Contract

SENTINTA CIVILA NR. 134/C

Sedinta publica din data de 12 martie 2012

Completul compus din:

PRESEDINTE  - A.T. V.

GREFIER - A.P.

Pentru astazi fiind amanata pronuntarea asupra actiunii formulate in baza legii contenciosului administrativ de reclamanta  S.C.  „A. T. A.” S.A. BUCURESTI PRIN SUCURSALA BRASOV in contradictoriu cu paratele S.C. „U.  A.” S.A., S.C. „R. T.” S.R.L. si chematele in garantie L. B. & F.  si  AB R.  T.  A.,  avand ca obiect „pretentii”.

 La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare, se constata lipsa partilor.

 Procedura de citare legal indeplinita.

 Dezbaterile asupra cererii de fata au avut loc in sedinta publica din  data de 5 martie 2012, cand  s-au pus concluzii in sensul celor consemnate in incheierea de sedinta din aceea zi, care face parte integranta din prezenta, iar instanta pentru a da posibilitatea  partilor  sa depuna concluzii scrise , in temeiul  art. 146  Cod procedura civila, a amanat pronuntarea pentru data de azi, 12 martie 2012.

T R I B U N A L U L

Deliberand, constata urmatoarele:

Prin cererea  inregistrata la aceasta instanta la  data  de 17.07.2009, sub nr. 6264/62/2009 reclamanta S.C.  „A. T. A.” S.A. B. PRIN SUCURSALA BRASOV a solicitat in contradictoriu cu  paratele S.C. „U.  A.” S.A. si  S.C. „R.T.” S.R.L., obligarea  primei parate la plata  sumei de 303.340 lei, echivalentul  a 100.000 USD, la data  formularii  actiunii, cu titlu  de regres pentru daune achitate de catre  reclamanta, obligarea primei parate la plata  dobanzii  legale, calculate  de la data  introducerii actiuni in instanta  si pana la  plata debitului, conform  art. 3 pct. 17, coroborat cu art. 43 cod  comercial, obligarea  celei de-a doua  parate la plata  sumei de 682.794,54 lei  cu titlu de  regres, diferenta dintre cuantumul  prejudiciului cauzat, 986.134,54 lei ( echivalentul  a 234.025 Euro la data platii) si cuantumul  prejudiciului  acoperit  prin asigurarea CMR incheiata  la parata U. SA, in cuantum de 303.340 lei (echivalentul  a 100.000 USD), obligarea  celei de-a doua  parate la plata dobanzii  legale, calculate de la data  introducerii actiunii  in instanta si pana la plata debitului, conform  art. 3 pct. 17, coroborat cu art. 43 Cod comercial si obligarea  paratelor  la plata  cheltuielilor de  judecata. In subsidiar se solicita  obligarea  celei  de-a  doua  parate  la plata  intregului prejudiciu  cauzat, in cuantum de 234.025 Euro, echivalentul  a 986.134,54 lei la  data formularii actiunii si obligarea  celei de-a  doua parate la plata dobanzii  legale, calculate de la data  introducerii  actiunii in instanta si pana la plata debitului, conform art. 3 pct. 17, coroborat  cu art. 43 cod  comercial si obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea  cererii, reclamanta  a aratat ca  la data de 17.05.2008, conform  procesului verbal de interventie a pompierilor nr. 84/17.05.2008 incheiat  de catre  ISU Timis si a declaratiei  conducatorului  autotrenului Ciobanu Vasile, acesta din  urma a condus  autotrenul  cu nr. de inmatriculare BV – 2512 cu  semiremorca  BV – 2509 dupa  ce a  incarcat  marfa de la  sediul  asiguratului reclamantei  SC AEM SA Timisoara,  in valoare totala  de 234.025 Euro, cu destinatia  Suedia, iar  dupa  incarcare a parcat autotrenul  in incinta  parcarii  unui  supermarket.

La scurt  timp,  cabina autotrenului  a fost cuprinsa de flacari, incendiul  manifestandu-se foarte  violent si cuprinzand  si  semiremorca autotrenului, ocazie cu care  marfa transportata  a fost avariata integral.

Deoarece, la data  producerii  evenimentului, pentru marfa transportata,  proprietatea  SC AEM SA Timisoara  era  incheiata la societatea  reclamanta o polita de asigurare  Cargo nr. 5020176/16.05.2008, contravaloarea  daunei  provocata  asiguratului  reclamantei, conform  procesului verbal  de constatare a daunei  a fost  achitata  acesteia,  de catre  societatea  reclamanta.

Intrucat  pentru  autotrenul  cu nr.  de inmatriculare BV – 2512 cu  semiremorca BV – 2509 utilizator, SC R.  T. SRL la data  producerii  evenimentului  era  incheiata o asigurare tip CMR, la SC U.  A. SA, seria AV nr. 460677, ce  acoperea  prejudicii  cauzate marfii  din vina  transportatorului, in temeiul  art. 22 din Legea nr. 136/1995, reclamanta se subroga in  limitele indemnizatiei  platite, in toate drepturile asiguratului , fata de  cei raspunzatori  de  producerea daunei, respectiv fata de  SC U. A. SA in limitele  politei de asigurare CMR, iar pentru  diferenta, fata de transportator.

In situatia in care  se va dovedi  faptul ca raspunderea  asiguratorului CMR nu poate  fi atrasa, se solicita atragerea  raspunderii  carausului, transportatorului pentru intregul  prejudiciu  cauzat  marfii.

La data de 24.02.2009 a invitat la concilierea prevazuta de  art. 720 ind. 1 Cod procedura civila, pe  parata R. T. SRL  care a dat curs invitatiei, s-a prezentat  la sediul societatii  reclamantei, invederand faptul  ca societatea  are  incheiata respectiva  asigurare CMR si ca nu  este de acord  sa achite  diferenta  de despagubire intrucat  pentru aceasta diferenta  ar fi  incheiata  o  alta asigurare  pe care  insa nu a mai comunicat-o.

La data de 26.03.2007 reclamanta a transmis pentru  rezolvare  pe cale amiabila intreaga documentatie la  SC U. SA.

La data de 09.04.2007 parata SC U. SA a emis  obiectiuni  prin care  au fost  solicitate  o serie de  documente  in vederea achitarii  despagubirilor.

La data de 02.06.2009 cu adresa nr. 7097 reclamanta a comunicat  paratei parte  din documentatia  solicitata, raspunzandu-i  totodata  ca nu  poate onora celelalte  cereri  intrucat  nu este in posesia  documentelor  solicitate, nu are  nici o calitate  de a solicita respectivele  documente de la terti si nu in ultimul  rand faptul  ca documentele  comunicate sunt suficiente  pentru plata  daunei.

Prin  aceeasi adresa a fost invitata parata la concilierea prevazuta de art. 720 ind. 1  Cod procedura civila.

In drept  sunt invocate  prevederile  art. 22  din Legea nr. 136/1995 si art. 998 si 999 Cod civil.

In  probatiune, reclamanta a depus la dosar intampinare.

Prin intampinare, parata S.C. U. A. S.A. Bucuresti a solicitat respingerea cererii reclamantei, aratand ca la data de 17.05.2008, conform procesului  verbal de interventie nr. 84/17.05.2008 intocmit de ISU BANAT al judetului .T detasamentul de pompieri militari DET. 1 POMP. Timisoara a intervenit  la  ora 18.02 in loc. T., in  parcarea Selgros, pentru  stingerea  unui  incendiu produs la  autotractorul cu numarul de inmatriculare BV 2509 si semiremorca cu numar de inmatriculare BV 2512, aflate in proprietatea SC R. T. SA,  incarcate cu  contoare electronice incarcate de la SC A. SA.

