Recurs. Violul (art.197 Cod penal)

Decizie 251 din 03.02.2012


Recurs. Violul (art.197 Cod penal)

  (CURTEA DE APEL BUCURESTI, SECTIA I PENALA, DECIZIA NR.251/03.02.2012)

Judecatoria Bolintin Vale, prin sentinta penala nr. 311/11.11.2011, pronuntata în dosarul nr. 2466/192/2011, în baza art. 197 alin 1 Cod penal cu aplic. art. 3201 Cod procedura penala a condamnat pe inculpatul C.I. (fiul lui G. si G., nascut la 5.11.1985 în com. G., jud. G.) la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infractiunea de viol savârsita la data de 20/21.11.2009(parte vatamata P.I.) .

In baza art. 197 alin 1 Cod penal cu aplic. art. 3201 Cod procedura penala a condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infractiunea de viol savârsita la  data de 25/26.02.2010 (parte vatamata D.L.).

In temeiul art. 71 Cod penal a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal, cu exceptia dreptului de a alege.

In baza art. 197 alin 1 Cod penal în ref. la art. 65 alin 2 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi în continutul prev. de art. 64 alin 1 lit. a si b Cod penal pe o perioada de 5 ani (cu exceptia dreptului de a alege), pedeapsa a carei executare urmeaza sa aiba loc dupa executarea sau considerarea ca executata a pedepsei închisorii aplicate acestuia.

In baza art. 192 alin 2 Cod penala condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 1,5 ani închisoare pentru savârsirea  infractiunii de violare de domiciliu, parte vatamata P.I.

In baza art. 192 alin 2 Cod penala condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 1,5 ani închisoare pentru savârsirea  infractiunii de violare de domiciliu, parte vatamata D.L.

In temeiul art. 71 Cod penala interzis inculpatului exercitiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal cu exceptia dreptului de a alege.

In baza art. 33 alin 1 lit. a în ref. la art. 34 alin 1 lit. b Cod penala contopit pedepsele aplicate inculpatului si a dispus ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea aceea de 5 (cinci)  ani închisoare.

In temeiul art. 350 alin 1 Cod procedura penala a mentinut arestarea preventiva a inculpatului.

In baza art. 88 Cod penal si art. 357 alin 2 Cod procedura penala a dedus  perioada retinerii si arestarii preventive de la 20.01.2011 la zi.

A luat act de faptul ca cele doua partii vatamate D.L. (domiciliata în com. L. N., sat L. V. jud. G.) si C.B. (în calitate de mostenitor al parte vatamata P.I., domiciliat în aceeasi localitate), nu s-au constituit partii civile în cauza.

In temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedura penala a obligat inculpatul la plata sumei de 14.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului, urmând ca onorariul aparatorului desemnat din oficiu, în cuantum de 200 lei sa fie avansat din fondurile Ministerului Justitiei.

Pentru a pronunta aceasta hotarîre, prima instanta a retinut urmatoarele:

Prin Decizia penala nr. 1291/R din 06.06.2011, pronuntata de Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti în dosarul nr. 521/192/2011 (1765/2011) a fost admis recursul declarat de recurentul inculpat C.I., împotriva sentintei penale nr. 127/25.03.2011, pronuntata de Judecatoria Bolintin Vale, pe care a casat-o si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante.

Prin rechizitoriul  nr. 814/P/2010 al Parchetului de pe lânga  Judecatoria Bolintin Vale, înregistrat pe rolul acestei instante sub nr. 521 /192/2011 s-a dispus trimiterea în stare  de arest preventiv  a inculpatului C.I., pentru savârsirea infractiunii de  violare de  domiciliu si doua infractiuni de viol, fapte prev.de art. 192 alin 2 Cod penal si art. 197 alin 1 Cod penal. cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal.

