Tentativă de omor calificat

Sentinţă penală

Constată că  la data de 21.12.2010 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj  rechizitoriul cu nr. 516/P/2010 din data de 21.12..2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj  prin care a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv  inculpatul C.A.I pentru săvârşirea  unei tentative  la infracţiunea  de  omor calificat, faptă prev. de art. 20/174, 175 lit.i C.pen cu aplic.art.73 lit.b C.p.

În fapt, în rechizitoriul Parchetului s-a reţinut că, în după-amiaza zilei de 08.06.2010, inculpatul C.A.I s-a deplasat împreună cu prietenul său, S.D.I la service-ul auto SC AUTO CHECK CENTER Craiova, intenţionând să remedieze o defecţiune pe care o avea la autoturismul prietenului său. Ajungând la acest service, S.D.I a parcat autoturismul, proprietate personală, marca Mercedes C 200 , la intrarea în curtea service-ului, după care , în timp ce inculpatul C.A.I stătea pe scaunul din partea dreaptă faţă, a coborât din autoturism, a intrat în hala service-ului şi a discutat cu patronul acestuia pentru a remedia defecţiunea.

Întrucât mai aveau de aşteptat, S.D.I s-a deplasat la autoturism să-i relateze inculpatului ce urmau să facă.

Pe drum spre autoturism a fost întrebat de partea vătămată N.C care şi el se afla în incinta service-ului, dacă persoana care îl însoţeşte este C.A.I .Relatându-i inculpatului că trebuie să mai aştepte, S.D.I s-a deplasat din nou în incinta service-ului, fiind urmat îndeaproape de fratele părţii vătămate, N.F.C , care şi el, aşa cum a relatat, venise în service să îl ia pe N.I.C pentru a-l transporta la domiciliu.

În incinta service-ului, pe fondul unor discuţii contradictorii, între S.D.I şi partea vătămată N.C s-a iscat un conflict în timpul căruia cei doi şi-au adresat cuvinte jignitoare, lovindu-se reciproc. Totodată, N.F.C , fratele părţii vătămate, a intervenit şi, împreună cu aceasta a exercitat şi el acte de violenţă asupra lui S.D.I.

În aceste împrejurări, inculpatul C.A.I, care se afla în autoturism, a observat cele întâmplate şi, datorită faptului că anterior el mai avusese cu fraţii N alte incidente în timpul cărora el a fost agresat, a sărit în ajutorul prietenului său, S.D.I , s-a apropiat de locul incidentului iar când a ajuns a fost şi el lovit de către N.F.C.

Pentru a-i asigura scăparea numitului S.D.I, inculpatul C.A.I cu ajutorul unui obiect ascuţit, (despre care părţile vătămate susţin că a fost un cuţit, iar inculpatul susţine că a fost o şurubelniţă), i-a aplicat părţii vătămate N.C o lovitură în zona hemitoracică dreaptă, după care, datorită faptului că S.D.I reuşise să fugă spre autoturismul său, inculpatul a părăsit şi el locul conflictului în fugă, iar apoi cu autoturismul au părăsit curtea service-ului.

Urmare acţiunii inculpatului, partea vătămată N.I.C, a suferit, aşa cum rezultă din raportul de constatare medico-legală nr. 2188/A1/21.06.2010, eliberat de I.M.L. Craiova, leziuni care au necesitat pentru vindecare 25 zile îngrijiri medicale şi i-au pus în primejdie viaţa.

Din certificatul medico-legal nr. 1219/A2/09.06.2010, întocmit de I.M.L. Craiova rezultă că şi inculpatul C.A.I a suferit leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare 8-9 zile îngrijiri medicale iar din certificatul medico-legal nr. 1218/A2/10.06.2010, emis de I.M.L Craiova, reiese că S.D.I a suferit leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare 5-6 zile îngrijiri medicale.

Fiind audiat, inculpatul C.A.I a relatat că, datorită conflictelor pe care le-a avut anterior cu fraţii N, a reacţionat în acest mod şi nu a dorit decât să îl scape pe prietenul său, S.D.I, din mâna acestora.

Mai mult, inculpatul C.A.I a recunoscut la urmărirea penală,  săvârşirea faptei şi a solicitat să se judece, potrivit prev. art. 3201 din C.pr.pen., pe baza probelor administrate la urmărirea penală.

Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit că, inculpatul anterior acestui conflict, a formulat plângeri împotriva fraţilor N cât şi a altor persoane, care l-au agresat dar, de fiecare dată şi-a retras plângerile formulate.

Întrucât inc. C.A.I a prezentat un bilet de externare de la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, s-a procedat la efectuarea unei expertize psihiatrice, iar prin raportul de expertiză medico-legală nr. 3493/A1/30.09.2010, I.M.L. Craiova a stabilit că acesta suferă de "tulburare a personalităţii, de tip schizoid cu decompensau polimorfe şi are discernământul faptelor şi al consecinţelor acestuia diminuat şi l-a avut diminuat la data comiterii faptei".

Totodată, s-a opinat şi pentru instituirea măsurii de siguranţă conform art. 113 din C.pen.

Deşi a recunoscut săvârşirea faptei, inculpatul a susţinut că nu a avut intenţia de a ucide ci doar de a-l scăpa pe prietenul său. Totuşi, având în vedere obiectul folosit cât şi zona vizată, s-a apreciat că fapta sa nu poate fi încadrată în prev. art. 182 alin. 2 din C.pen., ci încadrarea corectă a faptei este cea reţinută în prezentul rechizitoriu.

În apărarea sa, inculpatul C.A.I a solicitat efectuarea unei expertize psihiatrice la Institutul de Medicină Legală " Prof Dr. Mina Minovici " Bucureşti, la care, ulterior, a renunţat şi a depus la dosarul cauzei trei caracterizări întocmite de prof. univ. dr. S.C , conf. univ. dr. B.C şi lector univ. dr.Ş .P, din cadrul Universităţii din Craiova - Facultatea de Drept, care au precizat că este student la această facultate şi din punctul lor de vedere l-au prezentat ca fiind un student ambiţios, comunicativ, sociabil, demn de încredere.

Faptele din prezentul rechizitoriu se probează prin : procesele verbale întocmite în cauză, rapoartele de expertiză medico-legală, declaraţiile martorilor, ale părţilor vătămate şi cele ale inculpatului.

Totodată, în expozitivul rechizitoriului s-a menţionat că atât C.A.I cât şi S.D.I au formulat şi ei plângeri penale împotriva fraţilor N , iar acestea formează obiectul dosarului penal înregistrat sub nr. 717/P/2010 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, ce urmează a fi declinat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, spre competentă soluţionare.

S-a reţinut în actul de sesizare că fapta săvârşită de către inculpatul C.A.I întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.20 rap.la art. 174,175 lit i din Codul Penal, cu aplic. art. 73 lit. b din Codul Penal

În ceea ce priveşte latura civilă, s-a arătat că partea vătămată N.I.C s-a constituit parte civilă cu suma de 50.000 lei, reprezentând daune materiale care constau în cheltuielile de spitalizare, cheltuieli efectuate cu medicamente precum şi cu persoanele ce au avut grijă de aceasta, şi suma de 100.000 lei, reprezentând daune morale.

Prin adresa nr. 35921/17.09.2010, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova s-a constituit parte civilă cu suma de 2.199,69 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare cu partea vătămată N.C.I.

Prin ordonanţa din 28.06.2010 s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpatul C.A.I, pentru infracţiunea sus-menţionată.

S-a reţinut, de asemenea, în actul de sesizare că pe parcursul urmăririi penale inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală, apărătorii acestuia justificând iniţial că este plecat din ţară urmând să revină, dar cu ocazia citării ulterioare şi a executării mandatului de aducere s-a constatat că inculpatul se ascunde încercând tergiversarea urmăririi penale. 

Prin încheierea nr.137 din data 08.07.2010 Tribunalul Dolj a respins propunerea de arestare preventivă a inculpatului C.A.I formulată de parchet, iar prin Încheierea nr.143din 19 august  2010, Curtea de Apel Craiova a casat încheierea Tribunalului şi a admis propunerea de arestare preventivă  dispunându-se arestarea în lipsă a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile,  de la data reţinerii şi încarcerării.

Prin încheierea din 30 august 2010 ( dosar nr.2141/54/2010) , Curtea de Apel Craiova a  dispus  punerea în executare a mandatului de arestare preventivă nr.14 din 19 august 2010 emis de Curtea de Apel.

