Art.138 din Legea 85-2006

Dosar nr. 2273/88/2008

ROMÂNIA

TRIBUNALUL TULCEA

SECŢIA CIVILĂ, COMERCIALĂ ŞI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

SENTINŢA CIVILĂ NR. 240

Şedinţa publică din data de 13 februarie 2009

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr.2273/88/2008, petenta SC (...) SPRL, din care ulterior s-a desprins Cabinet Individual de Insolvenţă (...)- reprezentată prin practician în insolvenţă (...) a chemat în judecată pe (...) şi (...), în calitate de asociaţi şi administratori ai SC (...) SRL Tulcea, pentru atragerea răspunderii lor personale, ca organe de conducere ai societăţii, în tem.disp. art.138 din Legea nr.85/2006.

În fapt, s-a susţinut de către petent că pârâţii nu au respectat prev. art.138 al.1 pct.a, c şi d din Legea nr.85/2006, în calitatea lor de administratori ai societăţii, în sensul că au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice, în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane, au dispus în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea în mod vădit persoana juridică la încetarea de plăţi, nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea.

În mod concret s-a arătat de către petent că societatea SC (...) SRL Tulcea, judeţul Tulcea, a fost înfiinţată în anul 1993 şi deşi a obţinut în primii ani de activitate rezultate economice favorabile, asociaţii şi administratorii (...) şi (...) ( ca şi (...)- care nu a putut fi identificat până în prezent ) deşi au constatat că societatea intră în incapacitate de plată, au continuat activitatea şi în perioada următoare fără a mai depune raportări financiar-contabile, după care au abandonat societatea.

Stocurile de materiale şi produse şi alte creanţe de la 31.12.2002, în valoare de 45.160.000 lei, în anul 2003 şi în continuare au fost valorificate fără a se achita datoriile bugetare iar de la sfârşitul anului 2002 până în prezent administratorii societăţii au continuat o activitate care conducea în mod vădit la încetare de plăţi, dar şi-au însuşit în interes personal majoritatea activelor societăţii ( în principal mijloace fixe şi mijloace circulante ) deşi au abandonat complet societatea.

S-a mai arătat că urmare notificării petentei de a prezenta actele prev. de art.28 al.1 din Legea nr.85/2006, debitoarea nu a  prezentat actele financiar-contabile din perioada de după înfiinţarea societăţii până în prezent precum şi actele de înfiinţare a societăţii şi toate actele financiar-contabile ale acesteia, administratorii societăţii nefiind de găsit în judeţul Tulcea.

Faptele mai sus prezentate şi faptul că în evidenţa sa contabilă nu există acte din care să rezulte datoriile pe care le are către DGFP Tulcea de 16.799 lei şi către Primăria Tulcea de 7 lei.

Se solicită să se constate legalitatea şi temeinicia cererii, de a obliga pe administratorii (...) şi (...), la plata pasivelor societăţii debitoare de 16.806 lei, precum şi a cheltuielilor de procedură şi a onorariului de lichidator.

În drept, prev.art.138 alin.1 pct. a, c, d şi art. 126 din Legea nr.85/2006 şi prev.art.2521 pct.3,4 din Legea nr.31/1990, modificată prin Legea nr.441/2006.

Au fost depuse în dovedire, sentinţa civilă nr.940/COM din 19.06.2007 a Tribunalului Tulcea, raportul întocmit de lichidator  judiciar asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de faliment a debitoarei, tabelul definitiv al creditorilor, bilanţurile contabile încheiate la debitoare pentru anul 2003.

La cererea reclamantei a fost încuviinţată şi s-a dispus efectuarea unei expertize contabile care să evalueze , din analizarea bilanţurilor la 31.12.2003 şi următoarele, şi a balanţelor de verificare, valoarea activelor societăţii nejustificate de administratori; să constate dacă administratorii au folosit bunurile în folos propriu, dacă le-au valorificat existenţa înregistrărilor în contabilitate şi destinaţia fondurilor încasate şi să stabilească dacă administratorii au dispus în interes personal continuarea unei activităţi sau valorificarea de bunuri după data încetării activităţii societăţii, care ducea în mod vădit la încetarea de plăţi.

La termenul de judecată din 13.02.2009, petentul - prin reprezentant practician în insolvenţă (...), a renunţat la judecata cauzei cu privire la pârâtul (...).