Situatia de fapt retinuta prin actul de inculpare  este urmatoarea:

"In data de 22.11.2009, organele de politie au fost sesizate cu plângerea numitei P.I., în vârsta de 81 ani, care a reclamat ca, în noaptea de 20/21.11.2009, o persoana necunoscuta a patruns fara drept în locuinta sa si, prin constrângere , a întretinut cu ea un raport sexual.

Din cercetarile efectuate a rezultat ca, în noaptea de 20/21.11.2009, în timp ce se întorcea de la cârciuma, inculpatul C.I. a trecut pe lânga gospodaria numitei P.I. si s-a hotarât sa intre peste aceasta. Acesta cunostea curtea si casa pentru ca în mai multe rânduri o ajutase pe victima la diferite treburi gospodaresti. Pentru ca poarta era încuiata, a sarit gardul în curte si a mers în spatele casei unde a spart un geam si a patruns în interiorul locuintei. Inculpatul a intrat în camera în care victima statea în pat. Pentru ca aceasta a început sa tipe,i-a pus  mâna la gura si prin constrângere a întretinut cu ea un raport sexual normal. Ulterior,inculpatul a parasit locuinta numitei P.I., iesind pe usa principala a casei, pe care a descuiat-o cu cheia  pe care a gasit-o în broasca pe interior, apoi a iesit din curte în acelasi  mod în care intrase. Victima a alertat vecinii care i-au anuntat rudele si au sunat la politie.

Din raportul medico-legal nr. 429/E din 23.11.2009, întocmit de Serviciul  de medicina legala Giurgiu cu ocazia examinarii victimei în data de 21.11.2009, rezulta ca susnumita a prezentat leziuni ce puteau fi urmarea unui raport sexual,petrecut de aproximativ 12 ore. De asemenea, au fost constatate leziuni corporale cu aceeasi vechime care au fost produse prin presare-apucare cu mâna ce nu au necesitat îngrijiri medicale.

La data  de 02.04.2010, numita P.I. a decedat iar fiul sau, numitul C.B., a declarat ca doreste tragerea la raspundere penala a inculpatului C.I.

In data de 26.02.2010,organele de politie au fost sesizate de partea vatamata D.L., de 85 de ani, despre faptul ca, în noaptea de 25/26.02.2010, o persoana necunoscuta a patruns fara drept în locuinta sa si, prin constrângere, a întretinut cu ea un raport sexual.

Din probele administrate a rezultat ca autorul faptelor este inculpatul C.I. care a savârsit fapta într-o modalitate asemanatoare cu aceea din data de 20/21.11.2009.Astfel, în timpul noptii, când se întorcea de la cârciuma, inculpatul a sarit gardul în curtea partii vatamate D.L., a spart un geam de la una din camere, a patruns în interior si a mers în camera partii vatamate care se afla în pat si a amenintat-o  cu un cutit pe care l-a gasit în camera. Pentru ca aceasta a început sa tipe, inculpatul i-a pus mâna la gura iar  numita D.L. l-a tras de par. Inculpatul  a întretinut un raport sexual cu partea vatamata si nu i-a dat drumul decât atunci când acesta i-a cerut sa o lase sa mearga la toaleta. Inculpatul a parasit casa si curtea în acelasi mod în care a venit iar partea vatamata i-a alertat pe vecini care au anuntat politia.

Din raportul medico-legal nr. 74/E/II  din 26.o2.2010, a rezultat ca numita D.L. a prezentat leziuni traumatice genitale care pot data din data de25/26.02.2010 care au putut fi produse prin contact sexual si care nu necesita îngrijiri medicale daca nu survin complicatii.

In cauza a fost întocmit si un raport de expertiza medico-legala -examen ADN,care a concluzionat ca urmele de sperma evidentiate în secretia vaginala a victimei D.L. contin ADN care provin de la victima D.L. si de la suspectul C.I..

Audiat fiind în cauza, inculpatul  C.I. a recunoscut savârsirea celor doua fapte de care este învinuit.

