Obligaţia comercianţilor prestatori de servicii publice de a proba pretenţiile deduse judecăţii

Tip : Sentinta civila

Nr./Data 1570 (19.03.2007)

Autor : Judecatoria Petrosani

Domenii asociate : Probe, dovezi

Obligatia comerciantilor prestatori de servicii publice da a proba pretentiile deduse judecatii.

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Petrosani, sub nr. 1316/278 din 27.02.2007, reclamanta S.C. “Termoficare” S.A., a solicitat instantei sa  oblige pârâtele  C.A. si T.L., la plata sumei de 718,59 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de termoficare pretins a fi fost prestate în  perioada 03.2004-06.2005.

In probatiune, reclamanta a depus doar facturile emise pe numele pârâtelor.

Prin Sentinta civila nr. 1570/19.03.2007, Judecatoria Petrosani a respins actiunea reclamantei.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut urmatoarele:

Potrivit prevederilor art. 1169 Cod civil “Cel ce face o propunere înaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca.”

In privinta obligatiilor comerciale, în art. 46  Cod comercial, se arata ca:

“Obligatiunile comerciale si liberatiunile se probeaza: cu acte autentice, cu acte sub semnatura privata, cu facturi acceptate, prin corespondenta, prin telegrame, cu registrele partilor, cu martori, de câte ori autoritatea judecatoreasca ar crede ca trebuie sa admita proba testimoniala si aceasta chiar în cazurile prevazute de art. 1191 din codul civil, în fine, prin orice alte mijloace de proba admise de legea civila.”

In speta, reclamanta si-a întemeiat actiunea pe prevederile art. 1073 Cod civil, dar nu a facut dovada existentei actului sau faptului juridic din care sa se fi nascut obligatia de plata a sumei pe care o pretinde.

In privinta probatiunii cererii, instanta constata ca, potrivit prevederilor art. 112 alin. 1 pct. 5 Cod pr civila, probele trebuiesc propuse de reclamant prin cererea de chemare în judecata, iar potrivit prevederilor art. 132 alin. 1 Cod pr.civila, la prima zi de înfatisare, la cererea reclamantului, instanta poate acorda un termen pentru a  propune probe noi fata de cele solicitate prin cererea de chemare în judecata.

Sanctiunea nerespectarii acestor dispozitii de catre reclamant, este prevazuta de art. 138 din Codul de procedura civila în care se arata ca: „Dovezile care nu au fost cerute în conditiile art. 112, 115 si 132 nu vor mai putea fi invocate în cursul instantei”.

In speta, reclamanta a aratat în mod expres ca nu mai solicita alte probe în afara înscrisurilor depuse la dosar.

Analizând înscrisurile depuse de reclamanta împreuna cu cererea de chemare în judecata, apreciate de aceasta ca fiind suficiente pentru a-si proba pretentiile ce fac obiectul actiunii, se constata ca: nu s-a depus niciun înscris prin care sa se fi probat ca partile ar fi convenit sa fie prestate serviciile facturate, facturile emise de reclamanta nu au la baza niciun act opozabil pârâtelor, prin care sa se fi stabilit cantitatile facturate iar determinarea cantitativa a serviciilor despre care se pretinde ca ar fi fost prestate, s-a facut în mod unilateral de catre reclamanta, nu s-a facut nici macar dovada comunicarii facturilor ce fac obiectul prezentului dosar si evident nici acceptarea la plata.

Faptul ca reclamanta presteaza un serviciu public, presupune responsabilitati în plus fata de alti comercianti, neexistând si nefiind nici permis sa existe derogari sub aspectul obligatiei de a-si proba pretentiile deduse judecatii.

Solutia pronuntata de Judecatoria Petrosani, a fost mentinuta de Tribunalul Hunedoara.

Domenii speta

Spete similare