Nulitate absolută-competenţă materială

Sentinţă civilă 267 din 19.12.2009


Dosar nr. 2821/88/2008

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Sentinţa Civilă Nr. 267

Şedinţa publică de la 19 Februarie 2009

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr.2821/88/2008 reclamanţii (...) şi (...) au chemat în judecată pe pârâţii (...),  (...) şi SC „(...)” SRL Tulcea,  solicitând evacuarea necondiţionată a locatarei, persoană juridică şi constatarea nulităţii absolute a contractului de comodat nr.4/21.05.2008.

În motivarea cererii reclamanţii au arătat că au închiriat pârâtei SC „IMERIA COMPANY” SRL imobilul proprietatea lor situat în Tulcea, str. Păcii, nr.103, bloc M.2, sc.C, ap.7, încheindu-se contractul nr.5/22.05.2008.

Reclamanţii au susţinut faptul că, cu rea credinţă, pârâţii nu şi-au plătit chiria, iar ei au fost în eroare la momentul încheierii contractului de comodat şi că efecte juridice a produs doar contractul de închiriere menţionat.

La solicitarea instanţei, reclamanţii, prin apărător au depus la dosar cele două contracte invocate în acţiune, precum şi notificarea din 18.09.2008.

În apărare, pârâta SC „(...)” SRL a formulat întâmpinare, invocând în primul rând excepţia de necompetenţă materială, motivat de prevederile deciziei nr.32/2008 a ICCJ, iar cu privire la fondul acţiunii a arătat că la momentul preluării imobilului acesta era într-o stare avansată de degradare, ceea ce a impus multiple îmbunătăţiri.

Totodată, la termenul de judecată din data de 19.02.2009 aceeaşi pârâtă a invocat şi inadmisibilitatea cererii faţă de nerespectarea dispoz. art.720 indice 1 Cod proc.civilă.

Luând în discuţie, cu prioritate excepţia de necompetenţă materială, instanţa constată  că evacuarea necondiţionată a pârâţilor, deşi este menţionată în acţiune la primul capăt de cerere, este în realitate un capăt de cerere accesoriu care decurge în mod firesc şi constituie chiar o consecinţă a admiterii celei de a doua cerinţe din acţiune.

În realitate, constatarea nulităţii absolute a contractului de comodat nr.4/21.05.2008, motivat de existenţa unei erori obstacol, constituie capătul principal de cerere al acţiunii, capăt care are un caracter esenţialmente patrimonial, evaluabil în bani, motiv pentru care devin incidente atât preved. art.282 indice 1 Cod proc.civilă cât şi disp. Deciziei nr.32/2008 dată în interesul legii de ÎCCJ, în interpretarea acestor dispoziţii legale.

Faţă de toate aceste considerente, urmează a fi admisă excepţia de necompetenţă invocată şi a se declina competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea.

1