Analizând acţiunea formulată, în baza înscrisurilor depuse coroborate cu concluziile raportului de expertiză contabilă şi dispoziţiile legale pe care se întemeiază, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 940/COM din 19 iunie 2007 pronunţată de Judecătorul sindic – Tribunalul Tulcea s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă în formă simplificată cu privire la debitoarea SC (...) SRL Tulcea şi intrarea societăţii în procedura falimentului, la cererea debitoarei D.G.F.P. Tulcea, întemeiată pe disp. art.1 al.2 lit. e din Legea nr.85/2006.

Din raportul prezentat de lichidatorul judiciar desemnat la debitoare asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitoarei, rezultă că această societate a fost înfiinţată în trim. I al anului 1992, având ca obiect principal de activitate comerţ cu amănuntul în magazine de specialitate…însă pentru că administratorii societăţii nu au preschimbat certificatul de înmatriculare, în conf. cu Legea nr.359/2004, societatea a fost dizolvată prin încheierea judecătorului delegat nr.1225/5 mai 2005.

Din acelaşi raport de activitate se reţine că după această dată, administratorii nu a procedat la lichidarea societăţii şi au valorificat în interes propriu bunurile acesteia, fără a-şi achita datoriile pe care le aveau la acea dată.

Din analiza financiar-contabilă efectuată pe baza declaraţiilor de creanţă ale DGFP Tulcea şi ale Primăriei Tulcea rezultă că societatea nu mai are activitate de mai multă vreme fiind practic abandonată de administratori şi înregistrează în prezent datorii numai către Administraţia Finanţelor Publice Tulcea de 16.701 lei.

Lichidatorul judiciar a concluzionat că de starea de insolvenţă a debitoarei se fac vinovaţi pârâţii prin valorificarea în interesul propriu a activelor societăţii, ulterior dizolvării de drept a acesteia prin încheierea judecătorului delegat.

La rândul său, expertul contabil a constatat că prin nejustificarea bunurilor şi a stocurilor de materii prime din gestiunea societăţii debitoare, fostul administrator (...) a creat un prejudiciu în detrimentul creditorilor bugetari în cuantum de 6.380 lei, din care: 6.215 lei, suma rezultată din nejustificarea bunurilor de natura mijloacelor fixe şi 165 lei, suma rezultată din nejustificarea stocului de materii prime şi materiale.

De asemenea, s-a concluzionat de către expert că din raportările financiar contabile şi balanţa de verificare contabilă la 31.12.2003, nu rezultă valorificări de bunuri şi nici încasări de sume din vânzări iar administratorul nu ar fi dispus în interes personal continuarea unei activităţi sau valorificare de bunuri.

Potrivit disp. art.138 al.1 lit. a din Legea nr.85/2006, în cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 59 alin.1 sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvenţă a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau al lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvenţă, să fie suportată de membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum şi de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului, folosind bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei persoane.

În speţă, aşa cum  am arătat, după ce societatea a fost dizolvată ca urmare a nepreschimbării certificatului de înmatriculare în termenul prevăzut de Legea nr.359/2004, fostul administrator (...) a valorificat activele deţinute de societate în interes propriu creând un prejudiciu în cuantum de 6.380 lei în dauna creditorilor conform expertizei contabile efectuate de expert (...) iar în perioada până la data deschiderii procedurii de insolvenţă, din anul 2003 şi până în anul 2007 nu a mai depus evidenţe contabile constând în bilanţuri şi balanţe la DGFP  Tulcea şi ORC Tulcea în conformitate cu disp. Legii contabilităţii nr.82/1991.

Potrivit dispoziţiilor legale mai sus arătate, fostul administrator poate fi obligat la plata unei părţi din pasivul debitoarei chiar dacă a cauzat starea de insolvenţă a debitoarei numai prin una dintre faptele enumerate de art.138 al.1 din Legea nr.85/2006,  în condiţiile existenţei unei legături de cauzalitate între această faptă şi starea de insolvenţă a debitoarei, situaţie demonstrată în cauză în ceea ce priveşte pe pârâtul (...).

În raport de aceste considerente, în baza prevederilor legale mai sus arătate, va fi obligat pârâtul (...), în calitate de fost administrator al debitoarei S.C. (...) SRL TULCEA, să suporte pasivul neacoperit al debitoarei până la concurenţa sumei de 6380 lei reprezentând valoare creanţe nerecuperate.

În temeiul dispoziţiilor art. 246 c. pr.civilă va lua act de renunţarea la judecata cauzei cu privire la pârâtul (...).

4

Domenii speta

Spete similare