Tâlhărie săvârşită de două sau mai multe persoane împreună. Coautorat.

Decizie 185 din 11.05.2009


Prin sentinta penala nr.2918 din data de 19 noiembrie 2008 a Judecatoriei  Botosani inculpatii CVL si ML au fost condamnati pentru savârsirea infractiunii prev. de art.211 alin.2 lit.b si alin.21 lit.a, c Cod penal la câte 7 ani închisoare fiecare.

S-a constatat ca faptele pentru care inculpatul CVL a fost condamnat la pedepse cu suspendarea conditionata a executarii acestora prin sentinta penala nr. 783/27.03.2006 si sentinta penala nr.327/19.02.2007 ale Judecatoriei Botosani sunt concurente.

În temeiul art.85 Cod penal s-a anulat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 8 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr. 783/27.03.2006 a Judecatoriei Botosani.

Au fost repuse în individualitatea lor pedepsele aplicate prin sentinta mentionata anterior.

În temeiul art.36 alin.2 Cod penal s-a contopit pedeapsa de 4 luni închisoare, aplicata prin sentinta penala nr.327/19.02.2007 a Judecatoriei Botosani, cu pedepsele de 6 luni închisoare si 8 luni închisoare, aplicate prin sentinta penala nr.783/27.03.2006 a Judecatoriei Botosani si s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare.

În temeiul art.83 Cod penal s-a revocat beneficiul suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 8 luni închisoare, pe care a aditionat-o la pedeapsa de 7 ani închisoare aplicata, inculpatul urmând sa execute pedeapsa de 7 ani si 8 luni închisoare.

S-a mentinut starea de arest a inculpatului si s-a dedus din pedeapsa durata arestarii preventive de la data de 26 decembrie 2007 la zi.

În temeiul art.83 Cod penal s-a revocat beneficiul suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 6 luni închisoare aplicata inculpatei ML prin sentinta penala nr.783/27.03.2006 a Judecatoriei Botosani, pedeapsa ce a fost aditionata la pedeapsa de 7 ani închisoare, aceasta urmând sa execute pedeapsa de 7 ani si 6 luni închisoare.

S-au aplicat dispozitiile art.71, 64 lit.a teza a II-a, b Cod penal.

S-a constatat ca partea vatamata HRnu s-a constituit parte civila în cauza, prejudiciul fiind recuperat prin restituire.

Pentru a hotarî astfel prima instanta a retinut ca, în noaptea de 25¬¬/26 decembrie 2007, în jurul orei 23,00, partea vatamata HR în vârsta de 19 ani, domiciliat în satul Feredeni, corn. Deleni, jud. Iasi s-a deplasat la barul nonstop din orasul Flamânzi, apartinând S.C. PI S.R.L., împreuna cu varul sau martorul UD, unde s-au întâlnit cu inculpatul CVL. Acesta i-a propus martorului sa întretina raporturi sexuale contra cost cu o tânara de etnie rroma, identificata în persoana inculpatei ML. Martorul îl cunostea pe inculpat si a refuzat propunerea acestuia. Inculpatul s-a adresat apoi partii vatamate HR care a acceptat sa întretina raporturi sexuale cu inculpata în schimbul sumei de 50 lei. Inculpatul i-a prezentat-o partii vatamate pe tânara cu care urma sa se deplaseze într-un imobil din orasul Flamânzi pentru a întretine raporturi sexuale. Partea vatamata nu-i cunostea pe inculpati, întâlnindu-i pentru prima data în noaptea de 25/26 decembrie 2007.

Din probe a rezultat ca inculpatul CVL se afla în relatii de concubinaj cu inculpata ML si ca aceasta din urma obisnuia sa practice prostitutia cu acordul inculpatului.

Dupa ce partea vatamata a discutat cu inculpata, în prezenta inculpatului CVL si a martorului UD, cu privire la tariful perceput pentru prestatiile sexuale, cei doi s-au deplasat spre cartierul de blocuri din orasul Flamânzi, intrând în garsoniera situata în blocul A 10, apartamentul 8, unde inculpata obisnuia sa întretina raporturi sexuale contra cost.

Din cercetari a rezultat ca respectiva garsoniera se afla în folosinta martorei AN, mama învinuitului A.R. în baza unui act sub semnatura privata încheiat cu proprietarul AD în decembrie 1999. Inculpata a declarat ca avea acordul învinuitului AR cu privire la patrunderea în garsoniera în scopul aratat.

La scurt timp dupa plecarea celor doi, inculpatul CVL si AR s-au deplasat în urma acestora, au patruns în garsoniera dupa circa cinci minute, interval de timp în care partea vatamata nu a reusit decât sa se aseze pe unul din paturi si sa înmâneze inculpatei o bancnota de 50 lei, reprezentând contravaloarea prestatiilor sexuale promise de aceasta, fara a se consuma între cei doi un act sexual.

Conform declaratiei partii vatamate, inculpatul CVL si învinuitul A R au intrat în imobil brusc, inculpatul a spart becul din încapere, dupa care cei doi coautori l-au lovit cu pumnii si picioarele la nivelul fetei, fara sa aiba loc vreo discutie. În timp ce era agresat, inculpata i-a sustras portmoneul ce se afla în buzunarul interior al hainei, dupa care s-a retras în baie unde i-a verificat continutul, însusindu-si sumele de bani gasite, respectiv o bancnota de 50 euro, o bancnota de 100 lei, o bancnota de 10 lei si 10 bancnote a câte 1 leu. Inculpata a revenit în camera de zi si le-a spus celorlalti doi coautori sa înceteze agresiunea.

Partea vatamata a reusit sa plece de la locul infractiunii constatând ulterior ca i s-au sustras banii si un lantisor prevazut cu o cruciulita din metal nepretios, motiv pentru care a sesizat organele de politie din orasul Flamânzi.

În cursul cercetarilor, mama inculpatei, martora CN, s-a prezentat la sediul Politiei Orasului Flamânzi si i-a restituit partii vatamate suma de bani sustrasa de fiica sa.

Partea vatamata a fost examinata medico-legal constatându-se ca a prezentat leziuni constând în excoriatii si decolari epidermice la limita între bratul stâng postero-lateral si cot si la nivelul genunchiului drept, antero-lateral, leziuni ce s-au putut produce prin lovire de obiecte contondente, datând din noaptea de 25/26 decembrie 2007 si nu au necesitat zile de îngrijiri medicale.În cursul urmaririi penale inculpatii au negat existenta vreunei întelegeri între ei cu privire la sustragerea banilor de la partea vatamata prin folosirea de violente fizice, precizând ca actiunile de lovire si sustragere, exercitate de fiecare în parte, au avut loc separat, în baza unei rezolutii infractionale independente. Ulterior, inculpatul revenind asupra declaratiei si aratând ca în momentul în care inculpata a plecat din bar însotita de partea vatamata, s-a îndreptat si el împreuna cu învinuitul AR în aceeasi directie, urmarindu-i pâna în dreptul imobilului A 10 din cartierul de locuinte din orasul Flamânzi, banuind ca inculpata intentioneaza sa întretina raporturi sexuale cu partea vatamata în garsoniera învinuitului AR. Inculpatul sustine ca a patruns în garsoniera si, sub imperiul geloziei, a lovit-o pe partea vatamata, la actiunile de lovire participând si învinuitul recunoscând ca a lovit-o pe partea vatamata în noaptea de 25/26 decembrie 2007 în interiorul locuintei mentionate, dar nu cu scopul de a-i sustrage bani ci, din gelozie.

Inculpata ML sustine într-o prima declaratie ca banii reclamati ca fiind sustrasi au ajuns în posesia ei deoarece i-au fost remisi de catre partea vatamata cu titlu de plata pentru prestatiile sexuale oferite în respectiva garsoniera. Ulterior, a declarat ca a sustras banii din buzunarul partii vatamate în timp ce aceasta era agresata de inculpat si învinuit, profitând de aceasta împrejurare, fara sa existe vreo întelegere în acest sens între ea si ceilalti doi coautori.

Din probele administrate în cauza prima instanta a concluzionat faptul ca inculpatul a asistat la discutiile dintre partea vatamata si inculpata M L care si-a oferit serviciile sexuale contra cost si, mai mult, el însusi a negociat tariful prestatiilor sexuale si a abordat-o pe partea vatamata în acest sens. Inculpatul a cunoscut scopul deplasarii inculpatei împreuna cu partea vatamata la garsoniera din cartierul de locuinte din orasul Flamânzi, iar între inculpati si învinuitul AR a existat o întelegere anterioara începerii activitatii infractionale în sensul deposedarii partii vatamate de bunurile reclamate, prin violenta fizica, profitând de disponibilitatea partii vatamate de a întretine raporturi sexuale contra cost în garsoniera respectiva. Nu se poate retine ca inculpatul nu a avut cunostinta de întelegerea intervenita între inculpata si partea vatamata cu privire la întretinerea de raporturi sexuale si ca ar fi actionat sub impulsul geloziei deoarece într-o asemenea situatie învinuitul AR nu ar fi avut niciun motiv sa intervina de vreme ce inculpata era concubina celuilalt. Daca s-ar fi vrut o confruntare între partenerul inculpatei si partea vatamata, inculpatul CVL nu ar fi avut vreun motiv sa sparga becul locuintei. În realitate, inculpatul a procedat astfel pentru ca agresiunea sa se desfasoare pe întuneric, iar agresorii sa nu poata fi identificati ulterior de catre partea vatamata.

Inculpatul CVL a fost examinat la data de 24 ianuarie 2008 de o comisie din cadrul Serviciului de Medicina Legala Botosani, iar în concluziile raportului de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 14 din 28 ianuarie 2008 se arata ca acesta prezinta diagnosticul: „Tulburare de personalitate de tip antisocial, iar fapta pentru care este cercetat a fost comisa cu discernamânt".

Retinând vinovatia inculpatilor, prima instanta i-a condamnat la pedepse cu închisoarea, individualizate în raport de criteriile prevazute de art.72 Cod penal.

S-a tinut seama de împrejurarea ca inculpatul CVL a fost condamnat în timpul minoritatii pentru infractiunea de omor calificat prin sentinta penala nr. 227 din 10 iulie 2001 a Judecatoriei Botosani, retinându-se ca si-a ucis tatal. De asemenea, acesta a mai suferit condamnari pentru infractiunea de furt calificat, cu aplicarea art. 81, 82 din Codul penal, iar prin sentinta penala nr. 2441 din 14 octombrie 2008 a Judecatoriei Botosani, nedefinitiva, a fost condamnat pentru savârsirea infractiunilor de ultraj contra bunelor moravuri si distrugere.

Comparând datele la care cele doua hotarâri au ramas definitive cu datele savârsirii faptelor din prezenta cauza, s-a facut aplicarea art. 36 alin. 2 din Codul penal contopindu-se aceste pedepse si facându-se aplicarea art. 71 din Codul penal, rap. la art. 64 lit. a teza a II-a, b din Codul penal.

În temeiul art. 350 din Codul de procedura penala s-a mentinut starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 88 din Codul penal s-a dedus din pedeapsa durata arestarii preventive de la data de 26 decembrie 2007 la zi.

Cu privire la inculpata ML, instanta a retinut ca a fost condamnata la pedeapsa de 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 81, 82 din Codul penal, pentru savârsirea la data de 22 mai 2004 a unei infractiuni de furt calificat - sentinta penala nr. 783 din 27.03.2006 a Judecatoriei Botosani, ramasa definitiva la data de 16 aprilie 2006.

Având în vedere ca inculpata a savârsit infractiunea de tâlharie în termenul de încercare de 2 ani si 6 luni fixat prin sentinta mentionata anterior, instanta a facut aplicarea art. 83 din Codul penal revocând beneficiul suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 6 luni închisoare pe care a aditionat-o la pedeapsa aplicata prin prezenta sentinta si facând aplicarea art. 71 din Codul penal, rap. la art. 64 lit. a teza a Il-a, b din Codul penal.