Intrucat, la data de 17.05.2008, data producerii evenimentului, pentru marfa transportata, SC AEM SA T. detinea  incheiata  la societatea reclamanta polita de asigurare  Cargo nr. 5020176/16.05.2008, societatea  mai sus mentionata a avizat producerea  daunei  asiguratorului marfii, respectiv SC A. T. A. SA.

In temeiul  asigurarii  Cargo nr. 5020176/16.05.2008, reclamanta din prezenta  cauza a  acordat despagubiri  in  cuantum  de 234.025 euro .

Deoarece la data  producerii  evenimentului, autoutilitara cu nr.  de inmatriculare BV 2509 si  semiremorca cu nr. de inmatriculare BV 2512, ce transporta contoare electronice incarcate de la SC AEM SA detinea o polita valabila de raspundere CMR la SC  U. SA actuala SC  U. SA la data de 06.04.2009 reclamanta,  in temeiul  art. 22 din Legea nr. 136/1995 a  remis reclamantei documentatia de regres solicitand  plata  sumei  de 100.000 USD, reprezentand despagubirea achitata  asiguratului  sau Cargo.

In urma  instrumentarii  dosarului  de daune 7002996139/7003241264, dosar deschis pentru  evenimentul  produs la data de 17.05.2008, parata  a formulat obiectiuni in sensul  contemplarii documentatiei  remise  de reclamanta cu urmatoarele acte:

1. talon sau cartea de identitate  vehicul

2. foaie de parcurs si diagrama tahograf

3. facturile traduse in limba romana

4. expertiza tehnica  extrajudiciara intocmita in dosarul  de dauna cu privire la imprejurarile  producerii  evenimentului , precum  si culpa asiguratului  paratei in producerea  acestui eveniment.

5. poze  concludente  de identificare a semiremorcii asigurate, deoarece in procesul  verbal  de interventie nu sunt  mentionate  aceste  date.

Reclamanta la data de 15.06.2009 a inaintat catre parata S.C. U. A. S.A. Bucuresti raportul de expertiza  intocmit in cauza si fotografiile  cu marfa avariata, in ceea ce priveste celelalte  obiectiuni aducandu-se la cunostinta ca nu  detine  inscrisurile  solicitate si ca, in opinia sa, a  raspuns obiectiunilor.

Ca urmare a  instrumentarii  dosarului de daune 7002996139/7003241264, parata  S.C. U. Asigurari S.A. Bucuresti a stabilit faptul ca evenimentul produs la data de 17.05.2008 este  unul  acoperit  de polita U. precum  si faptul  ca aceasta  era valabila la data  evenimentului, drept  consecinta S.C. U. S.A. in data  de 12.08.2009 a virat  suma de 100.000 USD in contul  indicat  de reclamanta.

Arata ca a efectuat plata in valuta solicitata de reclamanta, desi prin cererea  introductiva de instanta  aceasta  a solicitat  plata  a 303.340 lei reprezentand echivalentul  a 100.000 USD.

Arata ca si-a dovedit buna credinta in solutionarea  dosarului de dauna, in urma  instrumentarii  caruia a si achitat suma de 100.000 USD, cu titlu de  despagubire iar pe de alta parte faptul ca  intarzierea  la plata pe care  reclamanta o invoca  a fost determinata de necesitatea  completarii  dosarului de dauna cu documente, suplimentarea se face  abia dupa completarea dosarului  cu toate  documentele  necesare.

In drept sunt invocate dispozitiile art. 115 – 118 Cod procedura civila.

In probatiune, parata a depus la dosar  inscrisuri.

La data de 22.09.2009 reclamanta  si-a restrans pretentiile  cu suma de 303.340 lei, echivalentul  a 100.000 USD achitati de parata S.C. U. A.S.A., renuntand la  petitele 2 si 3 integral impotriva  acestei parate  si la petitul 6 partial, respectiv  doar impotriva acestei parate.

Mai arata  reclamanta ca  nu sunt  aplicabile dispozitiile  art. 274 Cod procedura civila intrucat parata  a fost  pusa  in intarziere.

Precizeaza ca  isi mentine  pretentiile  impotriva  paratei S.C. R.T. S.R.L. respectiv petitele 3,4 si 5 din actiune.

Prin intampinare, parata S.C. R. T. S.R.L a solicitat respingerea  cererii  reclamantei, aratand ca la data de 17.05.2008, dl. C. V., prepusul  acesteia, a condus autotrenul cu nr. BV – 2512, BV – 2509. Dupa  incarcarea  marfii  de la SC A. SA, ce  trebuia transportata  cu destinatia Suedia, soferul a parcat in vederea  stationarii, pentru  respectarea  timpilor de odihna prevazuti de conventiile  interne si internationale.

La scurt timp, cabina autotrenului a fost  cuprinsa de  flacari, incendiul  fiind  foarte violent si de mare intensitate astfel ca,  desi  s-a intervenit rapid, in prima faza de catre  sofer, precum  si ulterior prin serviciile specializate  ISU Timis, masina a ars rapid, fara a mai  putea  fi stinsa sau  salvata incarcatura, asa  cum  rezulta si din  procesul verbal de interventie incheiat cu ocazia constatarii  evenimentului  nr. 84/17.05.2008.

Marfa  care era in semiremorca si care  a fost dispusa  in  urma incendiului, era asigurata Cargo de catre  beneficiarul  transportului SC A. SA la reclamanta, conform politei 50201/16.05.2008, astfel ca s-a  achitat titularul  politei suma de 234.025 Euro.

S.C. R. T. S.R.L avea o asigurare  de tip CRM seria AV nr. 460677, cu valabilitate din data de 18.10.2007 si pana  la data de 17.10.2008, pentru pagube cauzate marfii ca urmare a efectuarii  transportului , in cuantum de 100.000 USD, la societatea SC U. A. SA Bucuresti.

S.C. R. T. S.R.L a avut o polita generala, valabila 1 an de zile, deoarece nu se  intampla in mod frecvent  sa transporte marfuri  de valoare mai mare  decat  suma asigurata.

Din aceste motive, marfa a fost asigurata Cargo de catre  beneficiarul transportului  SC A. SA, care  insa  nu a informat-o pe S.C. R. T. S.R.L la comanda  transportului  de valoarea  marfii si nu i-a solicitat  sa prezinte  o asigurare pentru  diferenta  de suma  fata de  asigurarea  initiala de 100.000 USD.

Arata ca  asiguratorul S.C. R. T. S.R.L a virat  reclamantei  suma  pana la valoarea asigurarii.

Arata ca S.C. R. T. S.R.L a fost angajata pentru  efectuarea  transportului  de catre  casa de expeditii AB R. T., prin  comanda  nr. 2008.05.13 din data de 17.05.2008.

S.C. R.T.S.R.L a fost informata ca mai exista  o  polita de asigurare  incheiata cu casa de  expeditie AB R. T., situatie  in care reclamanta  nici nu a  facut demersuri pentru a se indrepta impotriva acestei firme.

