Autoritatea de lucru judecat cunoaşte două manifestări procesuale , aceea de excepţie procesuală ( conform art. 1201 c.civ. 1864 şi art. 166 c.proc.civ.) şi aceea de prezumţie mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile j...

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA MOTRU

Fond funciar

Autoritatea de lucru judecat cunoaşte două manifestări procesuale , aceea de excepţie procesuală ( conform art. 1201 c.civ. 1864 şi art. 166 c.proc.civ.) şi aceea de prezumţie mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părţi( conform art. 1200 pct.4 c.civ. 1864) .

Dacă în manifestarea sa de excepţie procesuală ( care corespunde unui efect negativ , extinctiv, de natură să oprească a doua judecată), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prev. de disp. art. 1201 c.civ. 1864, nu tot astfel se întâmplă atunci când aceste efect important al hotărârii se manifestă pozitiv , demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase , fără posibilitatea de a se statua diferit.

Prin urmare, dacă printr-o sentinţă judecătorească s-au analizat aceleaşi situaţii de fapt şi de drept cu cele ce fac obiectul cauzei pendinte, se apreciază că nu se mai pot pune în discuţie aceste aspecte întrucât s-ar încălca principiul stabilităţii raporturilor juridice civile.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la data de 31.08.2011, sub nr. …../263/2011, reclamantul Ţ. T. a chemat în judecată pe pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar S. şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Gorj, solicitând instanţei, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. ……. emis la data de 29.09.2000 pe numele defunctului F. D. M. F..

În motivarea în fapt a cererii formulate, reclamantul a arătat că la data de 29.09.2000 a fost emis titlul de proprietate mai sus menţionat pe numele defunctului F. D. M. F., căruia i s-a constituit dreptul de proprietate pentru două suprafeţe de teren situate în vatra satului S., fiind întocmit în acest sens şi un proces-verbal de punere în posesie, respectivele suprafeţe de teren fiind de categoria „păşune”.

A mai arătat reclamantul că pentru a se putea constitui un drept de proprietate în condiţiile art. 8 din Decretul nr. 42/1990 şi ale Legii nr. 18/1991 terenurile trebuie să facă parte din categoria curţi-construcţii, iar pe acestea să fie amplasate casa şi anexele celui ce beneficiază de reconstituire, aspecte care nu se regăsesc în cazul de faţă.

În continuare, reclamantul a arătat că terenul în suprafaţă de 279 m.p. situat în punctul 4 din titlul de proprietate mai sus menţionat  a aparţinut înainte de colectivizare autoarei acestuia P. E., care l-a primit prin testament de la numitul D. C..

Reclamantul a concluzionat că cele două comisii au întocmit actele de proprietate dintr-o eroare.

În drept, reclamantul şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 8 din Decretul nr. 42/1990 şi art. 23 din Legea nr. 18/1991, coroborate cu celelalte prevederi legale din legile funciare.

În susţinerea cererii formulate, reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 3-8).

Legal citate, pârâtele nu au formulat întâmpinare.

În virtutea rolului activ, în conformitate cu dispoziţiile art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, instanţa a solicitat relaţii din partea Comisiei Locale de Fond Funciar Gorj, relaţii care au fost comunicate prin adresa nr. ……./21.10.2011.

În baza aceloraşi dispoziţii legale, instanţa a solicitat relaţii şi din partea Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Gorj, relaţii care au fost comunicate prin adresa nr. …….. din 08.12.2011.

De asemenea, instanţa a dispus ataşarea la prezenta cauză a dosarului nr. ……/2001.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine următoarele:

În ce priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâta C. M. faţă de sentinţa civilă nr. …../27.02.2002 stată în dosar nr. ……/2001 al Judecătoriei Motru astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. …../ 30.05.2002 stată în dosar ……./2002 al Tribunalului Gorj  rămasă definitivă prin decizia  nr. ……/16.10.2002 a Curţii de Apel Craiova, instanţa apreciază că aceasta nu este întemeiată urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente:

Puterea de lucru judecat, deşi nu este reglementată în mod expres ca efect al hotărârii judecătoreşti constituie o prezumţie legală absolută  şi o excepţie de fond, peremtorie şi absolută.

Astfel, potrivit art. 1201 C.civ.1864  este lucru judecat atunci când a doua cerere are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi.

Art. 166 C.p.civ.  stabileşte că excepţia puterii de lucru judecat poate fi invocată  de părţi sau de judecător chiar înaintea instanţelor de recurs.