Retinând situatia de fapt mai sus  expusa, la data de 21.012011  prin încheierea nr. 3 a acestei instante s-a dispus  arestarea preventiva a inculpatului pe o perioada de 29 zile  începând cu data de 21.01.2011 pâna la data de 18.02.2011,inclusiv.

Prin încheierea  din camera de consiliu din 16 februarie 2011, instanta în baza art. 3001 alin 1 Cod procedura penala a constatat legalitatea si temeinicia arestarii preventive si a dispus mentinerea masurii arestarii preventive  a inculpatului.

In motivarea  masurii initiale, instanta a retinut ca si temei al masurilor incidenta disp. art. 149 indice 1  rap. la art. 148 lit. f si art. 143 Cod procedura penala, respectiv existenta indiciilor temeinice ca inculpatul a savârsit faptele, acestea sunt pedepsite cu închisoare mai mare de 4 ani iar lasarea acestuia în libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica.

In aprecierea periculozitatii inculpatului instanta a tinut seama de modalitatile si împrejurarile concrete de savârsire a acestora, modalitati si împrejurari ce au rezultat din însasi declaratiile inculpatului, procesul verbal de cercetare la fata locului si declaratiile martorilor, precum si din raportul medico-legal - examen ADN întocmit de INML Mina Minovici.

De asemenea, instanta a retinut ca pericolul concret al faptelor comise rezulta din întreaga situatie de fapt retinuta, de împrejurarea ca inculpatul a actionat pe timp de noapte, sub influenta alcoolului,  raporturile sexuale având loc prin amenintare cu cutitul.

Toate aceste circumstante au fost retinute de instanta din probatoriul administrat în faza de urmarire penala pâna la momentul dispunerii masurii arestarii preventive a inculpatului C.I. respectiv: plângerile partilor vatamate P.I. si D.L. (filele 30.31,41) ; procesul verbal de consemnare a declaratiilor partii vatamate P.I. (filele 32-34); procese verbale de cercetare la fata locului (filele 67-72); rapoarte medico-legale (filele 40,48,549) declaratiile martorilor V. G., S.V., T. F., T. M., B. I., S.F. s.a ( filele 73-106); procese -verbale de confruntare ( filele 108-109), raport de constatare tehnico-stiintifica (filele 176-179); buletin analiza serologica (filele 185-187) s.a

Înainte de începerea cercetarii judecatoresti instanta, in baza art. 3201 alin.1 si 3 din Codul de procedura penala a solicitat inculpatului  sa precizeze daca întelege ca judecarea cauzei sa se desfasoare in baza probelor administrate in faza de urmarire penala.

Întrucât  inculpatul, in prezenta aparatorului desemnat din oficiu, a aratat ca întelege sa beneficieze de dispozitiileart. 3201 Cod procedura penala instanta, in temeiul alin. 3 al aceluiasi text de lege, a procedat la ascultarea acestuia, inculpatul  precizând ca i-au fost aduse la cunostinta probele administrate in faza de urmarire penala, probe pe care si le însuseste in totalitatea lor la acest moment procesual.

Analizând probele administrate in cursul urmaririi penale instanta a retinut ca dovedita vinovatia inculpatului in savârsirea faptelor pentru care s-a dispus trimiterea acestuia in  judecata.

In drept, faptele  inculpatului  C.I., constând în aceea ca  în  noaptea de 20/21.11.2009 a patruns fara drept în curtea numitei P.I.  si respectiv în noaptea de 25/26.02.2010 a patruns fara drept în curtea numitei D.L. si prin constrângere, a întretinut relatii sexuale cu acestea, întrunesc elementele constitutive ale infractiunilor prev. de art.  192 alin 2 Cod penal si art. 197 alin 1 Cod penal cu aplic art. 33 lit. a Cod penal.

Din punctul de vedere al laturii obiective elementul material al faptelor s-a realizat prin  actiunea de patrundere fara drept în curtea locuintelor partilor vatamate P.I. si respectiv D.L. si de întretinere prin constrângere(amenintarea cu cutitul) de raporturi sexuale normale cu acestea.