Pe fondul cauzei se arata ca S.C. R. T. S.R.L nu este  vinovata de producerea  incendiului, fiind vorba de  un caz fortuit.

Asa cum rezulta din  raportul de expertiza efectuat  in cauza  arata ca ne aflam in cazul unei  autoaprinderi a caror origini au ramas necunoscute intrucat parata nu-si insuseste  raportul mentionat aratand ca nu a fost  citata la efectuarea raportului de expertiza, nu a avut posibilitatea  sa isi exprime un punct de vedere sau sa aiba un expert consilier.

In drept sunt invocate prevederile  art. 115, 274 Cod procedura civila si  art. 1082, 1083 si 1156 Cod civil.

In probatiune, parata a depus la dosar  inscrisuri.

Au fost  depuse la dosar raspunsurile la  interogatorii date de reclamanta  si parata S.C. R. T. S.R.L.

La data de 23.02.2011 reclamanta a formulat  cerere de chemare in garantie impotriva L. B.  F. si AB R. T. A., solicitand obligarea  acestora  la plata  sumei de 682.794,54 lei si a  dobanzii legale  calculata de la  introducerea actiunii principale  si pana la  data  achitarii debitelor, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea cererii, reclamanta  a aratat ca  din probatoriu administrat  in cauza  a rezultat  faptul  ca pentru transportul efectuat  de catre  parata S.C. R. T. S.R.L la data de 17.05.2008 si care a pierit  in urma  unui  incendiu produs la mijlocul  de transport  al acestui  caraus, era incheiata  la societatea de asigurare L. B. F. o polita cu numarul 4013168. Aceasta polita a fost incheiata de  catre AB R. T. A. si  cesionata in favoarea  carausului.

Intrucat  in urma demersurilor  amiabile de recuperare a despagubirilor, cele doua societati chemate in garantie  nu au raspuns, reclamanta  a formulat  prezenta  cerere de chemare  in  garantie avand in vedere ca in materie de asigurare, asiguratorul  nu plateste  alaturi  de altul  si nici pentru altul , ci isi executa  propria  obligatie izvorata din contractul de asigurare.

Asadar, in speta  suntem in prezenta a doua  obligatii  distinct, una  intemeiata pe o  fapta ilicita iar cealalta fundamentata  pe raportul  de garantie. Astfel  raspunderea  asiguratorului  este privita ca o consecinta a unei chemari in garantie a sa, cu  singura deosebire ca el poate  fi obligat  la plata in mod direct fata de reclamant.

Prin intampinare, chemata in garantie L. B.  F. a solicitat respingerea  cererii  reclamantei, cu cheltuieli de judecata, invocand  exceptia  lipsei  procedurii  prealabile, aratand ca in prezenta cauza nu s-au respectat prevederile art. 109 alin. 2 Cod Procedura Civila care precizeaza ca sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile.

in acelasi sens au fost invocate  si dispozitiile art. 7201 care prevad obligativitatea procedurii prealabile in cazul cererilor in materie comerciala evaluabile in bani.

Astfel cum rezulta din art. 61, alin. 1 Cod Procedura Civila, cererea formulata de reclamanta, prin care isi largeste cadrul procesual si impotriva acestei societati, trebuie sa imbrace forma unei veritabile cereri de chemare in judecata.

Pentru ca priveste o cerinta pentru declansarea procedurii judiciare, deci pentru sesizarea instantei, exceptia lipsei procedurii prealabile se adauga celorlalte conditii de exercitiu ale actiunii ca o conditie speciala.

Arata ca  exceptia lipsei procedurii prealabile este o exceptie peremptorie si dirimanta pentru ca admiterea acesteia atrage respingerea actiunii dar si absoluta, pentru ca norma care o reglementeaza este imperativa „... inainte de introducerea cererii de chemare in judecata...".

Caracterul imperativ al normei care reglementeaza procedura prealabila decurge si din interesul ocrotit, legiuitorul nelasand la latitudinea partii interesate sau a ambelor parti daca efectueaza sau nu procedura prealabila, ci a conditionat sesizarea instantei de indeplinirea ei.

Intrucat  reclamanta a invocat in aparare faptul ca cererea de chemare in garantie a acestei societati a rezultat din probatoriul administrat apreciaza ca nu poate retine aceasta aparare intrucat inca din procedura concilierii indeplinita de reclamanta cu parata S.C R. T. S.R.L., carausul a invederat ca ar exista o polita de asigurare suplimentara la polita de asigurare CMR incheiata cu asiguratorul U.A. S.A.

In sustinerea considerentelor de mai sus se solicita a fi avut in vedere Procesul Verbal de Conciliere incheiat de reclamanta impreuna cu carausul parat aflat la fila 59, volumul I, prin care i se aduce la cunostinta existenta unei polite de asigurare tip CMR incheiata de casa de expeditii AB R. T. (paragraful 4).

Mai mult decat atat procedura prealabila putea fi indeplinita de reclamanta in

intervalul cuprins intre: introducerea in cauza a L. B.  F. care a fost dispusa prin  incheierea datata 28.03.2011 si urmatorul termen de judecata acordat la 06.06.2011 sau termenul din 07.11.2011 la care actiunea a fost repusa pe rol si pana la urmatorul termen de judecata stabilit pentru 16.01.2012, apreciind ca 2 luni si o saptamana ar fi fost mai mult decat suficient reclamantei sa indeplineasca procedura prealabila cu aceasta societate, sau 07.04.2010 cand L. B.  F. si-a precizat pozitia la o adresa a reclamantei (fila nr. 58-59, Volumul II) si pana la data formularii cererii de garantie 23.02.2011 (fila nr. 76, Volumul II).

Pe cale de consecinta, reclamanta ar fi trebuit sa faca diligentele necesare in vederea indeplinirii procedurii prealabile prevazute imperativ de art. 7201 atat cu casa de expeditii AB R. T. cat si cu L. B.  F..

In concluzie, in cauza de fata, chemarea in judecata a L. B.  F. s-a formulat fara ca in prealabil sa se fi indeplinit procedura obligatorie a concilierii instituita si reglementata de art. 109 alin. 2 si art. 7201 si urm. Cod Procedura Civila.

Pentru toate aceste considerente enuntate mai sus s-a solicitat admiterea exceptiei lipsei procedurii prealabile si totodata respingerea actiunii impotriva L. B. F., ca inadmisibila intrucat lipseste o conditie de exercitiu a actiunii.

A fost invocata si exceptia netimbrarii cererii solicitand respingerea cererii formulate de reclamanta impotriva L.B.  F. ca netimbrata.

Cererea de chemare in garantie (fila 76, Volumul II) a L. B.  F. dupa cum a fost formulata si intemeiata de reclamanta pe dispozitiile art. 62 alin. 2 Cod Procedura Civila nu este timbrata in conformitate cu art. 2, alin. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

De asemenea, incident in cadrul sustinerilor destinate acestei exceptii sunt si dispozitiile art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru care prevede ca „cererile reconventionale, cererile de interventie si de chemare in garantie se taxeaza dupa regulile aplicabile cererii sau actiunii principale."