Doctrina şi practica judiciară este unanimă  în a aprecia că  atât prezumţia instituită de art. 1201 C.civ.  cât şi  excepţia lucrului judecat instituită de art. 166 C.p.civ. reprezintă  instrumente juridice  menite să servească instituţia puterii lucrului judecat care, în calitate de cel mai important efect al hotărârii judecătoreşti se subsumează  la două reguli fundamentale: o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată;  soluţia cuprinsă în hotărâre este prezumată a exprima adevărul.

Pentru a se verifica  dacă există sau nu putere de lucru judecat trebuie  observată tripla identitate de elemente  la care se referă art. 1201 C.civ. 1864: părţi, obiect şi cauză.

Astfel , cauza în care s-a pronunţat  sentinţa civilă nr. ……/27.02.2002 stată în dosar nr. ……./2001 al Judecătoriei Motru astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. ……../ 30.05.2002 reclamanţii A. N. , Ţ. G. ( autorul reclamantului din prezenta cauză)  şi G. E. au solicitat să se  constatate nulitatea absolută a titlul de proprietate nr. ……../29.09.2000 emis pe numele pârâtei C. M. şi a titlului de proprietate nr. ……../29.09.2000 emis pe numele pârâtului F. D. M. F..

În cauza de faţă, reclamantul Ţ. T. se solicită să se constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. ……../29.09.2000 pentru suprafaţa de 279 mp. emis pe numele defunctului F. D. M. F. .

Faţă de acestea, având în vedere că  reclamantul Ţ. T. nu a fost parte cauza în care s-a pronunţat  sentinţa civilă nr……./27.02.2002 stată în dosar nr. ……../2001 al Judecătoriei Motru astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. ……./ 30.05.2002,  instanţa constată că nu este întrunită cerinţa existenţei triplei identităţi de cerută de art. 1201 c.civ. 1864 drept pentru care va respinge excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâta C. M..

Cu privire la excepţiile  lipsei interesului şi lipsa  calităţii procesuale active a reclamantului Ţ. T.  instanţa a apreciază că aceasta nu este întemeiată urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente:

Prin calitate procesuală activă  se înţelege interesul îndreptăţit al unei persoane de a cere concursul justiţiei, interes ce izvorăşte din încălcarea unui drept propriu sau dintr-un raport –recunoscut de lege - de conexitate cu acel drept.

Excepţia lipsei calităţii active este o excepţie de fond , absolută şi peremptorie, putând fi invocată de oricare dintre părţi sau de instanţă din oficiu.

 În caz de admitere, excepţia lipsei calităţii active are ca efect respingerea acţiunii ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, făcând de prisos judecata pe fond a cauzei, astfel că, în conformitate cu art. 137 C. proc. civ., analiza ei se impune a fi făcută cu prioritate.

În anumite situaţii, legea stabileşte expres persoanele care au posibilitatea de a declanşa procedura judiciară, recunoscându-se astfel calitatea procesuală activă.

O atare situaţie este şi cea reglementată de Legea nr. 169/1997 în ceea ce priveşte posibilitatea de a putea solicita în instanţă anularea unui titlu de proprietate emis în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Potrivit  art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 calitate procesuală activă pentru a solicita în instanţă constatarea nulităţii titlurilor de proprietate şi a actelor premergătoare emise în temeiul Legii nr. 18/1991 au primarul, prefectul, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi alte persoane care justifică un interes legitim.

Sunt considerate persoane care justifică un interes legitim să solicite constatarea nulităţii titlurilor de proprietate şi a actelor premergătoare acelea care au fost prejudiciate prin actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate.

În cauza de faţă se constată că, autoarea P. E. ( bunica reclamantului actualmente decedată )  a formulat, la data de 25.02.1991, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate  asupra unor terenuri situate pe raza comunei S. , jud. Gorj astfel că,  în calitate de moştenitor al acesteia, se apreciază că reclamantul  justifică  interesul şi calitatea procesuală activă în cauza de faţă deoarece acesta pretinde că pârâţilor le-a fost constituit dreptul de proprietate pe un teren care a aparţinut autoarei acestuia .

 Pentru aceste considerente, constatând că reclamantul justifică un interes legitim în promovarea unei acţiuni în constatarea nulităţii absolute întemeiată pe disp. art. III din Lg. 169/1997 şi că, în calitate de succesor al autoarei P. E., reclamantul  poate cere concursul justiţiei pentru protecţia dreptului pretins, instanţa va respinge  excepţiile  lipsei interesului şi lipsa  calităţii procesuale active a reclamantului Ţ. T.  invocată de pârâta C. M..

