de 1729,9 mp, teren extravilan și suprafața de 528 mp, Dc 10, la Vest- pârâul Amaradia, la Sud- B.A. și la Nord- S. E., acest teren fiind dobândit de reclamant prin moștenire legală de la C.S., astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. .../24.03.2006 emis de BNP C. C., dreptul de proprietatea pentru acest teren fiind înscris în cartea funciară în favoarea sa, astfel cum rezultă din încheierea ..../17.09.2010 emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Gorj, dar mai important este faptul că în lucrarea de cadastru general ce s-a făcut la nivelul localității ...., acest teren a fost înscris în favoarea sa, aspect care, raportat la dispozițiile art. 565 Cod Civil, nu poate decât să confirme susținerea sa că acest teren este un teren proprietatea sa exclusivă, aspect confirmat și de expertiza tehnică în specialitatea topografie întocmită în fața primei instanțe, prin raportare la răspunsul la obiectivul nr. 1.

De altfel, a considerat că, la fel de netăgăduit și univoc este și faptul că pe terenul proprietatea sa există amplasată construcția fânărie, ce face obiectul litigiului de față, acest aspect fiind confirmat de răspunsul pârâților la interogatoriile luate de instanță, de concluziile expertizei tehnice întocmite în fața primei instanțe și chiar de declarațiile martorilor audiați, aspect, care de altfel, observă că nu este contestat nici prin prezentul apel.

A considerat că  nu este susținută de nicio probă afirmația apelanților că între autorul acestora și autorul intimatului reclamant, la momentul edificării construcției, ar fi existat o înțelegere, un acord, ci această afirmație este contrazisă de probele de la dosar, făcând trimitere atât la declarațiile  de martor, cât și la nota de constatare 2611/26.03.2008, întocmită de .... și la notificările trimise de intimatul reclamant prin executorul judecătoresc T. N., la 10.07.2017 și 14.07.2017, probe din care rezultă faptul că atât autorul său pe timpul vieții sale, cât și ulterior reclamantul, permanent s-au opus și nu au fost de acord cu modalitatea abuzivă în care autorul pârâților și pârâții au amplasat construcția pe terenul proprietatea sa.

Astfel, a considerat că prin prisma acestor probe, corect prima instanță a constatat că pârâții atât în nume propriu, cât și în calitatea lor de moștenitori ai autorului lor, C. V., sunt și au calitatea de constructori de rea credință și astfel a admis acțiunea formulată de  intimatul reclamant, soluție ce este total legală și temeinică.

De asemenea, a apreciat că nu se poate vorbi nici de faptul că prima instanță greșit ar fi respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocate de pârâții C. E.  și Croitoru Petre, fiind evident că instanța, prin prisma raportului juridic dedus judecății și aplicând întocmai dispozițiile art. 32 alin.1 lit. b) Cod procedură civilă și art. 36 Cod procedură civilă, a constatat identitatea dintre calitatea de parte și subiectul raportului juridic litigios inclusiv pentru acești pârâți, pârâți care au calitatea de moștenitori ai lui C. V., persoană care abuziv a amplasat construcția pe terenul proprietatea sa, neavând nici o relevanță din punct de vedere al calității procesuale pasive, aspectele invocate în legătură cu contractul de întreținere nr. 30/09.01.1998.

În ceea ce privește solicitarea de probatorii formulată de apelanți prin apel, raportat la dispozițiile art. 478 alin. 2 coroborat cu dispozițiile art. 255 Cod procedură civilă a apreciat că se impune a fi respinsă, întrucât niciuna din probele solicitate  nefiind utile soluționării cauzei, cu atât mai mult cu cât nici nu s-a arătat pentru fiecare din aceste probe, care este faptul de dovedit ce se tinde a fi probat, cu fiecare din aceste probe.

În drept, a invocat dispozițiile legale sus arătate.

Dovada a înțeles să o facă cu probele administrate în fața primei instanțe.

