Plângere contravenţională. Sancţionarea contravenientului pentru încălcarea unor dispoziţii ce au fost declarate neconstituţionale. Justificarea menţinerii sancţiunii complementare a suspendării activităţii în ipoteza aplicării sancţiunii avertismentul

Sentinţă civilă 804 din 31.10.2012


Prin plângerea formulată şi înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de la 04.09.2012  sub nr. 1152/274/2012, petenta  X a solicitat instanţei anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei  întocmit la data de  24.08.2012 de către un agent constatator din cadrul intimatei  Y .

În motivarea plângerii contravenţionale, petenta  a arătat că  în fapt, îşi desfăşoară activitatea  de comerţ cu amănuntul, având un magazin mixt (produse alimentare şi nealimentare – „ butic de cartier”). 

La data de 20.08.2012, în jurul orei 09: 47, angajata petentei, numita CVI a tastat greşit pe  casa de marcat  o cantitate de 962, 900 kg x 9 lei /kg, rezultând bonul fiscal  nr. 091439, cu valoarea eronată  de 8.666, 10 lei . Mai arată că , întrucât această greşeală trebuia remediată, numita CVI i –a  telefonat administratorului petentei  solicitând 3 zile libere  ( 21, 22 şi 23 august ),  pentru rezolvarea unor probleme familiale .

La data de 24.08.2012, dimineaţa , au sosit inspectorii din cadrul intimatei,  care au constatat că această greşeală nu fusese remediată, întrucât de la sediul societăţii lipsea procesul verbal  care fusese întocmit în acest scop, conform  art. 36 din HG nr. 479/2003- Normele de aplicare  a OUG nr. 28/1999, de către contabila societăţii petente în numele vânzătoarei . 

A mai arătat că deşi  în procesul verbal de contravenţie s-a menţionat faptul că se anexează raportul general emis de AMEF în prezenţa organului de control pentru suma de 8.906,15 lei ce poartă numărul 91440 din 20.08.2012 şi raportul general cu nr. 91441 din 24.08.2012 tot cu valoarea 8.906,15 lei, în realitate fiind scoase două rapoarte de verificare care au rămas la organele de control şi că în mod eronat a fost  confiscată suma de bani în condiţiile în care aceasta reprezenta sumă bătută pe casa de marcat în data de 20.08.2012, intervalul orar 8-9,47 şi ce fusese lăsată în sertarul casei de marcat în până în  dimineaţa  zilei de 24.08.2012.

S-a mai arătat că faptele reţinute în sarcina petentei nu există fiind în mod nelegal sancţionată, iar pe de altă parte, fapta fiind de gravitate redusă, sancţiunea  suspendării activităţii fiind în neconcordanţă cu sancţiunea avertismentului  aplicată de organul constatator.

În drept, petenta şi –a motivat plângerea  pe dispoziţiile  OG 2/2001; Legea nr. 12/1990 ; OUG nr.,. 28/1999  şi Normele metodologice  de aplicare a acesteia – HG nr. 479/2003 ; Constituţia României.

În conformitate cu prevederile art. 15 lit.( i) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art. 1 alin.(2) din OG nr. 32/1995 este scutită şi de plata timbrului judiciar.

Legal citată în cauză, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii .

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat şi administrat pentru ambele părţi proba cu înscrisurile depuse la dosar şi pentru petent proba testimonială .

Prin procesul-verbal întocmit de intimata Y petenta X a fost sancţionată contravenţional pentru contravenţia prevăzută de art.10 alin.1 lit.b din OUG 28/1999 republicată, cu avertisment şi pentru art. 1 lit. g din Legea 12/1990  cu  6000 lei amendă contravenţională, reţinându-se  în sarcina acesteia că în urma controlului operativ şi inopinat efectuat la 24.08.2012, la magazinul aparţinând societăţii petente din str. Crizantemelor, nr. 17B, s-a constatat că în zilele de 21, 22, 23  şi 24 august 2012  nu s-au emis  bonuri fiscale pentru veniturile realizate din vânzările către clienţi, că în data de 20.08.2012 nu s-a emis de AMEF raportul zilnic de închidere pe motiv că s-a emis un bon fiscal, respectiv, 091439/20.08.2012 pe o valoare eronată, adică 8.666,10 lei eroare pe care doamna PP o recunoaşte în nota explicativă anexată, totodată fiind găsită în sertarul casei de marcat  suma de 228 lei pentru care nu s-au emis bonuri fiscale pentru bunurile livrate clienţilor.

S-a mai reţinut, de asemenea, în sarcina petentei că pentru o parte din pâinea şi sortimentele de pâine expuse la vânzare a fost prezentat ca document de provenienţă bonul fiscal 0007/24.08.2012 emis de SC ….., petenta cumpărând aceste produse în scop de revânzare de la o unitate cu desfacere cu amănuntul .

Analizând legalitatea procesului verbal de contravenţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, instanţa constată că acesta este întocmit cu respectarea tuturor cerinţelor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

Potrivit art.17 din O.G.2.2001 "Lipsa menţiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul  persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârşite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu."

Astfel, procesul verbal cuprinde data si locul unde este încheiat, numele, prenumele si calitatea agentului constatator, precum si descrierea faptei contravenţionale fiind indicate data, ora si locul in care a fost săvârşită şi  semnătura agentului constatator.

