Prescripţie extinctivă - aplicarea în timp a dispoziţiilor din Noul Cod Civil

Prin sentinţa civilă nr. 8967/15.11.2011  Judecătoria Bacău a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a  Municipiului  Bacău prin Primar.

A  respins cererea  formulată  de  reclamanta C.I. prin mandatar S.M. împotriva pârâtului Municipiul Bacău prin Primar, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A  admis excepţia prescripţiei  dreptului  material la acţiune.

A respins cererea formulată  de  reclamanta C.I. împotriva pârâtei SC  T. SA , constatând  prescris dreptul material la acţiune.

A respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut următoarele:

La data de 15.08.1991 între numita B.E. în calitate de cumpărător şi R. Bacău, actuala SC T. SA, în calitate de vânzător, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.6354/1991, având ca obiect un apartament situat în Bacău.

 Ulterior, prin decizia nr.182/08.02.2001(f.29) pronunţată de Curtea de Apel Bacău în dosar nr.3433/1999, irevocabilă la data de 08.02.2001, s-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare sus menţionat .

Contractul a fost încheiat la data de 15.08.1991, preţul achitat de reclamantă fiind încasat de către SC T. SA, astfel că nu are relevanţă faptul că ulterior, în anul 2000 s-a transmis activitatea de administrare a locuinţelor de stat către Municipiul Bacău.

Întrucât raportul juridic dedus judecăţii s-a născut între autoarea reclamantei şi pârâta SC T. SA, numai aceasta din urmă are calitate procesuală pasivă în cauză. Nu s-a dovedit existenţa unei obligaţii solidare sau a unei obligaţii pentru altul în sarcina pârâtei Mun.Bacău, care să justifice chemarea acestuia în judecată alături de pârâta SC T. SA. Dealtfel, reclamanta nu a argumentat motivul pentru care pârâta Mun.Bacău ar trebui să stea în judecată şi nici în ce constă îmbogăţirea patrimoniului acesteia.

Incidenţa prevederilor art.12 din Legea nr.85/1992, potrivit cărora sumele încasate din avans şi din ratele lunare ale preţului pentru locuinţele construite din fondurile statului se varsă integral la bugetele municipiilor, oraşelor sau comunelor în care se află situate locuinţele respective, nu justifică calitatea procesuală pasivă a pârâtei, ci poate constitui doar temei al unei eventuale cereri de chemare în garanţie.

Faţă de aceste considerente, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Municipiul Bacău.

Reclamanta şi-a întemeiat acţiunea pe principiul îmbogăţirii fără justă cauză a pârâtei ca urmare a nerestituirii preţului achitat de reclamantă pentru apartamentul cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare anulat ulterior prin decizia nr.182/08.02.2001(f.29) pronunţată de Curtea de Apel Bacău în dosar nr.3433/1999.

Acţiunea având ca obiect obligarea pârâtei la restituirea valorii de piaţă a imobilului care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare anulat, este o acţiune patrimonială, care urmăreşte valorificarea unui drept de creanţă pretins de reclamantă în virtutea principiului repunerii în situaţia anterioară.

Potrivit art.1 alin 1 din Decretul nr.167/1958, actiunea în valorificarea unui dreptul la acţiune având un obiect patrimonial, este prescriptibila în termenul general de prescriptie de 3 ani, prevazut de art.3 din Decretul nr.167/1958.

În cazul îmbogăţirii fără justă cauză, acest termen de prescripţie începe să curgă, de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba cât şi pe cel care răspunde de ea.

Aceasta regula speciala este consacrata în art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 167 / 1958, potrivit caruia "Prescriptia dreptului la actiune în repararea pagubei pricinuita prin fapta ilicita începe sa curga de la data când pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atât paguba, cât si pe cel care raspunde de ea." Alineatul 2 al aceluiasi articol prevede: "Dispozitiile alineatului precedent se aplica prin asemanare si în cazul îmbogatirii fara just temei."

Paguba produsă în patrimoniul reclamantei a fost cauzată de anularea contractului de vânzare-cumpărare prin care aceasta a cumpărat imobilul situat în Bacău imobilul respectiv ieşind din patrimoniul său fără ca reclamanta să primească în schimb contravaloarea acestuia.

Prejudiciul s-a produs la data de 08.02.2001, dată la care s-a pronunţat decizia civilă irevocabilă a Curţii de Apel Bacău în dosarul nr. 3433/1999. Data pronunţării acestei sentinţe este şi data la care reclamanta a cunoscut paguba şi pe cel care a pricinuit-o, deoarece la această dată reclamanta a avut cunoştinţă că bunul a ieşit din patrimoniul său, ca urmare a anulării contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu pârâta.