Prin decizia nr. .../14.01.2020 pronunţată de Tribunalul Gorj Secţia I Civilă în dosar nr. .../317/2017 a fost admis apelul declarat de apelanții pârâți C. E. , C. I.  și C.P., împotriva încheierii nr...../2606.2019, pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr. .../317/2017, în contradictoriu cu intimatul reclamant C. M. .

A fost anulată sentința și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

La data de 3 martie 2020 recurentul-pârât C. M.  a declarat recurs împotriva deciziei Tribunalului, solicitând casarea acesteia, rejudecarea apelului şi respingerea acestuia ca nefondat sau, în subsidiar, admiterea recursului, casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de apel.

Prin decizia nr. .../03.09.2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova a fost admis recursul declarat de reclamantul C. M. , împotriva deciziei civile nr. ... de la 14 ianuarie 2019, pronunțată de Tribunalul Gorj, Secţia I Civilă, în dosarul nr. .../317/2017, în contradictoriu cu intimații pârâți C. E. , C. I.  și C. P..

A fost casată decizia civilă nr. ... de la 14 ianuarie 2019 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secţia I Civilă şi trimisă cauza pentru rejudecarea apelului la Tribunalul Gorj.

Cauza a fost înregistrată la rolul Tribunalului Gorj la data de 08.10.2020 sub numărul ..../317/2017* şi a fost acordat termen la data de 24.11.2020.

Prin încheierea de Cameră de Consiliu nr. 156/23.11.2020 a fost admisă cererea de abţinere formulată de membrii completului de judecată A ..., dosarul fiind repartizat completului A .... , stabilindu-se termen de judecată la data de 12.01.2021.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, tribunalul reţine apelul ca fiind fondat  pentru următoarele  considerente:

Prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamantul C. M.  a  învestit  instanţa cu o cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 449 alin. 1 şi 2 Cod  Civil din 1864, respectiv accesiune imobiliară, solicitând obligarea pârâţilor, în calitate de moştenitori ai defunctului C.V., la demolarea unei construcţii cu destinaţie fânărie, situată în satul ...., comuna ...., punctul „....”.

Reclamantul a susţinut că este proprietarului terenului pe care este amplasată construcţia, iar constructorul, pârâţii şi autorul lor, au fost de rea-credinţă, motiv pentru care se impune ridicarea construcţiei.

Reclamantul a invocat ca act de proprietate certificatul de moştenitor nr. ,.../2006 emis de BNP C. C., în urma dezbaterii succesiunii notariale pentru defunctul C.  S. şi mențiunile din cartea funciară, dreptul de proprietate fiind intabulat sub numărul cadastral 35099 din cartea funciară UAT .....

Pârâţii prin întâmpinare au contestat susţinerile reclamantului, pârâţii C. E. şi C. I.  invocând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, motivat de împrejurarea că, fânăria în litigiu este proprietatea pârâtului C. I. , iar  pârâtul C. I.  a susţinut că are calitatea de proprietar asupra terenului pe care este amplasată fânăria, potrivit  contractului de întreţinere autentificat sub nr. .../09.01.1998.

A susţinut pârâtul că terenul provine de la autorul comun al părţilor, C.  S. şi C.  V., fiind fraţi, autorul său fiind înzestrat de către părinţi cu terenul în suprafaţă de 874 mp, teren curţi-construcţii, ce a făcut obiectul contractului de întreţinere.

Prin hotărârea pronunţată, Judecătoria Târgu-Cărbuneşti a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii C. E.  şi C. P. prin întâmpinare. A admis acţiunea şi a obligat pârâţii să ridice de pe terenul reclamantului situat în intravilanul comunei ....., sat ...., judeţul ....., pct. ...., construcţia fânărie pe fundaţie din beton, zidărie bolţari şi acoperiş din ţiglă, astfel cum este identificată în raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert Lipianu Ion-Gheorghe, iar în caz de refuz a fost autorizat reclamantul să efectueze, în numele şi pe cheltuiala pârâţilor, aceste lucrări.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâţii, invocând ca prim motiv de apel pronunţarea unei hotărâri nemotivate, solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.