Chiar daca cererea formulata de reclamanta este denumita „precizare a cererii de chemare in judecata"  apreciaza ca aceasta este o veritabila cerere de chemare in garantie avand in vedere temeiul juridic invocat insasi de reclamanta respectiv art. 61, alin. 2, art. 62 si art. 63 Cod Procedura Civila precum si faptul potrivit caruia chiar reclamanta in motivele acestei cereri mentioneaza „intrucat in urma demersurilor amiabile de recuperare a despagubirilor, cele doua societati chemate in garantie nu au raspuns, am formulat prezenta cerere de chemare in garantie

In ceea ce priveste sustinerea reclamantei sus mentionata in cadrul paragrafului b), pe care o gasim in primul rand, reflectand o redundanta acuta este in al doilea rand si neadevarata, datorita imprejurarii in care la dosarul cauzei la fila nr. 58-59, Volumul II se regaseste raspunsul datat 07.04.2010 emis de L.B.F.la o adresa ce i-a parvenit de la reclamanta.

Pe acest crenel de observatie, avand in vedere dispozitiile art. 61, alin. 2, art. 62 si art. 63 Cod Procedura Civila pe care reclamanta si-a intemeiat cererea denumita „precizare a cererii de chemare in judecata"  apreciaza ca trebuie calificata ca o cerere de chemare in garantie si trebuie timbrata in consecinta.

Fata de cererea precizatoare a cererii de chemare in judecata, care este in fapt o cerere de chemare in garantie formulata de reclamanta a fost invocata si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, solicitand admiterea acesteia si respingerea cererii ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara legitimare procesuala.

In acceptiunea chematei in garantie, pentru a avea calitate procesuala pasiva reclamanta ar trebuie sa faca dovada in ceea ce o priveste, a capacitatii de exercitiu, a capacitatii juridice procesuale si a interesului sau legitim, personal, nascut si actual.

Se ridica problema legitimarii procesuale intrucat nu se contesta ca reclamantului ii este atribuit dreptul de a chema in garantie dar L.B.F.ar trebui sa raspunda numai in cazul in care reclamanta ar cadea in pretentii iar reclamanta nu poate cadea in pretentii decat daca in prealabil i se respinge actiunea fata de parati.

Apreciaza ca, legitimarea procesuala o poate detine dar numai in calitate de parata alaturi de carausul parat, casa de expeditii parata si L.B.F.in calitate de asigurator al paratei casa de expeditii.

De asemenea pentru a avea calitate juridica procesuala pasiva L.B.F.ar fi trebuit chemata in garantie de paratul caraus pentru ca in imprejurarea in care ar fi cazut in pretentii fata de reclamant, plata despagubirilor urma sa fie platita de catre chemata in garantie in baza raporturilor juridice contractuale nascute din polita de asigurare.

Practic, prin chemarea in garantie a L.B.F.de catre reclamanta, „reclamanta s-a subrogat in drepturile paratului".

In concluzie pentru a raspunde in calitate de chemata in garantie in fata reclamantului caruia i s-a respins actiunea in contradictoriu cu paratii cazand in pretentii, se impune necesitatea unui raport juridic existent intre L.B.F.si reclamant, raport juridic care nu exista.

De asemenea, a fost invocata  si exceptia tardivitatii modificarii cererii de chemare in judecata, solicitand respingerea cererii precizatoare prin care L.B.F.a fost introdusa in cauza, ca tardiv formulata.

Aceasta exceptie a fost invocata  ca urmare a calificarii date cererii prin care L.B.F.a fost introdusa in cauza prin incheierea din data de 28.03.2011.

Apreciaza ca cererea formulata de reclamanta nu poate fi calificata ca o cerere precizatoare ci este indubitabil o veritabila cerere modificatoare a actiunii principale ce face obiectul prezentei cauze.

Potrivit dispozitiilor art. 132, alin. 1 Cod Procedura Civila coroborat cu prevederile art. 134 Cod Procedura Civila apreciaza ca cererea modificatoare a actiunii principale (prin care a fost introdusa in cauza L.B.F.) este tardiv formulata avand in vedere ca prima zi de infatisare este consumata, stadiu procesual aflandu-se dupa administrarea probatoriului.

Pe fondul cauzei  se solicita respingerea tuturor capetelor cererii de chemare in judecata  ca neintemeiate si nefondate.

Arata ca intre asiguratul reclamantei, S.C. A. S.A. si

parata S.C. R. T. S.R.L. au intervenit si s-au incheiat contractele de transport nr. 0002773/16.05.2008 (fila nr. 17, Volumul I), 0002771/16.05.2088 (fila nr. 19, Volumul I) si 0002691/16.05.2008 (fila nr. 21, Volumul I).

Actiunea este promovata de asiguratorul marfurilor care in urma producerii evenimentului asigurat, respectiv incendiului produs, a despagubit proprietarul marfurilor in persoana S.C. A. S.A. in drepturile caruia s-a subrogat.

In baza scrisorilor de transport international mai sus mentionate, incheiate la ordinul S.C. A. S.A. carausul parat trebuia sa transporte contoare electronice in greutate bruta totala de 5.454 kg, din Romania cu destinatia Suedia.

Ca o concluzie  arata ca  dreptul la despagubiri izvoraste din contractele de transport international ca urmare pierderii totale a marfurilor din culpa transportatorului.

In urma acoperirii despagubirilor asiguratului reprezentate de avarierea marfurilor in virtutea raporturilor de asigurare, reclamanta S.C. A. T. A. S.A. s-a subrogat in drepturile proprietarului marfurilor.

Despagubirile s-au acordat in virtutea raportului de asigurare existent intre proprietarul marfurilor si asiguratorul acestuia catre reclamanta din prezenta cauza, iar drepturile in care s-a subrogat reclamanta sunt drepturile detinute de proprietarul marfurilor in baza contractelor de transport/scrisorilor de transport CMR sus mentionate.

In consecinta, a fost invocata in aparare Conventia din 19.05.1956 referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele CMR, care potrivit art. 1, pct. 1 prevede ca:

„Prezenta Conventie se aplica oricarui contract de transport de marfuri pe sosele, cu titlu oneros, cu vehicule, cand locul primirii marfii si locul prevazut pentru eliberare, asa cum sunt indicate in contract, sunt situate in tari diferite dintre care cel putin una este tara contractanta independent de nationalitatea participantilor la contract."

Arata ca si Romania si Suedia au ratificat Conventia CMR motiv pentru care prevederile acesteia isi gasesc aplicabilitatea.

Deplina aplicabilitate in prezenta cauza este asigurata si de art. 11 intitulat „Dreptul international si dreptul intern" din Constitutia Romaniei care prevede:

„(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern."

Conventia din 19.05.1956 „referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele CMR" a fost ratificata de Romania prin Decretul nr. 451/1972 si modificata de Protocolul din 05.07.1978 „la Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele CMR".

Conventia CMR asa cum a fost modificata, respectiv Articolul 23 prevede ca:

„2. Cand, in conformitate cu dispozitiile prezentei conventii, este pusa in sarcina transportatorului o despagubire pentru pierderea totala sau partiala a marfii, aceasta despagubire este calculata dupa valoarea marfii la locul si in momentul primirii acesteia pentru transport.

Valoarea marfii este determinata pe baza cursului bursei sau, in lipsa acestuia, pe baza pretului curent a pietei, sau, in lipsa amandurora, pe baza valorii uzuale a marfurilor de acelasi fel si de aceeasi calitate.

Totusi, despagubirea nu poate depasi 8,33 unitati de cont pe kg de greutate bruta lipsa."

