Litigii cu profesionişti. Procedura insolvenţei. Motivarea sentinţei. Încălcarea principiului continuităţii completului de judecată.

Hotărâre 1252 din 10.06.2013


Litigii cu profesionişti.

Procedura insolvenţei. Motivarea sentinţei. Încălcarea principiului continuităţii completului de judecată.

Deşi în expunerea considerentelor instanţei de fond nu este foarte clară, conţinând erori de indicare a unor texte legale aplicabile în speţă, … totuşi argumentele pentru care s-a dispus trecerea la faliment pot fi deduse, prin raportare la dispoziţiile art. 107 alin.1 lit. A, c) din Legea nr. 85/2006, anume cazul în care nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat.

Nu au fost încălcate dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 85/2006 raportate la art. 53 din Legea nr. 304/2004, întrucât cauza repartizată iniţial Completului nr. … a fost trecută altui complet în condiţiile prevăzute de art. 98 alin.3 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, ca urmare a admiterii abţinerii.

Nu se poate reţine nici încălcarea principiului continuităţii (motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 2 C.proc.civ.), întrucât sentinţa atacată a fost pronunţată de acelaşi judecător în faţa căruia s-au desfăşurat dezbaterile la termenul din 04.10.2012.

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A VI-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 1252 din 10.06.2013)

I. Prin Sentinţa civilă nr. 10809/25.10.2012, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a Civilă în dosarul nr. 16416/3/2009/a2, a fost admisă propunerea administratorului judiciar şi, în temeiul art. 107 alin.1 lit.a raportat la art. 1 alin.2 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus începerea procedurii falimentului debitoarei SC T V SRL; a fost desemnat lichidator PC B R S IPURL, s-a dispus dizolvarea societăţii debitoare şi luarea celorlalte măsuri subsecvente prevăzute de lege.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reţinut că în şedinţa adunării creditorilor din 29.11.2011 s-a hotărât respingerea planului de reorganizare propus de administratorul judiciar, din procesul-verbal al adunării rezultând că nu au fost îndeplinite condiţiile de cvorum, urmarea votului negativ al creditorului garantat.

Anterior, prin Încheierea pronunţată la 17.05.2012 în dosarul nr. 16416/3/2009, Completul nr. 11 a dispus dezataşarea dosarului cu nr. 16416/3/2009/a2 de la dosarul de bază, privind procedura insolvenţei SC T V SRL şi restituirea dosarului nr. 16416/3/2009/a2 la Completul nr. 8 în vederea continuării judecăţii.

Judecătorul sindic a arătat că, ulterior casării sentinţei nr. 6982/08.11.2010, prin care a confirmat planul de reorganizare, s-a abţinut în rejudecare, iar după admiterea cererii de abţinere, cauza a fost repartizată aleatoriu Completului nr. 8, primind nr. 16416/3/2009/a2. Constatând că în acest din urmă dosar nu s-a pronunţat o hotărâre prin care cauza să fie soluţionată pe fond, s-a apreciat că trebuie continuată judecata de către Completul nr. 8.

II. Împotriva Sentinţei civile nr. 10809/25.10.2012, au declarat recurs următorii creditori:

1. – E.S., care a considerat că hotărârea de declarare a falimentului SC T V SRL este injustă, iar activităţile desfăşurate de administratorul judiciar nu sunt corecte.

2. – N.C.E. şi V.J.G., care au solicitat casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului, aceşti creditori au criticat sentinţa de trecere la faliment ca nelegală pentru următoarele motive:

- motivarea sentinţei este confuză şi contradictorie, instanţa indicând greşit unele dispoziţii legale;

- cu toate acestea, este cert că instanţa a reţinut că în şedinţa adunării creditorilor din 29.11.2011 nu au fost îndeplinite condiţiile de cvorum cu privire la exprimarea unui vot. Recurenţii au menţionat că au contestat pentru nelegalitate hotărârea adunării creditorilor din 29.11.2011, invocând încălcarea art. 15 din Legea nr. 85/2006, privind cvorumul de prezenţă, contestaţie ce face obiectul dosarului nr. 75524/3/2011 al Secţiei a VII-a Civile a Tribunalului Bucureşti, aflat în recurs pe rolul Curţii de Apel Bucureşti. Or, în condiţiile în care adunarea creditorilor nu a avut cvorumul legal pentru exprimarea unui vor, nu se putea trece la faliment.

- discutarea începerii procedurii falimentului debitoarei trebuia făcută în dosarul de bază nr. 16416/3/2009, repartizat Completului 11, iar nu de către Completul 8 în dosarul nr. 16416/3/2009/a2, care avea alt obiect, anume soluţionarea criticilor făcute primului plan de reorganizare, cerere deja rezolvată prin Încheierea din 07.07.2011, irevocabilă, prin care s-a dispus refacerea planului de reorganizare.

