Bilet la ordin stingerea raporturilor fundamentale dintre părţi nu influenţează drepturile şi obligaţiile izvorâte din biletul la ordin

Decizie 230 din 03.11.2009


Biletul la ordin este un titlu de credit formal, care încorporeaza o obligatie abstracta, autonoma, iar cauza obligatiei este un element extern, care nu are nici o influenta asupra titlului comercial.

Raporturile juridice care preexista biletului la ordin, justifica emiterea acestuia, însa, odata emis, biletul la ordin constituie un titlu  de sine statator. Toate operatiunile privind biletele la ordin fac abstractie de raporturile fundamentale si sunt supuse unor reguli speciale (Legea 58/1934), diferite de  regulile care reglementeaza raporturile fundamentale.

Stingerea raporturilor fundamentale dintre parti, prin rezilierea contractului de vânzare-cumparare si stornarea facturii, nu influenteaza drepturile si obligatiile izvorâte din biletul la ordin, care au caracter  autonom, independent, de cele izvorâte din contractul de vânzare-cumparare

Prin sentinta nr.1342 din 30 iunie 2009 pronuntata de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 5179/63/2009, s-a respins actiunea formulata de reclamanta SC R.I. SRL Craiova.

Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut ca la data de 16.02.2009, partile au încheiat contractul nr. 12, având ca obiect vânzarea-cumpararea  a 2000 tone porumb boabe.

Prin contractul mentionat, pârâta s-a obligat sa livreze reclamantei porumb boabe la pretul de 480 ron/to + TVA, plata urmând a se efectua de catre reclamanta cu fila CEC/BO scadent la maxim 120 zile din momentul emiterii facturii.

La data încheierii contractului pârâta a emis factura nr.0004404 pentru suma de 1.142.400 lei, iar reclamanta biletele la ordin BACX3AA 0284298 si BACX3AA 0284299.

Conform actului aditional nr.1/ 07.04.2009, partile au hotarât rezilierea contractului nr.12/16.02.2009, pe motiv ca marfa ce a facut obiectul contractului si facturii nr.0004404, nu a fost livrata, nefiind corespunzatoare calitativ, iar factura s-a stornat. Biletele la ordin emise de reclamanta pentru plata pretului marfii au fost girate de pârâta în favoarea bancii U-T.

Urmare a neîndeplinirii de catre pârâta a obligatiei de a preda marfa si a stornarii facturii emise, reclamanta nu mai are nici o obligatie de plata fata de pârâta, însa biletele la ordin emise de catre reclamanta au fost scontate catre U.T..

Biletul la ordin, ca titlu comercial de valoare, creeaza obligatii autonome si abstracte, independente celor rezultate din raportul juridic fundamental. El cuprinde obligatia neconditionata de a plati la scadenta posesorului, suma de bani înscrisa în titlu ( art.104 din Legea nr.58/1934 ), putând fi transmis prin gir.

Conform art.21 din Legea nr.58/1934, cei obligati nu pot opune posesorului exceptiile întemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, afara numai daca posesorul a lucrat cu buna stiinta în paguba sa.

Nu are relevanta stingerea obligatiei reclamantei catre pârâta, obligatie ce rezulta din contractul de vânzare-cumparare( raport juridic fundamental), obligatia rezultata din biletele la ordin fiind una independenta, iar posesorul acestor bilete, în speta U.T., are dreptul la plata( art.41-46 din Legea nr.58/1934).

La momentul încheierii actului aditional reclamanta ar fi trebuit sa solicite restituirea în original a instrumentelor de plata, nefiind în posesia pârâtei, era evident ca biletele la ordin erau în circuitul civil, fiind girate unor terte persoane.

Conform dispozitiilor 104-105 din Legea nr.58/1934 si Normei-cadru nr.6/1994 privind comertul facut de institutiile de credit cu cambii si bilete la ordin,  biletul la ordin este nul daca îi lipseste vreuna din conditiile obligatorii mentionate în art.104. În cauza reclamanta a invocat exceptii subiective care privesc titlul, fara sa faca dovada îndeplinirii conditiilor pentru exercitarea opozitiei la executarea cambiala.

Împotriva sentintei a declarat apel reclamanta SC R.I. SRL  Craiova, care a expus situatia de fapt, în sensul ca partile de comun acord au reziliat contractul de vânzare-cumparare si au stornat factura. S-a sustinut ca  în aceasta situatie, pârâta nu putea gira instrumentul de plata  în favoarea bancii, dat fiind lipsa obligatiei de plata.