Efectuând cercetarea judecătorească prin readministrarea probatoriului de la urmărirea penală, precum şi prin administrarea de noi probe solicitate de către părţi atât pe latură penală, cât şi pe latură civilă, au fost audiaţi martorii N.C.C.( fila 81), N.R.E( fila 82), N.F.C( fila 83), S.D.I( fila 84), M.F( fila 85), G.D.M (fila 121), N.A.A (fila 122).

Fiind audiat în şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2011, inculpatul C.A.I a arătat că recunoaşte faptele reţinute în actul de sesizare, nu are de propus alte probe, solicitând ca judecata să aibă loc în baza probelor ce au fost administrate la urmărirea penală, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosar.

Totodată, prin cererea depusă la dosar la data de 17 ianuarie 2011, inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tentativă la omor calificat, faptă prev. şi ped. de art.20 rap.la art.174, 175 lit.i C.p. cu aplic. art.73 lit.b C.p., în infracţiunea de vătămare corporală gravă, faptă prev. de art.182 alin.2 cu aplic. art.73 lit. b C.p., cu motivarea că infracţiunii reţinute în actul de sesizare îi lipseşte unul din elementele constitutive, respectiv intenţia de a ucide, ca formă de vinovăţie. În acest sens s-a arătat că, având în vedere modul de derulare al acţiunii  cei care au început conflictul fiind partea vătămată şi fratele său, precum şi persoana inculpatului, care are un  discernământ diminuat, nu se poate concluziona că intenţia acestuia a fost de a ucide, ci numai de a îndepărta agresorii, aceştia din urmă fiind persoane care-l agresaseră în mai multe rânduri.

Prin încheierea de şedinţă din data de 31 ianuarie 2011, în baza art.320/1 alin.8 C.p.p. s-a respins cererea privind aplicarea prevederilor art.320/1 alin.1, 2 şi 7 C.p.p., cu motivarea că, deşi inculpatul a solicitat ca judecata să se facă în baza dispoziţiilor art.320/1 C.p.p. care implică recunoaşterea faptelor reţinute în rechizitoriu şi o judecată numai în baza probatoriului administrat în prima fază procesuală, prin cererea de schimbare a încadrării juridice se schimbă această poziţie procesuală avându-se în vedere diferenţele sub aspectul laturii subiective ale celor două infracţiuni - prima infracţiune ( art.20 rap.la art.174, 175 lit. i C.p) presupune, sub aspectul laturii subiective, intenţia directă sau indirectă ca formă a vinovăţiei, iar cea de-a doua infracţiune ( art.182 alin.2 C.p.) presupune praeterintenţia ca formă a vinovăţiei.

Se constată prin încheierea din data de 14.02. 2011 că în încheierea din 31 ianuarie 2011 s-a comis o eroare materială în dispozitivul încheierii cu privire la pronunţarea asupra cererii de schimbare a încadrării juridice, în mod greşit dispunându-se respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice. De fapt, aşa cum se arată în acelaşi dispozitiv s-a prorogat discutarea cererii de schimbare a încadrării juridice. Respingerea cererii privea aplicarea prevederilor art.320/1 C.p.p., aşa cum rezultă chiar din minuta încheierii din data de 31 ianuarie 2011 şi cum se face de fapt vorbire în considerentele încheierii din 14.02.2011.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei ( fila 33), partea vătămată N.I.C a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 50.000 RON despăgubiri materiale şi 100.000 RON daune morale, arătând totodată că este ameninţat în continuare de către prietenii inculpatului, sugerându-i-se să ajungă la o înţelegere cu acesta atât cu privire la pretenţiile civile, cât şi sub aspectul laturii penale, cele declarate fiind consemnate şi ataşate la dosar.

La data de 18 februarie a fost înaintat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj raportul de nouă expertiză medico-legală psihiatrică nr.A 6/12105/2010 întocmit de Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" Bucureşti, privind pe inculpatul C.A.I. În concluziile raportului s-a menţionat că inculpatul C.A.I a prezentat atât la data comiterii faptei (08.06.2010), cât şi la data expertizării, diagnosticul "tulburare de personalitate de tip instabil-impulsiv", având capacitate psihică de apreciere critică asupra conţinutului şi consecinţelor social-negative ale faptei pentru care este cercetat şi faţă de care discernământul a fost păstrat. "Nu se recomandă măsuri de siguranţă medicale prevăzute de codul penal."