În drept, recurenţii au invocat prevederile art. 304 pct.5, 7 şi 9 şi ale art. 3041 C.pr.civ. 1865.

3. – M.C.I., B.N., S.M.R., R.M., P.A., P.I., U.C., U.B. şi Ş.F., care au solicitat în principal, modificarea sentinţei în sensul respingerii propunerii administratorului judiciar de intrare în faliment, iar în subsidiar, obligarea creditorului garantat la respectarea dispoziţiilor cuprinse în planul iniţial de reorganizare validat de acesta, cu posibilitatea negocierilor de ajustare a planului în folosul tuturor categoriilor de creditori.

În motivarea recursului, aceşti creditori au invocat următoarele critici:

- în mod greşit instanţa de fond s-a pronunţat cu privire la intrarea în faliment în alt dosar decât cel principal;

- în mod greşit instanţa de fond s-a pronunţat asupra cererii administratorului judiciar de intrare în faliment printr-un alt judecător decât cel care a luat parte la judecarea în fond a pricinii (art. 304 pct.2 C.pr.civ.);

- în mod greşit s-a reţinut că, datorită modificărilor aduse planului de reorganizare iniţial, programul de plăţi prevede o sumă recuperabilă a creditorilor garantaţi mai mică decât cea estimată de către aceştia.

4. - SC S C C SRL, care a solicitat casarea sentinţei de trecere la faliment, dar şi a Încheierii din 17.05.2012 pronunţate în dosarul nr. 16416/3/2009, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

De precizat că acest creditor a formulat recurs şi împotriva Încheierii din 17.05.2012 pronunţate în dosarul nr. 16416/3/2009, ce constituie o încheiere premergătoare soluţionării fondului cauzei.

În motivarea recursului, acest creditor a invocat următoarele critici de nelegalitate:

- încălcarea principiului continuităţii, întrucât atributul de a judeca o confirmare/infirmare a planului de reorganizare refăcut, respectiv o cerere de trecere la faliment, revenea  Completului iniţial nr. 11, iar nu Completului nr. 8, noul plan de reorganizare constituind o situaţie de fapt şi de drept nouă asupra căreia completul iniţial nu se pronunţase;

- sentinţa recurată nu este motivată, consideraţiile instanţei nefiind bine inteligibile, iar dispoziţiile legale invocate nu aparţin materiei relevante.

III. Intimatele SC T V SRL, prin lichidator PC B R S IPURL şi B C R SA au formulat întâmpinări, prin care au solicitat respingerea recursurilor ca nefondate (filele 33-37, 56-59 şi 233-238 vol.I dosar recurs).

IV. Prin Încheierea de şedinţă de la 11.03.2013, Curtea a admis excepţia de netimbrare a recursului formulat de creditoarea E.S. (fila 61 vol.I dosar recurs).

De asemenea, prin Încheierea de şedinţă de la 22.04.2013, Curtea a admis excepţia de netimbrare a recursurilor formulate de creditorii R.M., U.C., U.B. şi Ş.F., precum şi excepţia nulităţii acestor recursuri pentru nesemnarea cererii (fila 9 vol.II dosar recurs).

Ca urmare, în temeiul art. 20 alin.3 din Legea nr. 146/1997, recursurile formulate de creditorii menţionaţi mai sus au fost anulate ca netimbrate.

V. Cu privire la recursurile formulate de creditorii N.C.E., V.J.G., B.N., M.C.I., P.A., P.I., S.M.R. şi S.C. S C C S.R.L., Curtea reţine următoarele:

1. Un prim motiv de recurs, invocat de creditorii N.C.E., V.J.G. şi S.C. S C C S.R.L., se referă la nemotivarea sau motivarea contradictorie a sentinţei, ceea ce se încadrează în cazul prevăzut de art. 304 pct.7 C.pr.civ. 1865.

Curtea consideră însă această critică neîntemeiată.

Astfel cum chiar recurenţii N.C.E. şi V.J.G. au recunoscut indirect în motivarea recursului lor, „oricât de confuze sunt considerentele sentinţei, un lucru este cert”, şi anume că instanţa a reţinut ca motiv pentru trecerea la faliment faptul că planul de reorganizare nu a fost votat/acceptat de către adunarea creditorilor.

Deşi este adevărat că expunerea considerentelor instanţei de fond nu este foarte clară, conţinând erori de indicare a unor texte legale aplicabile în speţă, Curtea apreciază totuşi că argumentele pentru care s-a dispus trecerea la faliment pot fi deduse, prin raportare la dispoziţiile art. 107 alin.1 lit.A c) din Legea nr. 85/2006, anume cazul în care nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat.

2. Un al doilea motiv de recurs invocat de toţi recurenţii, sub diferite forme, se referă la pretinsa nelegalitate a pronunţării sentinţei de intrare în faliment de către Completul nr. 8, în dosarul nr. 16416/3/2009/a2, iar nu de Completul iniţial învestit nr. 11, în dosarul de bază nr. 16416/3/2009. În acest context, va fi analizat şi recursul formulat de S.C. Ser Con Construcţii S.R.L. împotriva Încheierii din 17.05.2012 pronunţate în dosarul nr. 16416/3/2009.