In concluzie dispozitiile invocate respectiv art. 23 pct. 3 si art. 25 din Conventia CMR limiteaza raspunderea carausului la 8,33 DST (drepturi speciale de tragere sau unitati de cont) pe kilogram de greutate bruta.

Arata ca valoarea limitata a despagubirilor pe care le datoreaza carausul parat si asiguratorul acestuia in conformitate cu prevederile sus invocate avand in vedere cursul BNR din data producerii avarierii respectiv 17.05.2008 la care 1 DST = 3,8252 lei este urmatoarea 5.454 kg greutate bruta x 8,33 DST x 3,8252 = 173.785,80 lei

Suma rezultata respectiv de 173.785,80 lei convertita pe baza cursului BNR 1 USD = 2,3615 lei, de asemenea din data de 17.05.2008 este egala cu suma de 73.591 USD.

Pe cale de consecinta valoarea limitata a despagubirilor la care poate fi obligat transportatorul ca urmare a avarierii marfurilor si la care este indreptatita reclamanta ca urmare a despagubirii asiguratului sau, este in total de 73.591 USD.

Avand in vedere plata sumei de 100.000 USD efectuata de asiguratorul CMR al carausului parat (fila nr. 79 Volumul I ) catre reclamanta, apreciaza ca S.C. A.T.ASIGURARI S.A. a fost despagubita cu o suma care depaseste cu mult limita maxima la care era indreptatita s-o incaseze, iar in consecinta actiunea trebuie respinsa ca neintemeiata deoarece a ramas fara obiect.

In cererea de chemare in garantie (fila 76, Volumul II) formulata si intitulata de reclamanta „precizare a cererii de chemare in judecata" se mentioneaza in argumentatie ca polita cu nr. 4013168 emisa de L.B.F.in favoarea casei de expeditie AB R. T. a fost cesionata in favoarea carausului parat.

Apreciaza ca acesta afirmatie este determinata de adresa emisa de „Societatea de transport si logistica" catre carausul parat prin care AB R. T. este de acord  sa succesioneze  polita de asigurare nr. 4013168 emisa de catre L.B.F..

Apreciaza ca asiguratul L.B.F.nu are dreptul de a cesiona (daca aceasta a vrut sa insemne folosirea expresiei „succesiona") catre terte persoane polita sa de asigurare nr. 4013168 emisa de catre L.B.F..

In al doilea rand polita de asigurare nr. 4013168, opereaza si acopera prejudiciile suferite sau cauzate strict de asiguratul L.B.F.catre  „Societatea de transport si logistica" AB Romania Transport.

In al treilea rand contractul de asigurare nu poate fi cesionat, conform clauzelor contractuale si chiar daca s-ar permite L.B.F., emitenta a politei trebuia sa  isi  exprime acordul in ceea ce priveste cesiunea.

La  fila nr. 58 din Volumul 2 se afla raspunsul L.B.F.07.04.2010 la reclamatia ce i-a fost expediata de reclamanta iar raspunsul a fost clar:

„Este prima data cand auzim despre acest incident si despre R. T.. Cu informatiile pe care le avem, suntem nevoiti sa refuzam orice responsabilitate in legatura cu aceasta reclamatie...".

Atat la nivel practic cat si teoretic L.B.F.nu poate prelua sub asigurare toti carausii cu care colaboreaza asiguratul acesteia intrucat nu are cunostinta de mijloacele de transport folosite de acestia si automat de rata de probabilitate in producerea unui eveniment asigurat.

Pe de alta parte o cesiune ca sa poata opera mai poate presupune un contract de cesiune iar pentru validitatea acestuia trebuia sa fie intocmit intre trei parti asigurat, asigurator si carausul parat.

In concluzie, asiguratului L.B.F.ii este interzisa cesionarea politei iar imprejurarea ca transportatorul parat obtine la 04.12.2009 adresa de la asiguratul L.B.F.prin care implica polita de asigurare pe care o detine nu poate avea ca efect atragerea raspunderii contractuale a  acestei societati.

In drept sunt invocate dispozitiile art. 115 si art. 274 alin. 1 Cod Procedura Civila si prevederile Conventiei datata 19.05.1956 referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele (CMR).

A fost depusa  intampinare si de  catre  chemata in garantie AB R. T. A.invocandu-se  respingerea  precizarii  de actiune a reclamantei ca tardiv formulata si exceptia  lipsei  calitatii  sale  procesuale pasive, solicitandu-se si  cheltuieli de judecata.

In motivarea  intampinarii se  arata ca prin actiunea formulata la data de 17.09.2009 reclamanta a chemat in judecata S.C. U. A.S.A si S.C. R. T. S.A. solicitand instantei ca prin hotararea ce urmeaza a o pronunta sa „oblige parata S.C. U.A.S.A. la plata sumei de 303.340 lei echivalentul sumei de 100.000 USD la data formularii actiuni, cu titlu de regres pentru daune achitate; sa oblige parata S.C. U.A.S.A. la plata dobanzii legale calculate de la data introducerii actiunii si pana la plata debitului conf. art. 3 pct. 17, coroborat cu art. 43 Cod comercial; sa oblige parata S.C. R.T.S.R.L. la plata sumei de 682.794,54 lei cu titlu de regres, diferenta dintre cuantumul prejudiciului cauzat, 986.134,54 lei (echivalentul a 234.025 Euro la data platii) si cuantumul prejudiciului acoperit prin asigurarea C.M.R. incheiata la parata U. S.A. in cuantum de 303.340 lei (echivalentul a 100.000 USD); sa oblige parata S.C. R.T.S.R.L. la plata dobanzii legale calculate de la data introducerii actiunii si pana la plata debitului conf. art. 3 pct. 17, coroborat cu art. 43 Cod comercial; si obligarea ambelor parate la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu desfasurarea procesului.

In subsidiar, reclamanta a solicitat instantei obligarea paratei S.C. R.T.S.R.L. la plata intregului prejudiciu cauzat, plata dobanzii legale si a cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezenta cauza.

La termenul de judecata din data de 22.09.2009, in temeiul art. 132 alin. (2) Cod procedura civila, reclamanta si-a precizat actiunea reducandu-si catimea pretentiilor pana la concurenta sumei de 682.794,54 lei ca urmare a incasarii sumei de 303.340 lei (echivalentul a 100.000 USD) de la parata S.C U.A.SA, renuntand astfel la petitele nr. 2 si 3 integral si partial la petitul nr. 6 impotriva paratei S.C. U.A.S.A.

La termenul de judecata din data de 28.03.2011. reclamanta si-a precizat din nou  actiunea introductiva de instanta invederand ca intelege a-si valorifica pretentiile in contradictoriu cu AB R.T.A.in calitate de asigurat al politei de asigurare nr. 4013168 si cesionar al acesteia in favoarea paratei S.C. R.T.S.R.L. si impotriva Societatii de Asigurare L.B.F.in calitate de asigurator,emitent al politei mai sus mentionate.

Conform dispozitiilor art. 132 alin. (1) Cod procedura civila, reclamantul isi  poate intregi sau modifica cererea pana la primul termen de judecata, regula de la care legiuitorul a statuat in mod limitativ prin dispozitiile alin.(2) faptul ca cererea nu se considera modificata decat atunci cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii, cand reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii, cand cere valoarea obiectului pierdut sau pierit sau atunci cand inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotriva, in cazul in care cererea in constatare poate fi primita.