În consecinţă, de la data pronunţării deciziei civile sus menţionate s-a născut dreptul de creanţă al reclamantei asupra preţului imobilului care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare, şi tot de la această dată a început să curgă termenul de prescripţie prevăzut de art.3 alin 1 din Decretul nr.167/1958.

Având în vedere dispoziţiile art.101 Cod proc civ, termenul care a început să curgă la data de 08.02.2001 s-a împlinit la data de 08.02.2004, iar acţiunea formulată de reclamantă a fost introdusă la data de 02.02.2009, deci după împlinirea acestui termen.

În cauză nu sunt incidente niciunul din cazurile de întrerupere sau suspendare a cursului prescripţiei prevăzute de art.13-16 din Decretul nr.167/1958.

Nu poate fi reţinută apărarea reclamantei în sensul că termenul de prescripţie a fost întrerupt ca urmare a exercitării acţiunii penale în dosar nr.2658/2005. Acţiunea penală care a făcut obiectul respectivului dosar a urmărit stabilirea vinovăţiei numiţilor C.M., G.G., R.O. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.246, 288, 291,292 Cod penal şi a vinovăţiei numiţilor M.C., M.M. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.246, 288, 291 Cod penal, precum şi a vinovăţiei numiţilor I.R., C.D. şi G.G. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.246, 288, 291 Cod penal. Nu sunt aplicabile în speţă dispoziţiile art.19 alin 2 Cod proc civ, iar cauza penală nu are legătură cu dreptul de creanţă al reclamantei.

Independent de existenţa sau nu a unor infracţiuni săvârşite în legătură cu contractul de vânzare-cumpărare anulat, dreptul reclamantei la despăgubiri s-a născut la data de 08.02.2001, nefiind influenţat de soluţia pronunţată în dosarul nr.2658/2005 cu privire la plângerea împotriva soluţiei procurorului referitoare la săvârşirea de către o serie de persoane a infracţiunilor de fals. Instanţa constată că între soluţia dată în cauza penală şi litigiul civil prin care s-a anulat contractul de vânzare-cumpărare nu există nicio legătură, iar existenţa unei cauze penale nu a avut ca efect suspendarea cursului prescripţiei extinctive.

Împotriva sentinţei a declarat apel reclamanta  C.I. prin mandatar S.M.  pentru următoarele considerente:

- cererea formulată de pârâta SC  T. SA la data de 04.10.2011 apare ca fiind tardiv introdusă faţă de  dispoziţiile Noului  Cod civil aplicabile de la 01.10.2011 şi care definesc prescripţia ca fiind o excepţie relativă.

- potrivit  art. 2513 din  Noul Cod civil  prescripţia  poate fi opusă numai în primă instanţă  prin întâmpinare sau, în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată.

- Decretul nr. 167/1958 a fost abrogat la data intrării în vigoare a Noului Cod civil, astfel cum prevăd dispoziţiile  art. 230  lit. p din  Legea  nr. 71/2011 iar soluţionarea  cererii din 04.10.2011  prin aplicarea  Decretului nr. 167/1958  constituie o încălcare gravă a normelor  imperative din Noul Cod civil referitoare la principiul aplicării imediate a legii noi.

- excepţia trebuia soluţionată anterior judecării in în fond a pricinii , astfel cum se prevede la articolul  137 din Codul de  procedură civilă.

- prin  acţiunea penală a urmărit să obţină ori imobilul şi evacuarea pârâţilor  Mantea ori  repunerea în situaţia anterioară, adică plata imobilului  iar în favoarea sa operează principiul lucrului judecat deoarece prin sentinţa penală nr. 450/13.02.2006  s-a reţinut  că prin efectul întreruptiv al prescripţiei extinctive prevăzut de Decretul  167/1958 , urmare a sesizării organului  de  urmărire penală în anul 1991, petenţii au deschisă calea unor acţiuni în faţa instanţei civile pentru valorificarea drepturilor afirmate.

Intimata-pârâtă SC T. SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea  apelului , arătând că acţiunea  a fost promovată la 02.02.2009  şi în raport de această dată în  mod corect  prima instanţă  a soluţionat cauza prin prisma prevederilor  Decretului  nr. 167/1958  deoarece prin dispoziţiile art. 223 din  Legea nr. 71/2011 legiuitorul  a stabilit în mod expres  că dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, procesele şi  cererile  în materie  civilă şi  comercială  în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a Codului civil se soluţionează de  către instanţele legal investite, în conformitate cu dispoziţiile  legale, materiale şi procedurale în vigoare la  data când  acestea au fost pornite.

Intimatul-pârât  Municipiul  Bacău  prin Primar  a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Analizând actele şi lucrările dosarului reţine următoarele:

Sub aspectul aplicării în timp a Noului Cod  Civil în raport de reglementările anterioare, trebuie avute în vedere şi dispoziţiile corespunzătoare din Legea nr. 71/2011. Potrivit art.  223 din Legea nr. 71/2011 procesele şi cererile în materie  civilă sau comercială, în curs de soluţionare la data  intrării în vigoare a Codului  civil  din 2009 se soluţionează de către  instanţele legal investite, în conformitate cu dispoziţiile legale materiale şi procedurale în vigoare la data când aceste procese au fost pornite, afară de cazul în care în Legea nr. 71/2011 există dispoziţii care prevăd  altfel.

