Potrivit art. 11 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 atribuţiile judecătorului-sindic se limitează la controlul judecătoresc al activităţii administratorului judiciar/ lichidatorului şi la procesele şi cererile de natură judiciară aferente procedurii. Oportunitatea deciziilor manageriale şi de gestionare a averii debitoarei este atributul creditorilor şi al administratorului judiciar sau lichidatorului. Scopul Legii nr. 85/2006 este acela de a spori rolul adunării creditorilor în procedura insolvenţei şi de a degreva judecătorul sindic de atribuţii străine activităţii jurisdicţionale. Atribuţiile comitetului creditorilor sunt mult mai numeroase decât în reglementările anterioare , creditorii trebuind să manifeste interes maxim cu privire la soarta debitorului ajuns în dificultate, sesizând cu cereri pe administrator sau lichidator ori pe judecătorul-sindic. În aceste condiţii, judecătorul-sindic nu poate dispune din oficiu efectuarea unei expertize care să identifice cauzele apariţiei stării de insolvenţă şi peroanele răspunzătoare deoarece ar depăşi atribuţiile sale judiciare.
Prin sentinţa nr. 588/ 6.12.2007, Tribunalul Dolj, prin judecător-sindic, a admis cererea lichidatorului B.E. şi a dispus închiderea procedurii insolvenţei debitoarei SC F.I. SRL Craiova ?i radierea acesteia din registrul comerţului.
Împotriva sentinţei a declarat recurs creditoarea AVAS, invocând lipsa de rol activ a judecătorului-sindic care nu a stăruit prin toate mijloacele pentru aflarea adevărului şi, în condiţii concrete, nu a dispus efectuarea unei expertize care să identifice cauzele apariţiei stării de insolvenţă şi persoanele răspunzătoare şi nu a solicitat asistenţa comitetului creditorilor, rezumându-se la a îmbrăţişa concluziile lichidatorului care nu aveau o susţinere reală. A mai susţinut că raportul final al lichidării, fiind ultimul raport trebuia că cuprindă o sinteză a întregii proceduri, inclusiv măsura în care au fost identificate persoanele răspunzătoare pentru ajungerea societăţii în stare de insolvenţă.
Recursul este nefondat.
Curtea a apreciat că nu se poate reţine lipsa de rol activ a judecătorului-sindic deoarece, potrivit art. 11 alin. 2 din Legea 85/2006, atribuţiile judecătorului-sindic se limitează la controlul judecătoresc al activităţii administratorului judiciar/ lichidatorului şi la procesele şi cererile de natură judiciară aferente procedurii. Oportunitatea deciziilor manageriale şi de gestionare a averii debitoarei este atributul creditorilor şi al administratorului judiciar sau lichidatorului . Scopul Legii nr. 85/2006 este acela de a spori rolul adunării creditorilor în procedura insolvenţei şi de a degreva judecătorul-sindic de atribuţii străine activităţii jurisdicţionale. Atribuţiile comitetului creditorilor sunt mult mai numeroase decât în reglementările anterioare , creditorii trebuind să manifeste interes maxim cu privire la soarta debitorului ajuns în dificultate, sesizând cu cereri pe administrator sau lichidator ori pe judecătorul-sindic . În aceste condiţii, judecătorul sindic nu poate dispune din oficiu efectuarea unei expertize care să identifice cauzele apariţiei stării de insolvenţă şi peroanele răspunzătoare deoarece ar depăşi atribuţiile sale judiciare. Pe de altă parte, ar fi încălcat prevederile art. 40 din OUG 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă potrivit cărora elaborarea rapoartelor care să identifice cauzele apariţiei stării de insolvenţă şi persoanele răspunzătoare este în sarcina exclusivă a lichidatorului, neputând să fie dată în competenţa unui expert .
Faţă de aceste considerente, Curtea a apreciat că judecătorul-sindic a pronunţat o soluţie temeinică şi legală, astfel încât a respins recursul ca nefondat.
Tribunalul Galați
Decăderea din dreptul de a avea calitatea de administrator al unei societăţi comerciale. Calitatea de reprezentant al unei societăţi comerciale. Momentul pierderii acesteia.
Curtea de Apel Brașov
Novaţie prin schimbare de debitor. Condiţii.
Curtea de Apel Iași
Recurs. Achiesare. Renunţare la judecata acţiunii de către intimatul-reclamant
Curtea de Apel Brașov
Efectul translativ de proprietate al actului constitutiv. Nulitatea absolută parţială a actului constitutiv relativ la aportul în natură nu produce nulitatea societăţii. Directiva 68/151/CEE şi cazurile de nulitate în dreptul societar.
Tribunalul Brașov
Contestatie la tabelul preliminar de creante