Prin urmare, in raport de modificarea paratilor, deci a cadrului procesual, cu care reclamanta intelege sa se judece - situatie ce nu se circumscrie cazurilor limitative prevazute de art. 137 alin.(2) Cod procedura civila - si in raport de data la care aceasta a inteles a-si modifica actiunea in regres, se solicita  sa constate tardivitatea formularii acesteia.

In subsidiarul exceptiei de tardivitate a precizarii actiunii, a fost invocata exceptia de prematuritate a formularii cererii de chemare in judecata a AB R.T.A.in raport de dispozitiile art. 109 ind. 1 alin. (2) coroborat cu dispozitiile art. 720 ind. 1  alin.(1) Cod procedura civila si ale art. 56 Cod comercial (text de lege in vigoare la data precizarii actiunii1), dispozitii potrivit carora sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede in mod expres aceasta.

Astfel, desi actiunea dedusa judecatii are caracterul unei actiuni in regres intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania (in forma in vigoare la data producerii pagubelor si data despagubirii), in conformitate cu dispozitiile art. 56 Cod comercial (de asemenea in vigoare la data precizarii actiunii), daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi, incat  priveste acest act,  legii comerciale, iar potrivit dispozitiilor art. 720 ind. 1 alin.(1) Cod procedura civila, in procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului fie  prin mediere, fie prin conciliere directa.

Fata de dispozitiile legale mai sus mentionate, se solicita a se observa faptul ca prin cererea introductiva de instanta, reclamanta mentioneaza faptul ca a incercat concilierea prealabila a litigiului numai in raport cu paratele initiale, in speta cu S.C. U.A.SA si S.C. R.T.S.R.L., la dosarul cauzei nefiind administrata nici o dovada din care sa rezulte ca anterior formularii prezentei precizari de actiune, reclamanta ar fi procedat la indeplinirea procedurii prevazute de dispozitiile art.720 ind. 1 si urm. Cod procedura civila.

A fost invocata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestei societati aratandu-se ca conform dispozitiilor art. 22 din Legea nr. 136/1995 in forma in vigoare la data producerii pagubei, asiguratorul se subroga in toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei [...] iar in cazul in care in era in vigoare o asigurare obligatorie de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de vehicule si impotriva asiguratorului de raspundere civila, in limitele obligatiei acestuia, conform art. 54.

Prin urmare, avand in vedere atat textul de lege mai sus invocat cat si Procesul - verbal de interventie seria 0000164 avand nr. 84 din data de 17.05.2008 incheiat de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta « Banat» al Judetului Timis si Raportul de expertiza tehnica extrajudiciara - Procese pirogene - incendii intocmit la data de 21 iulie 2008 in cadrul dosarului de dauna nr. 08/181/00001/BO/MCI al A. T., din care rezulta ca, culpa exclusiva pentru producerea incendiului si in mod direct a pagubei, revine paratei S.C. R.T.S.R.L., reclamanta ar fi trebuit sa-si valorifice pretentiile rezultate din diferenta dintre valoarea prejudiciului si suma acoperita prin asigurarea de raspundere, in  mod exclusiv de la aceasta societate.

In ceea ce priveste sustinerea reclamantei potrivit careia AB R.T.A.ar fi incheiat cu parata Societatea de Asigurare L.B.F.polita de asigurare nr. 4013168 pentru transportul in cauza, si pe care ulterior producerii accidentului ar fi cesionat-o catre S.C. R.T.S.R.L., arata ca  aceasta nu corespunde realitatii si este de natura a induce in eroare instanta de judecata.

Astfel, arata ca  Polita de asigurare nr. 4013168 incheiata de AB R.T.A.la parata Societatea de Asigurare L. B. & F., este o asigurare incheiata cu scopul acoperirii riscurilor la care este supusa in general AB R. T. A., si pentru acoperirea pagubelor produse acesteia sau in mod exclusiv de catre aceasta tertilor, motiv pentru care in speta dedusa judecatii nu sunt incidente dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 136/1995 potrivit carora, in cazul existentei mai multor asigurari incheiate pentru acelasi bun, fiecare asigurator este obligat la plata proportional cu suma asigurata si pana la concurenta acesteia, si nici nu au fost indeplinite conditiile alin. (2) din acelasi articol, potrivit caruia, in cazul existentei a mai multor asigurari pentru acelasi bun, asiguratul este obligat sa declare existenta altor asigurari atat la incheierea contractului de asigurare, cat si pe parcursul executarii acestuia.

Mai mult, polita de asigurare mai sus identificata nu a fost cesionata catre parata S.C. R.T.S.R.L., iar adresa emisa la data de 04 octombrie 20102 pe care a fost aplicata stampila AB R.T.A.nu poate produce efectele juridice ale unei cesiuni, atat pentru faptul ca aceasta a fost emisa, semnata si stampilata de catre o persoana fara drept in a angaja AB R.T.A.fata de terti cat si pentru faptul ca nu sunt intrunite conditiile necesare pentru operarea cesiunii, conditii prevazute de dispozitiile art. 1391-1398 si art. 1402 - 1404 Cod civil si nici conditiile impuse de dispozitiile art. 1107 Cod civil pentru subrogatia conventionala.

In ceea ce priveste lipsa valabilitatii adresei de « succesionare a politei de asigurare » nr. 4013168 incheiata de AB R.T.A.la parata Societatea de Asigurare L. B. & F.,  se arata ca eliberarea si semnarea acestei adrese a fost facuta cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare la persoanele ce pot angaja in mod valabil societatea si fara a exista in prealabil un acord al consiliului de administratie al societatii in ceea ce priveste aceasta operatiune.

Astfel, in conformitate cu Certificatul de inregistrare seria 4787267 emis de Oficiul de inregistrare a Companiilor Suedeze, consiliul de administratie al acestei companii este compus din Director General – N. C. D. si Director Adjunct – N. J. L. U., acestea fiind singurele persoane imputernicite a semna in numele companiei.

Avand in vedere faptul ca aceasta adresa, astfel cum s-a mentionat a fost emisa abia la data de 04 octombrie 2010, deci la aproximativ 2 ani si cinci de la data producerii incidentului generator de pagube din culpa S.C. R.T.S.R.L si la mai bine de 1 an si 3 luni de la data inregistrarii pe rolul instantei a acestui litigiu, este evident faptul ca parata S.C. R.T.S.R.L., in mod abuziv a solicitat si obtinut eliberarea acesteia de la o persoana ce nu avea calitatea de a angaja societatea.

Mai mult, astfel cum se poate observa din copia biletului de avion emis la data de 20.09.2010, rezulta indubitabil faptul ca la data de 04 octombrie 2010 - data la care in mod abuziv S.C. R.T.S.R.L. a obtinut aceasta adresa - reprezentantul legal al societatii - Director General N. C. D., nu se afla la societate, intoarcerea acestuia in Suedia avand loc in fapt la data de 05 octombrie 2010.

Arata ca AB R.T.A.prin reprezentantul sau legal a luat cunostinta de existenta acestei adrese la data efectuarii procedurilor de citare in prezenta cauza.

Chiar si in ipoteza in care instanta ar aprecia ca adresa de « succesionare a politei de asigurare » este valabil eliberata, se solicita sa se constate faptul ca aceasta, astfel cum anterior s-a mentionat nu poate produce efectele juridice ale unei cesiuni sau a unei subrogatii conventionale, nefiind intrunite conditiile impuse de lege in acest sens.