În considerarea  acestor  dispoziţii , sunt  lipsite de temei  criticile  care se circumscriu aplicării în speţă a dispoziţiilor art. 2513 din noul Cod civil, raportat la caracterul de ordine privată a prescripţiei extinctive în noua reglementare , de  vreme ce  sentinţa care face obiectul căii de atac în prezenta cauză a fost pronunţată în soluţionarea unui proces care a început înainte de intrarea în vigoare a Noului  Cod civil , cererea de chemare în judecată fiind  înregistrată pe rolul instanţei la data de 02.02.2009 şi, prin urmare, procedura de soluţionare a excepţiei privind prescripţia dreptului material la acţiune  este cea prevăzută de art. 137 Cod procedură civilă şi se  raportează la caracterul de ordine publică a instituţiei prescripţiei  conform art. 18 din Decretul nr. 167/1958.

În  situaţia  concretă dedusă judecăţii, sub aspectul determinării legii  aplicabile prescripţiei extinctive nu pot fi primite criticile apelantei-reclamante  care  a  susţinut incidenţa prevederilor din  Noul  Cod  Civil raportat la criteriul privind legea în vigoare la  data la care s-a invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune , deoarece acest criteriu  nu se circumscrie regulilor generale stabilite de Noul Cod Civil în materia aplicării în timp a legii civile.

Prescripţiile  extinctive  începute  şi  împlinite sub imperiul reglementării anterioare nu sunt supuse dispoziţiilor legii noi, deoarece ele reprezintă situaţii juridice trecute. Mai mult, prin  excepţie de la principiul  aplicării imediate a legii noi, consfinţit legislativ de  art. 6 alin. 5  din Legea nr. 287/2009  privind Codul Civil, dispoziţiile art. 6 alin. 4 din  Noul Cod Civil şi ale art. 201 din Legea nr. 71/2011  stabilesc că prescripţiile extinctive începute şi  neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit.

Aşadar, legea aplicabilă prescripţiei extinctive sub toate aspectele (început, termen, suspendare, întrerupere, repunere în termen, efecte) este legea în vigoare la data la care  prescripţia  a  început să curgă. În considerentele sentinţei apelate s-a reţinut  că termenul de prescripţie a început să curgă la data de 08.02.2001 şi, în raport  de  această  dată  care nu  a fost contestată prin  declaraţia de apel,  corect s-a reţinut că prescripţia extinctivă este supusă  dispoziţiilor  Decretului nr. 167/1958.

În cauză au fost respectate exigenţele art. 137 Cod procedură civilă, referitoare la soluţionarea excepţiilor înainte de cercetarea fondului de vreme ce prin sentinţa apelată nu s-a judecat fondul, cererea de chemare în judecată fiind soluţionată pe excepţie în contradictoriu cu ambii pârâţi.

Statuările instanţei penale cu privire la efectul întreruptiv al prescripţiei extinctive conform  Decretului nr. 167/1958,  ca  urmare a sesizării organului de urmărire penală în anul 1991, astfel cum s-a reţinut în considerentele  sentinţei  penale nr. 450/13.02.2006  a  Judecătoriei  Bacău, nu se opun instanţei civile cu autoritatea lucrului judecat, astfel cum a susţinut apelanta-reclamantă deoarece această autoritate operează numai în limitele prevăzute de art. 22 Cod procedură penală, cu privire la  existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia.

Exercitarea acţiunii penale care a făcut obiectul dosarului soluţionat prin sentinţa penală nr. 450/13.02.2006 nu are drept efect întreruperea cursului prescripţiei extinctive conform  art.  16  lit. b din Decretul nr. 167/1958 întrucât, deşi priveşte săvârşirea unor infracţiuni cu referire la contractul de vânzare cumpărare anulat nu are legătură cu dreptul de creanţă pretins de reclamantă, constând în contravaloarea bunului care a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare anulat prin efectul deciziei nr. 182/08.02.2001 a Curţii de Apel  Bacău. În acest sens este justă concluzia primei instanţe care a reţinut că cererea reclamantei privind plata despăgubirilor ca urmare a anulării contractului prin efectul unei hotărâri judecătoreşti poate fi soluţionată independent de soluţionarea în cauza  penală a plângerii  împotriva soluţiei procurorului referitoare la săvârşirea unor infracţiuni  în  legătură  cu  acelaşi  contract.

Faţă de cele reţinute, văzând şi prevederile art. 296 Cod procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare