Insolvenţă. Condiţii.

Decizie 731 din 24.05.2007


Prin  cererea înregistrată sub nr.22/86/2007 la Tribunalul Suceava, creditoarea  SC „P.N.I.” SRL Cluj Napoca a solicitat  deschiderea procedurii  insolvenţei  faţă de debitoarea  SC „D” SA Vatra Dornei.

În motivarea cererii creditoarea a arătat că între părţi s-au derulat operaţii comerciale în baza contractului nr. 1001/2004 prelungit  şi pentru anul 2005 conform Ordinului nr.7.

Datorită îndeplinirii cu întârziere  a obligaţiilor, respectiv plata  facturilor,  s-au acumulat  penalizări în valoare de 12.672,02 lei  pentru care s-a emis factura nr.4610150/2005 a cărei plată garantată prin ordinul de plată scadent la data de 24.10.2005 a fost refuzată pentru lipsă disponibilităţi.

În drept s-au invocat  dispoziţiile art.31, 32 din Legea nr.85/2006.

Prin întâmpinare debitoarea a formulat contestaţie, susţinând că nu se află în încetare de plăţi, că din contră,  derulează operaţii comerciale cu creditoarea.  De asemenea invocă faptul  că  nu este dovedită  întinderea creanţei, iar o altă cerere a aceluiaşi creditor  a fost respinsă  de Tribunalul Suceava  prin sentinţa comercială  nr.42/2006.

Prin sentinţa nr. 100 din 6.03.2007, judecătorul sindic a admis contestaţia debitoarei SC „D” SA Vatra Dornei şi a respins  cererea formulată de creditoarea SC „P. N.I.” în temeiul Legii nr.85/2006.

Pentru a hotărî astfel,  a reţinut că, creditoarea nu are o creanţă certă şi lichidă, iar debitoarea nu se află  în  stare de insolvenţă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea S.C. „P.N.I.”, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de recurs,  creditoarea a arătat că, în mod eronat  judecătorul sindic a reţinut că  creanţa sa împotriva  debitoarei  nu este certă,  întrucât  ea este materializată  într-un bilet la ordin, investit cu formulă executorie prin încheierea din 16.08.2006 a  Judecătoriei Vatra Dornei, iar cât priveşte condiţia de a fi  lichidă, trebuie de subliniat  că debitul  este  reprezentat de o sumă de bani.

Deosebit de aceasta, a mai arătat  recurenta,  judecătorul sindic a reţinut  eronat că debitoarea nu  s-ar afla în insolvenţă, motivat de aceea că  a  efectuat unele plăţi către creditoare întrucât aceste plăţi  au fost modice or doctrina a apreciat că se află în incapacitate de plată şi debitorul care a efectuat unele  „plăţi modice” în contul datoriei.

Analizând  hotărârea recurată, prin prisma actelor  şi lucrărilor dosarului, precum şi a motivelor invocate în recurs,  ce vizează disp.art. 304 pct.9 Cod pr.civilă, curtea  a constatat  neîntemeiat recursul.

Aşa cum corect a reţinut şi judecătorul sindic, creditoarea a invocat  în susţinerea  cererii factura nr.40161501/2005 reprezentând penalizări  conform contractului nr. 1001/2004 prelungit prin addendumul nr.7/2005, înscris ce nu cuprinde  modalităţile de calcul  a penalităţilor  şi nu a fost  acceptat de către debitoare, care contestă întinderea creanţei.

Dar, chiar dacă s-ar admite  că este dat  caracterul cert al creanţei, graţie biletului la ordin emis, în speţă nu este îndeplinită condiţia  existenţei stării de insolvenţă a debitoarei, precum nici  condiţia  existenţei  unei creanţe  peste valoarea-prag. de  10.000 lei.

Astfel, dovada faptului că debitoarea  nu se află  în stare de insolvenţă o constituie faptul  efectuării  unei plăţi către creditoare cu ordinul de plată nr. 321 din 5.02.2007.

Cât priveşte cuantumul creanţei, urmare a unor  plăţi parţiale făcute de către debitoare, aceasta nu îndeplineşte condiţia  valorii-prag. de 10.000 lei.

Faţă de aceste aspecte, în mod corect judecătorul sindic  a admis contestaţia debitoarei şi a respins cererea  formulată în temeiul Legii nr.85/2006  de creditoarea  SC „P.N.I” SRL Cluj Napoca.

În consecinţă,  nefiind incidente  în speţă  disp. art. 304 pct.9 Cod pr. civilă, şi nici vreun alt motiv de casare de ordine publică, în temeiul  art. 312 Cod pr.civilă, curtea a respins ca nefundat recursul creditoarei.