Cu privire la această critică prin decizia instanţei de recurs s-a reţinut că nu sunt incidente dispoziţiile art. 480 alin. 3 Cod proc. civ., chiar dacă sentinţa apelată a fost motivată succint şi singurul temei de drept avut în vedere îl constituie dispoziţiile art. 555 Cod civil referitoare la conţinutul dreptului de proprietate. Prin urmare, acest motiv de apel  nu va mai  face obiectul analizei instanţei de apel în rejudecarea apelului, fiind deja soluţionat.

În ceea ce priveşte motivul de apel ce vizează respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii C. E.  şi C. P. prin întâmpinare, tribunalul îl apreciază nefondat.

Astfel, reclamantul i-a chemat în judecată pe pârâţii C. E. , C. I.  şi C. P. în calitate de constructori împreună cu autorul lor C. V. ai lucrării ce se solicită a fi desfiinţată, astfel că în raport de obiectul litigiului, respectiv accesiune imobiliară artificială verificarea bunei sau relei credinţe nu se poate face decât în raport cu aceştia, care justifică şi calitate procesuală pasivă.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, tribunalul reţine că în cauză a fost efectuată o expertiză în specialitatea topografie, care a transpus în teren actele invocate de părţi, verificând modul de deținere al terenului, expertul concluzionând că moştenitorii autorului C. V., pârâţii din cauză, ocupă  suprafaţa de 83 mp, în tarlaua 13, parcela 335, teren pe care este amplasată construcţia - fânar, care are o suprafaţă construită la sol de 51 mp, terenul ocupat de pârâţi este îngrădit cu gardul vechi, terenul regăsindu-se în contractul de întreţinere autentificat sub nr. .../9.01.1998, dar şi în certificatul de moştenitor nr. .../24.03.2006 şi în încheierea de carte funciară emisă pentru reclamant.

A concluzionat expertul că există suprapunere de acte între actele prezentate de părţi  privitor la dovedirea dreptului de proprietate pentru terenul afectat de construcţie, expertul apreciind că suprapunerea există doar ca urmare a intabulării dreptului de proprietate de către reclamant prin încheierea nr. 33736/17.09.2010, nu şi în raport de certificatul de moştenitor invocat. La obiectivul nr.1 al expertizei expertul a concluzionat că actul de moștenitor nu cuprinde şi suprafaţa de teren din actul pârâtului de 200 mp, dar ca vecini la Nord şi Est nu mai sunt menţionaţi şi moştenitorii lui C. V. ceea ce se poate deduce că terenul ca amplasament a fost inclus în certificat.

Tribunalul constată în urma lecturării considerentelor hotărârii apelate că prima instanţă a pornit de la premisa că reclamantul este proprietarul terenului pe care este edificată construcţia fânărie şi în raport de atributele dreptului de proprietate el este îndreptăţit să posede, să folosească şi să dispună de bun în mod exclusiv, cu toate că şi pârâtul C. I. pretinde că este proprietarul terenului pe care este edificată construcţia, iar expertiza  efectuată în cauză a concluzionat că acest teren se regăseşte în actele de proprietate ale ambelor părţi.

Deşi reclamantul invocă dispoziţiile art. 565 Cod Civil în vigoare din anul 2011, potrivit cărora dovada dreptului de proprietate în cazul imobilelor înscrise  în cartea funciară se face  cu extrasul de carte funciară, potrivit dispoziţiilor art. 56 alin.1 din Legea 71/2011, legea de punere în aplicare a noului Cod Civil, aceste dispoziţii se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare  unitate administrativ-teritorială, până la acea dată înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate se face numai în scop de opozabilitate faţă de terţi.