Solutionând latura civila a cauzei, prima instanta a constatat ca partea vatamata nu s-a constituit parte civila, prejudiciul fiind recuperat.

Apelurile declarate de inculpati au fost admise prin decizia penala nr.49 A din 12 martie 2009 a Tribunalului Botosani.

S-a desfiintat în parte sentinta apelata în sensul ca s-a dispus condamnarea inculpatului CVL la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 211 alin.2 lit. b si alin.21 lit. a, c Cod penal cu aplicarea disp. art. 74 alin.2, 76 lit. b si 80 Cod penal, si a inculpatei ML la o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 211 alin.2 lit. b si alin.21 lit. a, c Cod penal, cu aplicarea disp. art. 74 alin.2, 76 lit. b Cod penal, în locul pedepselor de câte 7 ani închisoare.

S-a mentinut revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepselor anterioare, inculpatul CVL urmând sa execute în regim de detentie pedeapsa rezultanta de 4 ani si 8 luni închisoare, iar inculpata ML pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare, de asemeni în regim de detentie.

S-a mentinut starea de arest a inculpatului CVL si s-a adaugat la arestare durata scursa de la pronuntarea sentintei apelate la zi.

S-au mentinut celelalte dispozitii ale sentintei.

Prin aceeasi decizie s-a respins cererea de schimbare a încadrarii juridice formulata de inculpatul CVL.

Împotriva deciziei a declarat recurs inculpata ML criticând-o pentru nelegalitate.

În motivarea recursului, aparatorul inculpatei a invocat la termenul de astazi ca aceasta nu se face vinovata de savârsirea infractiunii pentru care a fost condamnata, întrucât din probele administrate în cauza nu rezulta existenta unei întelegeri între inculpati pentru deposedarea partii vatamate.

În consecinta a solicitat achitarea inculpatei în temeiul art.10 lit.d Cod procedura penala.

În subsidiar a solicitat aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevazut de lege.

Verificând recursul prin prisma motivelor invocate care se circumscriu cazurilor de casare prev. de art.3859 pct.14 si 17 Cod procedura penala, precum si în conformitate cu dispozitiile art. 3859 alin.3 Cod procedura penala, Curtea constata ca acesta este neîntemeiat.

Vinovatia inculpatei cu privire la savârsirea infractiunii de tâlharie a fost pe deplin dovedita, probatoriul administrat în cauza confirmând ca inculpatii au avut intentia de a o deposeda pe partea vatamata de suma de bani pe care o avea asupra sa folosind violenta.

Inculpata ML a recunoscut fapta de sustragere a banilor de la partea vatamata, în cursul cercetarilor suma fiind de altfel restituita. În ce priveste sustinerea acesteia ca nu a existat nici o întelegere între ea si celalalt inculpat, respectiv învinuitul AR este de retinut ca, din probatoriul administrat în cauza rezulta cu certitudine ca inculpatul  CVL a asistat la discutiile dintre partea vatamata si inculpata ML si chiar a negociat tariful pentru prestatiile sexuale ale acesteia din urma.

Faptul ca acest inculpat avea cunostinta despre scopul deplasarii concubinei sale în garsoniera împreuna cu partea vatamata infirma sustinerile potrivit carora a actionat din gelozie.

Împrejurarea ca cei doi inculpati au actionat diferit asupra partii vatamate în realizarea laturii obiective a tâlhariei – unul exercitând acte de violenta si celalalt sustragând suma de bani, în conditiile în care au desfasurat concomitent activitati materiale prin care s-a realizat infractiunea, în baza unui plan dinainte stabilit, nu are relevanta sub aspectul vinovatiei inculpatei ML.

Încadrarea juridica a faptei este corecta câta vreme actiunile inculpatilor au vizat realizarea aceluiasi scop. Sustinerea inculpatei precum ca victima îi datora o suma de bani în schimbul prestatiilor sale nu prezinta relevanta pentru încadrarea juridica atâta timp cât deposedarea s-a facut prin mijloace violente, iar inculpatul a actionat cu scopul însusirii pe nedrept.