Urmare a solicitării instanţei, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova a comunicat că se constituie parte civilă cu suma de 2199,69 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părţii vătămate N.C.I, înaintând, în copie,  foaia de observaţia clinică a părţii vătămate.

Totodată, la data de 14 martie 2011 s-a depus la dosar referatul de anchetă psiho-socială a inculpatului, concluzionându-se la capitolul "perspectivele de reintegrare în societate" că, deşi inculpatul este lipsit de antecedente penale, a fost implicat mereu în situaţii conflictuale care i-au determinat familia să-şi schimbe domiciliul. De asemenea, s-a arătat că inculpatul dispune de voinţă şi de abilităţile decizionale necesare pentru menţinerea unui comportament pro-social.

Efectuând cercetarea judecătorească, în şedinţa publică din 28 februarie 2011 au fost audiaţi martorii N.C.C., N.R.E, N.F.C, S.D.I, M.F( filele 81-85).

În şedinţa publică din 28 martie 2011 au fost audiaţi martorii G.D.M şi N.A.A, iar în şedinţa publică din 18.03.2011 a fost reaudiat inculpatul C.A.I cu privire la schimbarea încadrării juridice, cu privire la starea de fapt, dar şi cu privire la leziunile pe care inculpatul le-a avut ca urmare a conflictului din data de 08.06.2010.

Făcând o analiză logico-juridică a probelor administrate pe parcursul ambelor faze procesuale, tribunalul, ca instanţă de fond, constată următoarele:

Toţi martorii audiaţi confirmă că la data de 08.06.2010 a avut loc un conflict iniţial între martorul S.D.I şi partea vătămată N.C cei doi adresându-şi cuvinte jignitoare şi lovindu-se reciproc, în acest conflict care a avut loc în incinta service-ului Auto Check Center Craiova intervenind şiN.F.C, fratele părţii vătămate. Conflictele anterioare dintre inculpat şi fraţii N, dar şi împrejurarea că prietenul său, martorul S.D.I, era implicat într-un conflict în care era poziţionat numericeşte inferior faţă de numărul persoanelor care-l agresau, l-au determinat pe inculpatul C.A să intervină în acest conflict şi cu un cuţit i-a aplicat părţii vătămate N.C o lovitură în zona hemitoracică dreaptă.

In depoziţia dată la 18.03.2011 inculpatul a negat că a avut asupra sa vreun obiect tăietor-înţepător, susţinând că agresiunea asupra părţii vătămate a fost exercitată cu o şurubelniţă pe care a găsit-o pe jos, in incinta service-ului, fiindu-i teamă de fratele părţii vătămate, deoarece îl cunoştea ca o persoană agresivă. În aceeaşi declaraţie inculpatul a precizat că agresiunea de fapt a vrut să o îndrepte împotriva fratelui părţii vătămate, respectiv N.F, însă, deoarece a reuşit să-l înlăture de lângă prietenul său, martorul S.D, a vrut iniţial să-l înţepe în mână pe partea vătămată N.C care îl agresa pe martorul S.D în continuare.

Pornind tot de la declaraţia părţii vătămate, respectiv N.I.C care confirmă conflictul între el şi martorul S.D şi inclusiv agresiunea inculpatului desfăşurată pe perioada conflictului între cei doi, se atestă de către această parte existenţa în mâna inculpatului a unui cuţit pe care îl ţinea în mâna dreaptă, mână care a fost imobilizată de către partea vătămată, conform declaraţiei acestuia, după ce a fost agresat de inculpat.

Martorii audiaţi confirmă conflictul dintre martorul S.D şi martorul N.F , fratele părţii vătămate, dar şi împrejurarea că aceasta din urmă a intervenit în conflict în momentul în care cei doi îşi aplicau lovituri.

Martorul N.C.C( fila 81), martorul M.F confirmă, de asemenea, existenţa în mâna inculpatului a unui cuţit cu care a şi agresat partea vătămată. Cuţitul, conform declaraţiilor martorilor, se plia.

Aceiaşi martori declară că inculpatul cu o mână a imobilizat-o pe partea vătămată, apucând-o de gât, iar cu mâna dreaptă a înţepat-o cu cuţitul în zona hemitoracică.

Declaraţiile celor doi martori se apreciază ca obiective, dar confirmă totodată şi declaraţia martorului N.F ( fila 83) - fratele părţii vătămate, care atestă ca armă cu care s-a comis infracţiunea, cuţitul.

