Cerere de deschidere procedura insolven?a. Crean?a fiscala. Exigibilitate. Prescrip?ie

Sentinţă comercială 1515 din 14.09.2011


4.Cerere de deschidere procedură insolvenţă. Creanţă fiscală. Exigibilitate. Prescripţie

Potrivit disp. art.2 din Legea nr. 85/2006, scopul legii este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă, insolvenţa fiind definită de art. 3 ca fiind acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.

Conform disp. art. 27 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 pentru introducerea cererii de către debitor este necesar ca acesta să se afle în insolvenţă sau apariţia stării de insolvenţă să fie iminentă.

Conform  art. 131 alin 1 din O.G. nr. 92/2003 M „dreptul de a cere executarea silită a creanţelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 01 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept”.

(Trib. Dolj, secţia comercială, Sentinţa nr. 1515/14 septembrie 2011)

Prin cererea înregistrată la data de 20.06.2011 pe rolul Tribunalului Dolj debitoarea S.C. T I S.R.L. prin lichidator A J a formulat cerere prin care a solicitat intrarea sa în procedura simplificată de insolvenţă. 

În motivarea cererii s-a arătat că societatea a fost dizolvată iar prin Încheierea nr. 9502/26.10.2007 a fost desemnat ca lichidator A J. Societatea înregistrează datorii certe lichide şi exigibile care au o vechime mai mare de 30 de zile fiind în imposibilitate de a le achita, datoria faţă de DGFP fiind de 4.289 lei.

În drept au fost invocate disp. art. 27 coroborat cu art. 1 alin 2 lit e din Legea nr. 85/2006 M. 

Examinând actele aflate la dosar instanţa constată că debitoarea a fost dizolvată prin Sent. nr. 2278/17.05.2006 a Tribunalului Dolj pronunţată în dosarul nr. 1377/com /2006 iar prin Încheierea nr. 9502/26.10.2007 a fost desemnat ca lichidator A J. 

Conform disp. art. 1 alin 2 lit e din Legea nr. 85/2006 M, procedura simplificată de insolvenţă se aplică debitorilor aflaţi în stare de insolvenţă care se încadrează în una din următoarele categorii: e) societăţi comerciale dizolvate anterior formulării cererii introductive.

În cauză, reclamanta este dizolvată aşa cum s-a arătat mai sus, astfel că instanţa va analiza dacă este îndeplinită cealaltă condiţie prevăzută de lege, respectiv dacă reclamanta face dovada stării de insolvenţă pretinse.

Potrivit disp. art.2 din Legea nr. 85/2006, scopul legii este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă, insolvenţa fiind definită de art. 3 ca fiind acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.

Pe de altă parte, conform disp. art. 27 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 pentru introducerea cererii de către debitor este necesar ca acesta să se afle în insolvenţă sau apariţia stării de insolvenţă să fie iminentă.

 În cauza dedusă judecăţii lichidatorul nu a făcut dovada existenţei vreunei datorii exigibile.

Astfel, reclamanta a depus  titlul executoriu nr.3024/01.09.2005 în valoare de 4000 lei, dar creanţa evidenţiată în acesta este prescrisă, fiind împlinit termenul de 5 ani reglementat de art. 131 alin 1 din O.G. nr. 92/2003 M conform căruia  „dreptul de a cere executarea silită a creanţelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 01 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept”.

 În cauză, prescripţia s-a împlinit la data de 01.01.2011, fără ca creditorul să facă dovada existenţei vreunei cauze de suspendare sau întrerupere, cererea fiind introdusă abia la data de 20.06.2011.

Conform art. 66 alin 1 din Legea nr. 85/2006 M toate creanţele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de lege, cu excepţia creanţelor constatate prin titluri executorii.

În cauză creanţa pretinsă este dovedită ca fiind cuprinsă într-un titlu executoriu, dar în cauză executarea titlului s-a prescris.

De asemenea, deşi este reprezentantul  legal al debitoarei, lichidatorul nu a depus situaţiile financiare din care să rezulte cuantumul disponibilităţilor băneşti ale debitoarei, pentru a se compara cu pretinsele creanţe şi a se concluziona cu privire la existenţa stării de insolvenţă.

În raport de cele arătate mai sus instanţa apreciază că lichidatorul nu a făcut dovada stării de insolvenţă şi nici a existenţei unui creditor care să aibă faţă de debitoare o creanţă certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 90 de zile, aşa cum pretinde art. 3 pct 6 din Legea nr.85/2006 M.

În raport de cele reţinute mai sus,  nefăcându-se dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru deschiderea procedurii de insolvenţă, instanţa va respinge cererea de deschidere a procedurii ca neîntemeiată.