Recurs. Cerere de reabilitare (art. 494 si urmatoarele din Codul de procedura penala art. 134 si urmatoarele din Codul de procedura penala)

Recurs. Cerere de reabilitare (art. 494 si urmatoarele din Codul de procedura penala art. 134 si urmatoarele din Codul de procedura penala)

(CURTEA DE APEL BUCURESTI, SECTIA I PENALA, Decizia penala nr. 596/22.03.2012)

 Prin sentinta penala nr.862 din data de 13 decembrie 2011, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a Penala, a fost admisa cererea de reabilitare formulata de petentul B.G.M..

 În baza art.135 si urmatoarele Cod penal si art.495 si urmatoarele Cod de procedura penala, s-a dispus reabilitarea judecatoreasca a condamnatului B.G.M., nascut la data de 02 martie 1970 în Bucuresti, domiciliat în Bucuresti, A.S., nr. , sc., bl., ap., sector , CNP 1..., din pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare, aplicata prin sentinta penala nr.388/25.04.2002, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a Penala, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 5961/12.11.2004, pronuntata de Înalta Curte de Casatie si Justitie.

 S-a atras atentia petentului asupra prevederilor art.139 Cod de procedura penala.

 Cheltuielile judiciare au ramas în sarcina statului.

 Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca, prin cererea înregistrata la data de 18.10.2011, sub nr.67251/3/2011, pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a Penala, petentul-condamnat B.G.M. a solicitat ca prin sentinta ce se va pronunta, sa se constate intervenita reabilitarea sa judecatoreasca, cu privire la pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare, aplicata prin sentinta penala nr. 388/25.04.2002, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a Penala, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 5961/12.11.2004, pronuntata de Înalta Curte de Casatie si Justitie.

 S-a observat ca în motivarea cererii, petentul a aratat ca, de la data executarii pedepsei si pâna în prezent nu a mai suferit o noua condamnare, a avut o conduita buna în societate, a avut un loc de munca, asigurându-si existenta prin munca si mijloace oneste, a achitat în întregime cheltuielile de judecata si despagubirile civile la care a fost obligat si a avut un domiciliul stabil.

 În drept, au fost invocate dispoz. art. 133-137 Cod penal si art. 494-498 Cod de procedura penala.

 În dovedirea cererii, s-au depus la dosarul cauzei: copia certificatului de casatorie nr. 601 din 10 iunie 2000 eliberat de Primaria sectorului 1 Bucuresti,  copie diploma de licenta, adeverinta nr.2928 din 06.10.2011 emisa de SC T.I.C.SRL, copie certificat de nastere privind pe minora B.A.T., copia sentintei penale nr.388 din 25 aprilie 2002, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a Penala, în dosarul nr.4314/2000, copia minutei deciziei penale nr. 5961 din 12.11.2004, pronuntata de Înalta Curte de Casatie si Justitie, certificat de cazier judiciar, copie ordine de plata, copia certificatului de competenta profesionala pentru transportul rutier national si international emis de Autoritatea Rutiera Româna, la data de 30.07.2011, copia certificatului de absolvire a programului de specializare, emis de Institutul National de Statistica la data de 25.01.2011, caracterizare întocmita de Presedintele Asociatiei de Locatari .

 Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta de fond a constatat urmatoarele:

 Petentul B.G.M. a fost condamnat, prin sentinta penala nr. 388 din 25 aprilie 2002, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a Penala, în dosarul nr. 4314/200, ramasa definitiva prin decizia penala nr.5961 din 12.11.2004 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, la pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 248 Cod penal cu referire la art. 258 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

 Conform art.135 Cod penal "Condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanta judecatoreasca:  a) în cazul condamnarii la pedeapsa închisorii mai mare de un an pâna la 5 ani, dupa trecerea unui termen de 4 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate; b) în cazul condamnarii la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani pâna la 10 ani, dupa trecerea unui termen de 5 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate; c) în cazul condamnarii la pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dupa trecerea unui termen de 7 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate; d) în cazul pedepsei detentiunii pe viata comutate sau înlocuite cu pedeapsa închisorii, dupa trecerea unui termen de 7 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei cu închisoare".

Conform art. 137 Cod penal, "Cererea de reabilitare judecatoreasca se admite daca cel condamnat întruneste urmatoarele conditii: a) nu a suferit o noua condamnare în intervalul prevazut în art. 135;  b) îsi are asigurata existenta prin munca sau prin alte mijloace oneste, precum si în cazul când are vârsta de a fi pensionat sau este incapabil de munca; c) a avut o buna conduita; d) a achitat în întregime cheltuielile de judecata si despagubirile civile la plata carora a fost obligat, afara de cazul când partea vatamata a renuntat la despagubiri, sau când instanta constata ca cel condamnat si-a îndeplinit în mod regulat obligatiile privitoare la dispozitiile civile din hotarârea de condamnare. Când instanta constata ca nu este îndeplinita conditia de la lit.d), dar aceasta nu se datoreste relei-vointe a condamnatului, poate dispune reabilitarea.

 În cauza de fata, Tribunalul a constatat ca, din fisa de cazier judiciar depusa la dosar, rezulta ca petentul-condamnat nu a mai savârsit alte fapte de natura penala, are un domiciliul stabil, respectiv, în Bucuresti, A.S., nr.14, sc., bl., ap., sector, are o sursa de venituri licita, astfel cum rezulta din adeverinta nr.2928 din 06.10.2011, emisa de S.C. T.I.C.S.R.L., care releva ca, începând cu data de 15.10.2001 si pâna în prezent, acesta a îndeplinit functia de director comercial si se bucura de o buna reputatie, fapt relevant de declaratia numitului T.M. si de diploma de licenta de Academia de Studii Economice Bucuresti din care rezulta ca petentul a absolvit Facultatea de Comert, în profilul Economic, specializarea Marketing, precum si Programul de Specializare în cadrul Institutului National de Statistica cu denumirea "Completarea si Transmiterea Declaratiei Statistice Intrastat".