Martorul G.D.M ( fila 121), prin declaraţia dată confirmă starea conflictuală existentă anterior între martorul S.D şi fraţii N dar şi anticipează un eventual conflict între aceştia din tonalitatea vocii martorului, pe care vrea sa-l înlăture, deoarece N.F se oferise faţă de martor că-i va cere banii martorului S.D pe care acesta îi avea de plătit drept contravaloarea unor servicii efectuate la acel service şi de care nu se achitase. Preocupat să-şi asigure aparatura din service care risca, datorită conflictului, să fie deteriorată, martorul nu a putut observa în mod direct momentul agresiunii exercitate de către inculpat asupra părţii vătămate, după cum nu a putut preciza arma cu care a fost lezată partea vătămată.

Pe parcursul cercetărilor penale organele de urmărire penală nu au putut identifica arma cu care a fost lezată partea vătămată, neprezentând instanţei în acest sens un corp delict cu care s-ar fi acţionat.

În acest context, la stabilirea obiectului cu care a fost lezată partea vătămată, se vor avea în vedere declaraţiile martorilor, dar şi actele medico-legale.

Raportul de constatare medico-legal nr.2188/A1/21.06.2010 concluzionează că "leziunile au putut fi produse cu un corp tăietor - înţepător, posibil cuţit."

De altfel, datele preliminare din raportul de expertiză medico-legală cu acelaşi număr, dar din data de 18.10.2010, atestă la nivelul " hemitoracelui drept, pe linia axilară posterior în 1/3 inferioară, plagă de circa 2 cm oblică de sus în jos şi dinspre posterior spre anterior, acoperită cu crustă hematică, pe cale de cicatrizare cu urma unui fir de sutură."

Având în vedere caracteristicile plăgii, adâncimea, coroborat şi cu concluziile rapoartelor medico-legale şi nu în cele din urmă cu depoziţiile martorilor care, pe lângă faptul că au indicat arma cu care a fost lezată partea vătămată, dar au şi descris-o ca fiind un cuţit care se pliază, tribunalul reţine ca armă a agresiunii, cuţitul.

În acest context se constată ca nesinceră declaraţia inculpatului în care a precizat că obiectul cu care a fost înţepată partea vătămată ar fi fost o şurubelniţă găsită în incinta service-ului.

De altfel, modul cum a fost descris conflictul, inclusiv participaţia inculpatului la acest conflict, în sensul că în momentul în care a observat că martorul S.D era agresat, inculpatul a părăsit autoturismul şi s-a îndreptat spre cele trei persoane aflate în conflict (S.D , fraţii N ), se exclude înarmarea inculpatului pe traseul de la autoturism la locul unde se aflau martorii în conflict şi partea vătămată şi se concluzionează că acesta a fost înarmat cu un cuţit.

Făcând o evaluare a actelor de executare întreprinse de către inculpatul C.A menite să aducă o atingere valorilor ocrotite de legea penală, acte de executare ce se situează foarte aproape de momentul producerii rezultatului prevăzut de art.174 C.p. se constată că instrumentul cu care a acţionat inculpatul era apt să producă decesul părţii vătămate, după cum zona în care a fost lezată partea vătămată era o zonă vitală, aspect confirmat şi de concluziile actelor medico-legale cu nr.2188 emise la datele de 21.06.2010 şi 18.10.2010.

Concluzionând şi având în vedere şi locul unde a fost săvârşită fapta, ceea ce-i conferă un caracter calificat, se reţine că inculpatul C.A.I a întreprins acte materiale care intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii prev. de art.20 rap.la art.174, 175 lit.i C.p.

Cererea de schimbare a încadrării juridice formulate din art.20 rap.C.p.rap.la art.174, 175 lit.i C.p. în art.182 alin 2 C.p. este neîntemeiată atât din punct de vedere al laturii obiective, cât şi subiective care alcătuiesc conţinutul distinct pentru fiecare infracţiune în parte.

În calificarea juridică a faptei, sub aspect obiectiv se are în vedere în ce măsură actele materiale sunt susceptibile să realizeze acţiunea tipică, sunt de natură să aducă atingere valorii ocrotite ( în cazul de speţă punându-se în discuţie în ce măsură actele materiale au pus în pericol viaţa persoanei sau integritatea fizică ). Sub aspect subiectiv se are în vedere voinţa de a produce un anumit rezultat infracţional.