La dosarul cauzei nu există însă dovezi că la nivelul UAT .... lucrările de cadastru au fost finalizate pentru a se putea reţine aplicarea în speţă a dispoziţiilor art. 565 Cod Civil.

Tribunalul reţine că pentru soluţionarea cauzei reclamantul trebuie să dovedească că este proprietarul terenului pe care se află edificată construcţia a cărei desfiinţare se solicită, însă în speţă, acesta nu a făcut dovada că este proprietarul exclusiv al suprafeţei de teren pe care este amplasată construcţia fânărie, în condiţiile în care stăpâneşte o suprafaţă mai mare decât cea din act, ocupând suprafaţa totală de 2774 mp., faţă de 2551 mp., din certificatul său de moştenitor, ca vecinătăţi, iar faptic mai puţin cu 83 mp., respectiv terenul împrejmuit de pârâţi, adică 2691 mp., potrivit răspunsului expertului tehnic la obiectivul nr. 5 din expertiză.

Totodată, potrivit concluziilor raportului de expertiză suprafaţa de teren de 83 mp. pe care este edificată construcţia fânărie este ocupată de către pârâţi conform actului de proprietate – contract de întreţinere nr. 39/1998.

Art. 494 Cod civil de la 1864 prevede că „dacă plantaţiile, construcţiile şi lucrările au fost făcute de către o a treia persoană cu materialele ei, proprietarul pământului are dreptul de a le ţine pentru dânsul sau de a îndatora pe acea persoană să le ridice”.

Prin urmare, titularul acţiunii întemeiate pe aceste dispoziţii legale, cu prioritate  trebuie să facă dovada că este proprietarul exclusiv al terenului pe care este edificată construcţia a cărei ridicare o solicită şi cum în speţă pârâţii opun la rândul lor un act de proprietate cu privire la aceeaşi suprafaţă de teren, instanţa nefiind învestită şi cu analiza preferabilității dreptului de proprietate invocat de părţi, pentru a stabili care dintre titluri este mai bine caracterizat şi implicit dacă pârâţii au edificat construcţia pe terenul proprietatea reclamantului, acţiunea este neîntemeiată, urmând a  fi respinsă.

Pentru argumentele expuse în analizarea apelului în limitele devoluţiunii stabilite prin cererea de apel, tribunalul constată că apelul este fondat, motiv pentru care în temeiul art. 480 alin. 2 Cod proc. civ., calea de atac va fi admisă, va fi schimbată în parte sentinţa în sensul că va fi respinsă  acţiunea.  Va fi menţinută soluţia asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive.

Faţă de soluţia de admitere a apelului şi de respingere a acţiunii, intimatul reclamant  este în culpă procesuală în sensul art. 453 Cod proc. civ., urmând să fie obligat să achite apelanţilor suma de 1550 cheltuieli de judecată la prima instanţă şi în apel, constând onorariu de avocat 1500 lei la prima instanţă şi în apel şi taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei aferentă apelului. Nu au fost avute în vedere şi cheltuielile  de judecată din recurs, nefiind solicitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelanţii pârâţi C. E. , C. I.  şi C. P., toți cu domiciliul în comuna ..., sat ..., județul ... împotriva încheierii civile nr. .../26.06.2019 pronunţată de Judecătoria Târgu – Cărbuneşti în dosar nr. ..../317/2017, în contradictoriu cu intimatul reclamant C. M. , domiciliat în comuna ..., sat ...., nr. ...., județul ....

Schimbă în parte sentinţa în sensul că respinge acţiunea.

Menţine soluţia asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive.

Obligă intimatul reclamant să achite apelanţilor 1550 cheltuieli de judecată la prima instanţă şi în apel.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, recurs care se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei azi, .....2021.

Preşedinte,

......Judecător,

.......

Grefier,

.......

Red. ..../teh......

11.03.2021/6ex

Jud.fond P.H.L.C

Domenii speta

Spete similare