Astfel, in ceea ce priveste cesiunea, conform dispozitiilor legale in materie, aceasta este definita ca fiind contractul prin care un creditor transmite o creanta a sa unei alte persoane, iar pentru valabilitatea acesteia se cer a fi intrunite urmatoarele conditii cumulative:

 - sa indeplineasca toate conditiile de validitate ale unui contract referitoare la: consimtamant obiect, capacitate si cauza:

 - pentru opozabilitate fata de terti, cesiunea trebuie sa fie notificata debitorului sau sa fie acceptata de debitor printr-un act in forma autentica.

In ceea ce priveste conditia referitoare la notificarea debitorului cedat sau acceptarea cesiunii de catre acesta printr-un act in forma autentica, arata ca aceasta conditie nu a fost niciodata indeplinita, intrucat pe de o parte, astfel cum s-a aratat, reprezentantul legal al societatii nu avea cunostinta de existenta acestei adrese, iar pe de alta parte, persoana ce a eliberat adresa in cauza nu putea proceda la notificarea debitorului cedat - parata Societatea de Asigurare L.B.F.- intrucat nu era in drept a emite astfel de acte.

 Mai mult decat atat, S.C. R. T. A.B. nu putea proceda la cesiunea politei in vederea acoperirii unui prejudiciu in conditiile in care termenul pentru comunicarea incidentului fusese cu mult timp depasit.

In raport de acest aspect si avand in vedere faptul ca fata de terti cesiunea si  produce efectele numai de ia data notificarii sau a acceptarii cesiunii de catre debitor (Societatea de Asigurare L. B. & F.), apreciaza ca adresa sus amintita - sub rezerva acceptarii acesteia ca valabila - in lipsa notificarii catre debitorul cedat, nu poate produce efectele unei cesiuni.

De asemenea, apreciaza ca in speta de fata, nu poate fi retinut ca intre R. T. A.B, parata S.C. R.T.S.R.L. si Societatea de Asigurare L.B.F.ar fi intervenit o subrogatie legala sau conventionala consimtita de creditor in sensul dispozitiilor art. 1107 Cod civil avand in vedere ca nici pentru aceasta operatiune juridica nu au fost indeplinite conditiile legale.

In ceea ce priveste subrogatia legala, aceasta opereaza conform dispozitiilor art. 22 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, insa conform textului de lege asiguratorul (reclamanta in prezenta cauza) se subroga in toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei - in speta a S.C. R.T.S.R.L., si in nici un caz, nu se poate indrepta impotriva R. T. A.B care are calitatea de tert in raport cu acestea.

In ceea ce priveste subrogatia conventionala consimtita de creditor, pentru a opera in cauza, aceasta ar fi trebuit sa indeplineasca urmatoarele conditii conform art. 1107 alin. (1) Cod civil:

 - sa se produca concomitent cu plata;

 - sa fie expresa;

- chitanta sa aiba data certa.

Fata de toate aspectele mai sus mentionate, apreciaza  ca cesiunea politei de asigurare nr. 4013168 incheiata  la parata Societatea de Asigurare L. B. & F., catre S.C. R.T.S.R.L. nu a avut loc si prin urmare, in speta de fata, AB R.T.A.este lipsita de capacitate procesuala pasiva, motiv pentru care se solicita instantei respingerea cererii indreptate impotriva acesteia ca neintemeiata.

Prin nota de  sedinta  din data de 01.032012 chemata  in garantie L.B.F.AB a invocat exceptia  de  necompetenta generala a instantelor romane, in temeiul  punctului 12 din conditiile generale ale politei de asigurare nr. 40131168.

Aceeasi exceptie a fost invocata  la data de 02.03.2012 si de  cea de-a doua  chemata in garantie.

La termenul de  judecata din data de 05.03.2012 instanta a ramas in pronuntare  asupra  exceptiei de netimbrare a  cererilor de chemare  in garantie.

Analizand actele si  lucrarile dosarului, instanta  retine  urmatoarele:

Cu privire la exceptia de netimbrare a cererilor  de chemare in garantie formulate de reclamanta, instanta  retine ca  desi  la termenul de judecata  din data de 30.01.2012 reclamantei  i-a  fost pusa  in vedere  de catre instanta  obligatia  achitarii  taxei  judiciare de  timbru  de 10938,95 lei si  a timbrului judiciar  de 5 lei aferente cererilor de chemare in garantie, la termenul de judecata din data de 05.03.2012 reclamanta, prin aparator a precizat  ca nu  intelege  sa achite  respectiva taxa.

Intr-o atare situatie sunt aplicabile dispozitiile  art. 20 din Legea nr. 146/1997 si ale  art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995, exceptia  de netimbrare  urmeaza a fi  admisa iar cererile de chemare in garantie anulate ca  netimbrata.

Reclamanta, fiind  in culpa procesuala, urmeaza a  fi  obligata  si la plata cheltuielilor de  judecata efectuate  in proces  de chematele in garantie, potrivit  dovezilor depuse  la dosar (vol. III).

Comunicarea  de catre  chemata in garantie AB R.T.A.catre parata SC R.T. SRL  a unui inscris din care  rezulta  ca  era  incheiata o polita de  asigurare suplimentara  si ca aceasta  era  cesionata  si faptul  ca,  ulterior,  chemata in  garantie s-ar  fi dezis de  aceasta,  nu are  legatura si nu influenteaza  cheltuielile de judecata efectuate  in prezentul  proces de catre  chemata in garantie, iar  acest  aspect ar  fi  putut  fi analizat doar in  conditiile in care  reclamanta ar fi  inteles  sa timbreze cerere de  chemare  in garantie formulata  inclusiv impotriva AB R T. A., aceeasi fiind  situatia  si in legatura cu  asiguratorul acestei societati. Doar  in conditiile  achitarii taxei de timbru  si a timbrului  judiciar s-ar fi  putut analiza raporturile juridice  in care  erau implicate chematele in garantie  si  aceasta  doar in situatia  in care instanta  romana se declara competenta  sa solutioneze cererile de chemare in garantie.

Or, se observa ca abia dupa ce chematele in garantie au invocat  exceptia de necompetenta  generala  a  instantelor romane reclamanta a  declarat ca  nu  intelege  sa  timbreze  chemarile  in garantie.

Pe fondul cererii de chemare in judecata, instanta  retine ca la data de 17.05.2008, conform  procesului verbal de interventie a pompierilor nr. 84/17.05.2008 incheiat  de catre  ISU Timis si a declaratiei  conducatorului  autotrenului C. V., acesta din  urma a condus  autotrenul  cu nr. de inmatriculare BV – 2512 cu  semiremorca  BV – 2509 dupa  ce a  incarcat  marfa de la  sediul  asiguratului reclamantei  SC A. SA Timisoara,  in valoare totala  de 234.025 Euro, cu destinatia  Suedia, iar  dupa  incarcare a parcat autotrenul  in incinta  parcarii  unui  supermarket.

La scurt  timp,  cabina autotrenului  a fost cuprinsa de flacari, incendiul  manifestandu-se foarte  violent si cuprinzand si semiremorca autotrenului, ocazie cu care  marfa transportata  a fost avariata integral.

Deoarece, la data  producerii  evenimentului, pentru marfa transportata,  proprietatea  SC A. SA Timisoara  era  incheiata la societatea  reclamanta o polita de asigurare  Cargo nr. 5020176/16.05.2008, contravaloarea  daunei  provocata  asiguratului  reclamantei, conform  procesului verbal  de constatare a daunei  a fost  achitata  acesteia,  de catre  societatea  reclamanta.

Intrucat  pentru  autotrenul  cu nr.  de inmatriculare BV – 2512 cu  semiremorca BV – 2509 utilizator, SC R. T. SRL la data  producerii  evenimentului  era  incheiata o asigurare tip CMR, la SC U.  A. SA, seria AV nr. 460677, ce  acoperea  prejudicii cauzate marfii  din vina  transportatorului, in temeiul  art. 22 din Legea nr. 136/1995, reclamanta se subroga in limitele indemnizatiei platite, in toate drepturile asiguratului, fata de  cei raspunzatori  de  producerea daunei, respectiv fata de  SC U. A. SA in limitele  politei de asigurare CMR, iar pentru  diferenta, fata de transportator. 

La data de 24.02.2009 reclamanta  a invitat la concilierea prevazuta de  art. 720 ind. 1 Cod procedura civila, pe  parata R.T.SRL  care a dat curs invitatiei, s-a prezentat  la sediul societatii  reclamantei, invederand faptul  ca societatea  are  incheiata respectiva  asigurare CMR si ca nu  este de acord  sa achite  diferenta  de despagubire intrucat  pentru aceasta diferenta  ar fi  incheiata  o  alta asigurare  pe care  insa nu a mai comunicat-o.

La data de 26.03.2007 reclamanta a transmis pentru  rezolvare  pe cale amiabila intreaga documentatie la  SC U. SA.

La data de 09.04.2007 parata SC U. SA a emis  obiectiuni  prin care  au fost  solicitate  o serie de  documente  in vederea achitarii  despagubirilor.

La data de 02.06.2009 cu adresa nr. 7097 reclamanta a comunicat  paratei parte  din documentatia  solicitata, raspunzandu-i  totodata  ca nu  poate onora celelalte  cereri  intrucat  nu este in posesia  documentelor  solicitate, nu are  nici o calitate  de a solicita respectivele  documente de la terti si nu in ultimul  rand faptul  ca documentele  comunicate sunt suficiente  pentru plata  daunei.

Prin  aceeasi adresa a fost invitata parata la concilierea prevazuta de art. 720 ind. 1  Cod procedura civila.

La data de 12.08.2009 parata S.C. U. S.A. a virat  in contul reclamantei  suma de 100.000 USD, corespunzator sumei de 303.340 lei.

Tinand seama de data  efectuarii  platii  de mai sus de catre  parata S.C. U. Asigurari S.A., aceasta urmeaza a fi obligata la plata catre  reclamanta a  dobanzii  legale aferente sumei de 303.340 lei, calculata de la data  introducerii actiunii  si pana la  data  platii  indicata mai sus, conform  art. 43 Cod comercial.

Pentru diferenta dintre  cuantumul prejudiciului cauzat, respectiv pentru  suma  de 682.794,54 lei, raspunderea revine, in temeiul art. 998 – 999 Cod civil,  carausului, respectiv paratei SC R.T.SRL, la aceasta suma  adaugandu-sem, conform  art. 43 Cod  comercial, dobanda  legala  calculata de la  data  de 18.05.2008, a platii  despagubirilor  facuta de reclamanta catre  asiguratul SC A. Timisoara SA, pana la data platii efective, instanta retinand  ca marfa  a fost  distrusa  in momentul  in care  se  afla in  paza juridica  si materiala a paratei SC R.T.SRL.

Existenta politei de asigurare  incheiata  de  casa de  expeditie AB R. T.  nu exonereaza  parata SC R.T.SRL de  plata  despagubirilor  de mai sus cata vreme reclamanta  este cea care  decide impotriva cui intelege  sa actioneze  in justitie pentru recuperarea  prejudiciului, existand  posibilitatea  ca parata SC R.T.SRL  sa solicite, la randul sau, acoperirea prejudiciului prin actionarea  celei  de-a doua  polite de asigurare.

In temeiul art. 274 Cod procedura civila, paratele vor fi obligate si la plata cheltuielilor  de judecata catre  reclamanta, insa doar  in  masura  pretentiilor  admise si  fara a se  lua  in considerare  cheltuielile cauzate  din culpa  reclamantei, respectiv taxele achitate  pentru cererea de repunere pe rol.

De asemenea, in aceste cheltuieli de judecata nu  vor fi  incluse  cheltuielile  pe care reclamanta a fost obligata  sa le plateasca  chematelor in garantie, culpa felului in care reclamanta  a inteles sa  gestioneze, din  punctul de vedere  al  formularii  cererilor de chemare in garantie, procesul, apartinand  acesteia  din urma.

Avand in vedere argumentele mentionate,

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELEL LEGII

HOTARASTE

Admite exceptia de netimbrare a cererilor de chemare in garantie.

Anuleaza cererile de chemare in garantie formulate de reclamanta S.C. A.-T. A. S.A. Bucuresti,  cu sediul in Brasov, C. B., nr. 10 B, jud. Brasov, in contradictoriu cu chematele in garantie L.B.F.AB, cu sediul ales in  Bucuresti,  C. D., nr. 103-105, etaj 5, sector1 si AB R. T. A., cu sediul ales in  Bucuresti, str. D.O., nr. 51, ap. 1, sector 2,  ca netimbrate.

Obliga reclamanta S.C. A.-T. A. S.A. Bucuresti la plata catre chemata in garantie L.B.F.AB a sumei de 17.583 Euro echivalent in lei la cursul BNR la data platii efective, precum si a sumei de 14.880 lei catre chemata in garantie AB R. T.A., cu titlu de cheltuieli de judecata.

Admite cererea formulata de reclamanta S.C. A.-T. A. S.A. Bucuresti in contradictoriu cu parata S.C. U. A. S.A. Bucuresti, cu sediul ales in Brasov,  bd. M. K., nr. 17, bl. C4, jud. Brasov, astfel cum a fost precizata.

Obliga parata S.C. U. A. S.A. Bucuresti la plata catre reclamanta a dobanzii legale aferente sumei de 303.340 lei calculata de la data introducerii actiunii, 17.07.2009 si pana la data platii  primei de  asigurare, 12.08.2009.

Admite cererea formulata de reclamanta S.C. A.-T. A. S.A. Bucuresti in contradictoriu cu parata S.C. R.T.S.R.L., cu sediul  in  Brasov, str. S.,  nr. 6, ap. 43, jud. Brasov.

Obliga parata S.C. R.T.S.R.L. la plata catre reclamanta a sumei de 682.794,54 lei, la care se adauga dobanda legala calculata de la data de 18.06.2008, pana la data platii efective.

Obliga parata S.C. U. A. S.A. Bucuresti la plata catre reclamanta a sumei de 7149,4 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Obliga parata S.C. R.T.S.R.L. la plata catre reclamanta a sumei de 10.943,95 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Respinge celelalte pretentii ale reclamantei referitoare la obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata.

Cu drept de apel in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica azi, 12.03.2012.

 PRESEDINTE, GREFIER ,

A.T. V. A.P.

Red. A.T.V./18.04.2012

Dact. A.P./30.04.2012

 - 7 ex. -

Domenii speta

Spete similare