 De asemenea, din înscrisurile depuse, respectiv, din copia certificatului de nastere seria NV, nr.335268, s-a retinut ca petentul-condamnat are un copil minor în îngrijire, B.A.T.

 Cu privire la îndeplinirea conditiei prev. de art. 137 lit d Cod penal, Tribunalul a constatat ca petentul-condamnat si-a achitat obligatiile civile dispuse prin hotarârea de condamnare, astfel cum rezulta din OP nr.1, nr.2/28. 11. 2011 si 29.05.2007, emise de Emporiki Bank România SA si Directia Regionala Vamala Bucuresti.

În consecinta, Tribunalul a apreciat ca sunt îndeplinite conditiile pentru a se dispune reabilitarea judecatoreasca a petentului B.G.M. dar, i-a atras atentia acestuia asupra dispozitiilor art. 139 Cod penal, în sensul ca reabilitarea judecatoreasca va fi anulata daca, dupa acordarea ei se va descoperi ca cel reabilitat a mai suferit o alta condamnare care, daca ar fi fost cunoscuta ducea la respingerea cererii de reabilitare.

Ca atare, instanta de fond a admis cererea de reabilitare formulata de petentul B.G.M..

 Împotriva acestei sentinte penale, în termen legal (la data de 14.12.2011), a declarat recurs PARCHETUL DE PE LÂNGA TRIBUNALUL BUCURESTI.

 Recursul promovat în cauza a fost înaintat de catre Tribunal si înregistrat pe rolul curtii e Apel Bucuresti - Sectia I penala la data de 09 februarie 2012.

 Atât în cuprinsul motivelor scrise de recurs (filele 6-8 dosar recurs), cât si cu prilejul dezbaterilor orale ce s-au desfasurat în sedinta publica din data de 22 martie 2012, Parchetul a criticat sentinta recurata pe motiv ca a fost pronuntata de catre Tribunalul Bucuresti cu încalcarea dispozitiilor legale privitoare la competenta materiala de judecare a cererii de reabilitare, solicitând ca atare admiterea recursului în temeiul art. 38515 alin. 2 lit. c Cod de procedura penala, casarea sentintei atacate cu recurs si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta competenta.

Analizând actele si lucrarile dosarului, în raport cu motivul astfel invocat, precum si din oficiu, potrivit art. 3856 alin. 3 din Codul de procedura penala, sub toate aspectele cauzei deduse judecatii, Curtea constata ca recursul cu care a fost sesizata este fondat, pentru considerentele care se vor arata în cele ce urmeaza:

Astfel, Curtea reaminteste ca potrivit art.494 Cod de procedura penala "Competenta sa se pronunta asupra reabilitarii judecatoresti este fie instanta care a judecat în prima instanta cauza în care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanta corespunzatoare în a carei raza teritoriala domiciliaza condamnatul".

 Totodata este esential de precizat faptul ca în vederea stabilirii unei interpretari unitare a prevederilor art.494 teza 1 Cod de procedura penala, înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, pronuntându-se asupra unui recurs în interesul legii, a pronuntat Decizia nr. LXXXIII (83) din 10 decembrie 2007 prin care a statuat ca "Dispozitiile art.494 teza 1 Cod de procedura penala se interpreteaza în sensul ca: în caz de modificare a normelor de competenta, cererea de reabilitare va fi solutionata de instanta competenta sa judece cauza în prima instanta, potrivit legii în vigoare la momentul introducerii cererii".

 Din perspectiva aspectelor anterior mentionate, Curtea observa ca în cauza de fata, condamnarea definitiva la pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare cu privire la care petentul B.G.M. solicita a se dispune reabilitarea sa judecatoreasca a fost aplicata pentru infractiunea prev. de art. 248 Cod penal, cu referire la art. 258 Cod penal si cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, încadrare juridica stabilita în conditiile art.334 Cod de procedura penala de catre Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Penala prin decizia penala nr.5961/12.11.2004, iar la data formularii cererii de reabilitare dedusa judecatii (18.10.2011), competenta de a judeca în prima instanta infractiunea ce a atras condamnarea petentului B.G.M. apartinea judecatoriei în conformitate cu prevederile exprese ale art.25 Cod de procedura penala raportat la prevederile art.27 Cod de procedura penala, dat fiind faptul ca aceasta infractiune nu se regaseste printre cele expres si limitativ enumerate în art.27 alin.1 Cod de procedura penala, date în competenta de judecare în prima instanta a tribunalului.

 Curtea constata asadar ca hotarârea recurata a fost pronuntata de catre Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a Penala cu nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la competenta dupa materie, ceea ce atrage incidenta cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 1 Cod de procedura penala, astfel ca în temeiul art. 38515 alin. 2 lit. c Cod de procedura penala va admite recursul declarat de Parchetul de pe lânga Tribunalul Bucuresti, va casa în tot sentinta lovita de nulitate absoluta în conditiile art.197 alin.2 din Codul de procedura penala si va dispune trimiterea cauzei având ca obiect cererea de reabilitare formulata de petentul B.G.M. spre competenta solutionare la Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, instanta competenta atât din punct de vedere material, cât si teritorial sa se pronunte asupra respectivei cereri, în raport cu criteriile de competenta stabilite prin dispozitiile art.494 Cod de procedura penala.

 În temeiul art. 192 alin. 3 Cod de procedura penala cheltuielile judiciare din fond si din recurs vor ramâne în sarcina statului. 

Domenii speta

Spete similare