În ce priveşte fondul cauzei , se constată că reclamantul Ţ. T. solicită să se constate nulitatea absolută parţială  a titlului de proprietate nr. ……/29.09.2000, prin care s-a constituit dreptul de proprietate autorului pârâtei , pentru suprafaţa de 279 mp ce a aparţinut anterior colectivizării autoarei P. E. ( bunica reclamantului), cu motivarea că nu au fost respectate disp. art. 8 din decretul nr. 42/1991 şi disp. art. 23 din lg. 18/1991.

Faţă de cererea reclamantului instanţa constată că în cererea ce a format obiectul dos. nr. 1536/2001, Ţ. G.  ( tatăl reclamantului) a solicitat să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. ……./29.09.2000 emis pe numele autorului pârâtei cu motivarea că acestuia i s-a constituit dreptul de proprietate pe o suprafaţă de 279 mp. ce îi aparţine.

Prin  sentinţa civilă nr. …../27.02.2002 stată în dosar nr. ……./2001 al Judecătoriei Motru astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. ……../ 30.05.2002 a Tribunalului Gorj, a fost respinsă acţiunea în constatarea nulităţii absolute reţinându-se că, titlurile de proprietate nr. …../29.09.2000  şi  ……./29.09.2000 ( a cărui nulitate absolută parţială se solicită în prezenta cauză), au fost emise cu respectarea prevederilor Lg. 18/1991,  pârâta C. M. şi defunctul F. D. M. fiind persoane îndreptăţite le constituirea dreptului de proprietate.

Prin urmare, se constată că reclamantul din prezenta cauză, cu toate că nu a fost parte  în cauza în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. nr. …../27.02.2002 stată în dosar nr. ……/2001 al Judecătoriei Motru astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. ……../ 30.05.2002 a Tribunalului Gorj , invocă aceleaşi situaţii de fapt şi de drept analizate de către instanţa judecătorească în dosar  nr. ……../2001, respectiv solicită să se constate nulitatea absolută a TP ……/29.09.2000 emis prin constituirea dreptului de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 279 mp. ce a aparţinut defunctei P. E. ( autoarea reclamantului Ţ. T. şi a tatălui acestuia Ţ. G. ca avut calitatea de reclamant în dosarul respectiv) 

Faţă de acestea, aşa cum s-a mai arătat doctrina şi practica judiciară este unanimă  în a aprecia că  atât prezumţia instituită de art. 1201 C.civ.1864 cât şi  excepţia lucrului judecat instituită de art. 166 C.p.civ. reprezintă  instrumente juridice  menite să servească instituţia puterii lucrului judecat care, în calitate de cel mai important efect al hotărârii judecătoreşti se subsumează  la două reguli fundamentale: o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată;  soluţia cuprinsă în hotărâre este prezumată a exprima adevărul.

Autoritatea de lucru judecat cunoaşte două manifestări procesuale , aceea de excepţie procesuală ( conform art. 1201 c.civ. 1864 şi art. 166 c.proc.civ.) şi aceea de prezumţie mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părţi( conform art. 1200 pct.4 c.civ. 1864) .

Dacă în manifestarea sa de excepţie procesuală ( care corespunde unui efect negativ , extinctiv, de natură să oprească a doua judecată), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prev. de disp. art. 1201 c.civ. ( triplă identitate care nu este întrunită  în prezenta cauză), nu tot astfel se întâmplă atunci când aceste efect important al hotărârii se manifestă pozitiv , demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase , fără posibilitatea de a se statua diferit.

Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu  chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea  de a mai fi contrazis.

Această manifestare a autorităţii de lucru judecat în forma prezumţiei vine să asigure , din nevoia de ordine şi stabilitate juridică ,evitarea contrazicerilor între  hotărârile judecătoreşti.

Prin urmare, având în vedere că prin  sentinţa civilă nr. nr. ……../27.02.2002 stată în dosar nr. ……../2001 al Judecătoriei Motru astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. ………/ 30.05.2002 a Tribunalului Gorj s-au analizat aceleaşi situaţii de fapt şi de drept cu cele ce fac obiectul cauzei de faţă, se apreciază că nu se mai pot pune în discuţie aceste aspecte întrucât s-ar încălca principiul stabilităţii juridice drept pentru care, va fi respinsă cererea reclamantului de constatare nulitate absolută parţială a TP nr. ………/29.09.2000 pentru suprafaţa de 279 mp.

Domenii speta

Spete similare