În acest context se subliniază elementul volitiv, dar şi elementul intelectiv ce are în vedere reprezentarea acţiunii materiale.

Exercitarea actului de violenţă cu un cuţit presupune un act de executare menit să aducă atingere relaţiei sociale privind viaţa unei persoane şi reprezintă o acţiune care poate crea condiţia producerii rezultatului prevăzut de infracţiunea de omor.

Totodată, arma cu care s-a acţionat ( cuţitul), zona lezată, implică sub aspectul elementului intelectiv, dar şi volitiv, reprezentarea inculpatului de a produce rezultatul infracţiunii din forma consumată.

În atare condiţii, cererea de schimbare a încadrării juridice este neîntemeiată, dat fiind caracteristicile faptei incriminate de legiuitor în prevederile art.182 alin.2 C.p., care presupune acţiuni îndreptate împotriva integrităţii corporale, sub aspect obiectiv, iar sub aspect subiectiv presupune reţinerea vinovăţiei sub forma praeterintenţiei, care la rândul ei presupune sub aspectul factorului intelectiv şi volitiv, voinţa de a produce un rezultat infracţional, dar consecinţele produse sunt mai grave, persoana neavând reprezentarea reală a acţiunii, a rezultatului infracţional.

În ceea ce priveşte împrejurările în care a fost comisă fapta, în dispozitivul rechizitoriului s-a reţinut că aceasta a fost comisă într-o stare de provocare determinată de relaţiile foarte apropiate pe care inculpatul le avea cu martorul Stoica Darius, relaţii de prietenie, aspect ce l-a tulburat foarte mult în momentul în care a văzut că acesta este agresat de mai multe persoane.

Certificatul medico-legal cu nr.1219/A2/10.06.2010 concluzionează leziuni ale inculpatului care s-au putut produce în ziua de 08.06.2010 pentru a căror vindecare au fost necesare 8-9 zile îngrijiri medicale.

Leziunile conform certificatului medico-legal s-au putut produce "prin lovire cu un corp dur şi obiect tăietor-înţepător", identificând obiectul ca fiind un posibil cuţit.

Niciunul dintre martorii audiaţi nu confirmă că o altă persoană ar fi fost înarmată cu un cuţit sau s-ar fi putut înarma de la locul faptei cu un asemenea obiect. Singura persoană care a fost identificată ca având asupra sa un cuţit cu care ar fi acţionat a fost inculpatul.

În acest context nu este exclusă o autolezare a inculpatului în împrejurarea în care a agresat partea vătămată, aspect susţinut pe de o parte şi de  locul unde a fost constatată leziunea "plagă înjunghiată superficială coapsă dreaptă", după cum nu este exclus şi o agresiune fizică a inculpatului exercitată de către una dintre persoanele care se aflau în conflict, aspect reliefat de echimozele şi excoriaţiile descrise în certificatul medico-legal.

Relaţiile de prietenie între inculpat şi martorul S.D, relaţii confirmate de probatoriul cauzei, se apreciază că au fost de natură a crea o puternică tulburare în momentul în care a observat că acest martor era agresat de mai multe persoane - fraţii N- faţă de care inculpatul avea reprezentarea ca fiind persoane agresive.

În acest context se reţine o tulburare emoţională în momentul producerii leziunii părţii vătămate, cu atât mai mult cu cât se viza o acţiune ilicită gravă privitoare la integritatea fizică a martorului.

De altfel, în declaraţia dată, inculpatul a precizat că în momentul în care a acţionat, partea vătămată exercita agresiuni asupra martorului S.D, aspect ce vine şi confirmă şi mai mult atât sub aspect obiectiv, dar şi, implicit, subiectiv, starea psihică sub influenţa căreia a acţionat inculpatul.

Această împrejurare este menită a reţine circumstanţa legală atenuantă prevăzută de art.73 lit.b C.p.

Faţă de cele precizate, de împrejurările în care a avut loc fapta, este exclusă reţinerea unei cauze care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv legitima apărare, prev. de art.44 alin.1, 2 C.p., după cum este exclusă reţinerea prevederilor art.44 alin.1, 3 C.p.

În ceea ce priveşte neoportunitatea reţinerii art.44 alin.2 C.p., se apreciază că, dat fiind împrejurările care conturează conflictul între fraţii N şi martorul S.D, inculpatul nu a acţionat în limitele proporţionalităţii.