Pe de alta parte, tertul dobânditor, respectiv banca, a lucrat cu stiinta în paguba apelantei reclamante, ceea ce determina nulitatea instrumentului de plata.

Astfel, la data de 04.05.2009, apelanta a înstiintat banca U.T. BANK, despre faptul ca pârâta nu este proprietara biletelor la ordin si ca nu are nici un fel de obligatie de plata catre aceasta, depunând si documente însotitoare. O alta solicitare, în sensul celor aratate, a fost facuta la data de 08.05.2009 si la 11.05.2009.

Mai mult, în cursul lunii mai, între emitentul biletelor la ordin-apelanta reclamanta si posesorul acestora (banca), au avut loc întâlniri informale, care însa nu s-au finalizat în sensul eliberarii biletelor la ordin detinute, dimpotriva banca le-a introdus în circuitul bancar. În raport de motivele invocate, apelanta a sustinut ca banca, posesor al biletelor la ordin, a lucrat cu stiinta în paguba sa.

Apelanta reclamanta a depus înscrisuri în dovedirea sustinerilor din cererea de apel.

Prin decizia nr.230 din 3 noiembrie2009, Curtea a respins apelul ca nefondat, retinând urmatoarele :

Biletul la ordin este un titlu de credit formal, care încorporeaza o obligatie abstracta, autonoma, iar cauza obligatiei este un element extern, care nu are nici o influenta asupra titlului comercial.

Raporturile juridice care preexista biletului la ordin, justifica emiterea acestuia, însa, odata emis, biletul la ordin constituie un titlu  de sine statator. Toate operatiunile privind biletele la ordin fac abstractie de raporturile fundamentale si sunt supuse unor reguli speciale (Legea 58/1934), diferite de  regulile care reglementeaza raporturile fundamentale.

Prin urmare, stingerea raporturilor fundamentale dintre parti, prin rezilierea contractului de vânzare-cumparare si stornarea facturii, nu influenteaza drepturile si obligatiile izvorâte din biletul la ordin, care au caracter  autonom, independent, de cele izvorâte din contractul de vânzare-cumparare, cum corect a considerat si tribunalul.

Pe de alta parte, se constata ca reclamanta, pe calea unei actiuni directe, principale, a solicitat anularea biletelor la ordin, ca urmare a rezilierii contractului si stornarii facturii, în contradictoriu cu primul beneficiar si nu cu posesorul actual al titlurilor comerciale. În cazul biletului la ordin, emitentul este debitorul obligatiei de plata a unei sume de bani, aratata în titlu. Nulitatea titlului comercial poate fi invocata pentru nerespectarea conditiilor de forma, dat fiind caracterul formal al biletului la ordin.

Debitorul are la îndemâna, potrivit dispozitiilor speciale ale Legii 58/1934, mijloace procedurale limitate fata de dreptul comun, respectiv exercitarea opozitiei la executarea biletului la ordin (art.106 alin.1 raportat la art.62 si 63 din Legea 58/1934), ceea ce nu e cazul în speta.

Dispozitiile art.19 din Legea 58/1934 sunt aplicabile si biletului la ordin,  iar potrivit acestor prevederi debitorul, cel împotriva  caruia s-a pornit actiune cambiala, poate invoca exceptiile întemeiate pe raporturi personale cu posesorii anteriori, daca posesorul actual a lucrat cu stiinta în paguba sa.

Nici aceste prevederi nu au aplicabilitate în speta, întrucât posesorul biletelor la ordin nu a pornit o actiune împotriva debitorului, mai mult nici nu e parte în cauza, astfel ca invocarea criticii referitoare la atitudinea posesorului excede cadrului procesual prezent, stabilit de reclamanta prin actiune.

Pe de alta parte, corespondenta purtata între banca si reclamanta în luna mai 2009, dupa scontarea biletelor la ordin, nu dovedeste ca banca a lucrat cu stiinta în paguba debitorului. Neremiterii biletelor la momentul rezilierii contractului, dovedeste ca acestea erau deja scontate la banca. Posesorul actual, acordând credit în urma scontarii biletelor la ordin, este îndreptatit sa primeasca plata.

În consecinta, criticile formulate au fost apreciate ca nefondate si în temeiul art.296 C.pr.civ.  apelul a fost respins.