Sub aspectul temeiniciei întocmirii procesului verbal instanţa apreciază însă, că sancţiunea aplicată pentru contravenţia prevăzută de art. 1 lit. g din Legea 12/90, este nejustificată în condiţiile în care dispoziţiile legale sus-menţionate au fost declarate neconstituţionale prin Decizia nr. 498 din 10 mai 2012 a Curţii Constituţionale publicată în Monitorul Oficial Partea I  nr. 428 din 28.06.2012, statuându-se că prevederile art. 1 lit. g din legea 12/1990, privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite sunt neconstituţionale, decizia fiind definitivă  şi general obligatorie de la data publicării sale în Monitorul Oficial, dispoziţiile legale declarate neconstituţionale încetându-şi efectele juridice, conform dispoziţiilor art. 147 alin. 1 din Constituţia României,  la 45 de zile de la publicarea Deciziei Curţii Constituţionale, dacă,  în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei.

Instanţa constată că în condiţiile în care dispoziţiile declarate neconstituţionale nu au fost puse de acord cu prevederile Constituţiei şi cum de la data publicării Deciziei de neconstituţionalitate în Monitorul Oficial a trecut perioada de 45 de zile impusă de legea constituţională, în mod netemeinic petenta a fost sancţionată în baza dispoziţiilor art. 1 lit. g din Legea 12/1990, considerente pentru care, sub acest aspect  urmează să fie admisă plângerea, anulat procesul verbal de contravenţie seria H nr. 0247313/24.08.2012, în sensul exonerării petentei de plata sancţiunii amenzii contravenţionale  în cuantum de 6.000 lei aplicată  pentru contravenţia prev. de art. 1 lit. g din Leg. 12/1990 – republicată.

În ceea ce priveşte cea de-a doua contravenţie reţinută în sarcina petentei, se reţine că sancţiunea avertismentului şi cea a măsurii suspendării activităţii societăţii petente au fost în mod temeinic aplicate şi individualizate de organul constatator, petenta nefăcând probe contrarii stării de fapt reţinute cu ocazia efectuării controlului de organele Gărzii Financiare Mehedinţi.

Astfel, potrivit art.10 alin.1 lit.b din OUG 28/1999 republicata constituie contravenţii, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni, neîndeplinirea obligaţiei operatorilor economici de a se dota şi de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art.5 alin. (2), la termenele stabilite la art.6, cu excepţia prevăzută la art.1 alin. (4), neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale, precum şi nereintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzacţiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ştergerii memoriei operative.

Din nota explicativă dată de administratorul societăţii petente, cât şi a angajatei acesteia numita CVI, precum şi din actele întocmite cu ocazia efectuării controlului, instanţa constată că în data de 20.08.2012 aceasta din urmă a bătut  în casa de marcat în mod eronat o valoare de 8.666,10 lei pentru care a emis bon fiscal nr. 091439/20.08.2012 şi nu s-a emis de către AMEF raportul zilnic de închidere, totodată, în zilele de 21, 22, 23 şi 24 august 2012 nu s-au emis  bonuri fiscale pentru  veniturile realizate din vânzările către clienţi.

Nu poate fi reţinută apărarea petentei referitoare la aspectul că datorită erorii făcute de angajata sa nu a fost emis de aparatul de marcat electronic fiscal raportul  zilnic de închidere şi bonuri fiscale pe perioada 21-24 august 2012, în condiţiile în care aceasta avea la îndemână modalitatea instituită de dispoziţiile art. 36 din HG 479/2003, care îi permitea în situaţia expusă de aceasta să întocmească un proces verbal  în care să fie consemnată producerea erorii la emiterea bonurilor fiscale şi să fie anexat documentelor justificative  emise de AMEF.

Cu alte cuvinte, în ipoteza emiterii unui  bon fiscal cu o valoare eronată, societatea petentă, prin reprezentantul său, avea obligaţia instituită de lege de a încheia un proces verbal care să consfinţească eroarea produsă şi să scoată raportul  zilnic de închidere pentru  ziua de 20.08.2012 şi implicit  bonuri fiscale pentru zilele premergătoare efectuării controlului, obligaţie pe care societatea petentă nu a dus-io la îndeplinire.

Aspectul că la dosarul cauzei petenta depune procesul verbal datat 20.08.2012 este apreciat de instanţă ca fiind întocmit pro-cauza în condiţiile în care acesta nu este însoţit de documentele sus-menţionate.

În consecinţă, se apreciază că în mod justificat petenta a fost sancţionată sub aspectul dispoziţiilor art. 10 alin. 1 lit. b din OUG 28/1999, republicată, cu sancţiunea avertismentului  şi a suspendării activităţii, iar suma de  228 lei confiscată, în condiţiile  în care aceasta a fost găsită în casa de marcat şi nu a putut fi justificată de reprezentantul petentei.

Pentru aceste motive, în baza art. 34 din OG nr. 2/2001, urmează a fi admisă în parte plângerea contravenţională formulată de petentă, anulat procesul verbal de contravenţie seria H nr. 0247313/24.08.2012, în ceea ce priveşte contravenţia prevăzută  de art. 1 lit. g  din Leg. 12/1990, republicată, exonerată petenta de plata sancţiunii amenzii contravenţionale  în cuantum de 6.000 lei aplicată  pentru contravenţia prev. de art. 1 lit. g din Leg. 12/1990 – republicată şi menţinute celelalte dispoziţii ale procesului verbal contestat  ca legale şi temeinice.

Faţă de aceste considerente a fost admisă  în parte plângerea  contravenţională ; anulat procesul verbal de contravenţie, exonerată petenta de plata sancţiunii amenzii; menţinute celelalte dispoziţii ale procesului verbal contestat  ca legale şi temeinice şi obligată intimata  petentă cu titlu de cheltuieli de judecată.

Sentinţa a rămas definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului ca nefundat.