Curtea reţine astfel că dosarul nr. 16416/3/2009/a2 a fost repartizat Completului nr. 8 ca urmare a admiterii cererii de abţinere formulate de Completul nr. 11 (judecătorul sindic căruia i s-a repartizat aleatoriu iniţial dosarul privind procedura insolvenţei debitoarei SC T V SRL). Dosarul nr. 16416/3/2009/a2 avea ca obiect rejudecarea cu privire la confirmarea planului de reorganizare, ca urmare a casării Sentinţei nr. 6982/08.11.2010. Prin Încheierea pronunţată la 07.07.2011, rămasă irevocabilă, s-a dispus refacerea planului de reorganizare, având în vedere şi criticile aduse planului de creditoarea N.C.

Curtea apreciază că examinarea planului de reorganizare refăcut, în vederea confirmării sau infirmării cu consecinţa trecerii la faliment, intra în atribuţiile judecătorului sindic ce compunea Completul nr. 8, pentru următoarele argumente:

- judecătorul sindic căruia i s-a repartizat cauza după abţinere, în rejudecare după casare, nu s-a dezînvestit prin Încheierea din 07.07.2011, întrucât nu a pronunţat o hotărâre asupra confirmării planului de reorganizare;

- judecătorul sindic ce compunea Completul nr. 11 a fost recuzat cu privire la judecarea contestaţiei împotriva hotărârii adunării creditorilor din 29.11.2011, cererea de recuzare fiind admisă, iar dosarul nr. 75524/3/2011 fiind trimis Completului nr. 8; - potrivit art. 107 alin.1 lit.A. c) din Legea nr. 85/2006, judecătorul-sindic va decide intrarea în faliment în cazul în care nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat. Aşadar, consecinţa imediată şi indisolubilă a neacceptării sau neconfirmării planului de reorganizare este trecerea la faliment, aşa că aceste două măsuri fiind strâns legate, nu se poate susţine că ar fi nelegală pronunţarea asupra ambelor de către acelaşi judecător sindic.

Curtea reţine astfel că nu au fost încălcate dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 85/2006 raportate la art. 53 din Legea nr. 304/2004, întrucât cauza repartizată iniţial Completului nr. 11 a fost trecută altui complet în condiţiile prevăzute de art. 98 alin.3 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, ca urmare a admiterii abţinerii.

Nu se poate reţine nici încălcarea principiului continuităţii (motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.2 C.pr.civ.), întrucât este evident că sentinţa atacată a fost pronunţată de acelaşi judecător în faţa căruia s-au desfăşurat dezbaterile la termenul din 04.10.2012.

Pentru motivele de mai sus, în temeiul art. 312 alin.1 C.pr.civ. 1865, Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat de S.C. S C C S.R.L. împotriva Încheierii de şedinţă din 17.05.2012 pronunţate în dosarul nr. 16416/3/2009.

3. Cu referire la motivul de recurs de ordine publică invocat de recurenţii N.C.E. şi V.J.G. privind existenţa dosarului nr. 75524/3/2011 al Tribunalului Bucureşti Secţia a VII-a Civilă, având ca obiect contestaţia împotriva hotărârii adunării creditorilor din 29.11.2011, Curtea reţine următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 10804/25.10.2012, pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia a VII-a Civilă, a fost respinsă contestaţia formulată de creditoarea N.C.E.

Prin Decizia civilă nr. 949/08.05.2013, pronunţată în dosarul nr. 1080/2/2013 de Curtea de Apel Bucureşti Secţia a VI-a Civilă, a fost admis recursul declarat de creditoarea N.C.E. împotriva sentinţei nr. 10804/25.10.2012, care a fost casată, iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Aşadar, în prezent nu este încă soluţionată contestaţia creditorului împotriva hotărârii adunării creditorilor în care s-a votat asupra planului de reorganizare. Judecătorul sindic a dispus trecerea la faliment tocmai în considerarea faptului că prin hotărârea adunării creditorilor contestată a fost respins planul de reorganizare. Or, în condiţiile în care contestaţia urmează a fi rejudecată în dosarul nr. 75524/3/2011, putând fi teoretic admisă, cu consecinţa anulării hotărârii adunării creditorilor din 29.11.2011, pe care s-a întemeiat intrarea în faliment, se impune cu evidenţă ca şi sentinţa nr. 10809/25.10.2012 să fie casată, urmând ca, în rejudecare, instanţa să se pronunţe asupra cererii administratorului judiciar de trecere la procedura falimentului numai după şi în funcţie de soluţionarea contestaţiei în dosarul nr. 75524/3/2011, cu respectarea prevederilor art. 99-101 din Legea nr. 85/2006.