Reacţia inculpatului, nejustificată pe de o parte faţă de mijlocul cu care a acţionat ( cuţitul), iar pe de altă parte de modul în care a evaluat pericolul concret în care se afla martorul S.D, înlătură reţinerea prevederilor art.44 alin.2 C.p.

Natura conflictului, dar şi intensitatea acestuia între cele trei persoane, conturată şi prin exercitarea de violenţe concomitente de către toţi cei implicaţi în conflict, posibilitatea de a se retrage din acele conflict al martorului, faptul că la locul conflictului erau prezente mai multe persoane care puteau oricând să intervină, să reacţioneze, duc la aprecierea, încă o dată, că martorul nu se afla în faţa unui pericol de o asemenea gravitate care să justifice intervenţia disproporţională a inculpatului.

Sub aspectul prevederilor art.44 alin.1, 3 C.p., de asemenea se apreciază că nu se pot reţine aceste prevederi, dat fiind tocmai modul în care a acţionat şi martorul S.D iniţial şi acesta aplicând lovituri fraţilor N dar şi faptul că inculpatul, observând conflictul încă de la început, a putut cântări pe de o parte pericolul concret în care se află martorul S.D, iar pe de altă parte se apreciază că în funcţie de împrejurările în care acesta s-a derulat nu se poate reţine o tulburare sau o temere creată inculpatului menită de a depăşi limitele unei apărări proporţionale.

Reţinând vinovăţia inculpatului sub forma intenţiei directe, instanţa urmează a-l condamna la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.20 rap.la art.174, 175 lit.i C.pen. cu aplic.art.73 lit.b C.pen.

Faptul că la data comiterii faptei inculpatul era student este cunoscut cu antecedente penale, referatul de evaluare pozitiv impun reţinerea în cauză a circumstanţei atenuante judiciare prev. de art.74 lit.a C.p., urmând a se da eficienţă conform art.76 lit.b C.p.

Sub aspectul cuantumului pedepsei, se vor da eficienţă acestor circumstanţe judiciare, dar şi circumstanţei legale, avându-se în vedere limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunea dedusă judecăţii, aplicându-se în cauză o pedeapsă cu respectarea prevederilor art.72 C.p. şi având în vedere scopul pedepsei aşa cum este el legiferat de art.52 C.p.

Relaţiile sociale vizate ( viaţa persoanei), împrejurările în care a fost comisă fapta, fac întemeiată şi chiar obligatoriu în condiţiile legii materiale penale aplicarea unei pedepse complementare prin interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b C.p.

Aceleaşi elemente îşi găsesc justificarea în aplicarea pedepselor accesorii prev. de art.64 lit.a, b C.p. pe durata prev. de art.71 C.p.

În baza art.350 C.pr.pen. rap.la art.88 C.pen. şi art.300/2 C.p.p. rap.la art.160/b C.pen., se va deduce din pedeapsa aplicată perioada arestului preventiv de la 30 august 2010 la zi, menţinându-se starea de arest a inculpatului.

În baza dispoziţiilor art.346 C.p.p., urmează a obliga inculpatul C.A.I la plata sumei de 2199,69 lei cheltuieli de spitalizare cu dobânzile legale aferente sumei de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la achitarea integrală a debitului către partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova.

În ceea ce priveşte latura civilă a procesului penal, se constată că partea vătămată N.I.C s-a constituit parte civilă cu suma de 50.000 RON despăgubiri materiale şi 100.000 daune morale.

Sub aspectul despăgubirilor materiale nu au fost administrate probe, însă instanţa apreciază că este de notorietate că în condiţiile în care eşti internat, supus unor intervenţii chirurgicale, există cheltuieli suplimentare cu hrana, după cum există anumite cheltuieli cu un tratament medicamentos.

Ca atare, urmează a se admite în parte această acţiune civilă.

În ceea ce priveşte despăgubirile morale, tribunalul a apreciat că există un prejudiciu nepatrimonial cauzat pe de o parte de suferinţele părţii civile legate de internarea şi supunerea unei intervenţii chirurgicale, iar pe de altă parte de perioada postspitalicească care a presupus vindecarea în timp a leziunilor create, precum şi o emoţie psihică creată de însăşi agresiunea ca atare la data conflictului.

Pentru aceste motive cererea este întemeiată, urmând a fi însă admisă în parte.

Domenii speta

Spete similare