Sub aspectul laturii subiective, faptele  au fost comise de catre inculpat in modalitatea  intentiei directe in sensul dispozitiilor art. 19 alin.1 pct. 2 lit. a Cod penal deoarece acesta a prevazut rezultatul  socialmente periculos al faptelor si a urmarit producerea lui.

Tinând seama situatia de fapt retinuta prin actul de inculpare si  de criteriile generale de individualizare a pedepselor prevazute de art. 72 Cod penal (respectiv pericolul social relativ ridicat al faptei savârsite ce rezulta din comiterea faptelor, circumstantele personale ale acestuia - recunoasterea savârsirii faptelor, împrejurarea ca este la primul conflict cu legea penala) instanta, in temeiul art. 197 alin 1 Cod penal cu aplic. art. 3201 Cod procedura penala a condamnat  inculpatul la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru fiecare dintre cele doua infractiuni de viol, iar în baza art. 197 alin 1 Cod penal în ref. la art. 65 alin 2 Cod penal va aplica inculpatului pedeapsa complementara a  interzicerii unor drepturi în continutul prev. de art. 64 alin 1 lit. a si b Cod penal pe o perioada de 5 ani (cu  exceptia dreptului de a alege), pedeapsa a carei executare urmeaza sa aiba loc dupa executarea sau considerarea ca executata a pedepsei închisorii aplicate acestuia.

In temeiul art. 192 alin 2 Cod penal cu aplicarea art. 3201 Cod procedura penala a condamnat pe acelasi inculpat  la pedeapsa de 1,5 ani închisoare pentru fiecare dintre cele doua infractiuni de violare de domiciliu.

In baza art. 33  alin 1 lit. a în referire la art. 34 alin 1 lit. b Cod penala contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

In temeiul art. 71 din Codul penal instanta a interzis  inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 lit. a si b din Codul penal, cu exceptia dreptului de a alege pe durata executarii pedepsei. 

In temeiul art. 35o alin. 1 Cod procedura penala a mentinut starea de arest a inculpatului, urmând ca în baza art. 88 Cod penal si art. 357 alin. 2 Cod procedura penala a dedus  perioada  retinerii si arestarii preventive de la 20.01.2011 la zi.

Instanta a luat act de faptul ca cele doua parti vatamate  nu s-au constituit parti civile în cauza.

In temeiul art.191 alin.1 din Cod procedura penala instanta a obligat inculpatul la plata sumei de 14.500  lei cu titlu de cheltuieli judiciare in folosul statului, urmând ca onorariul aparatorului din oficiu, in cuantum de 200 lei sa fie avansat din fondurile Ministerului de Justitie.

Împotriva acestei hotarâri au declarat recurs, în termenul legal, Parchetul de pe lânga Judecatoria Bolintin Vale si inculpatul  C.I..

Parchetul de pe lânga Judecatoria Bolintin Vale a criticat hotarârea primei instante pentru nelegalitate, întrucât inculpatului C.I. i-au fost aplicate pentru infractiunile de violare de domiciliu savârsite pedepse sub minimul special prevazut  de lege. Infractiunea de violare de domiciliu în forma calificata este sanctionata cu închisoare de la 3 la 10 ani,instanta de fond a stabilit o pedeapsa de cîte 1 an si 5 luni pentru cele doua infractiuni retinute în concurs real pe lînga cele doua fapte, pedeapsa nelegala în conditiile în care nu s-au constatat circumstante atenuante si nu s-a facut aplicarea dispozitiilor art.320/1 alin.7 Cod procedura penala

 Recurentul inculpat C.I., prin aparatorul desemnat din oficiu,a solicitat admiterea recursului si reindividualizarea pedepsei în sensul redozarii acesteia,considerând ca pedeapsa este mult prea mare întrucât a fost de acord sa beneficieze de aplicarea dispozitiilor art. 320/1 Cod procedura penala a recunoscut tot ce s-a întâmplat, regreta.

Analizând actele si lucrarile dosarului si sentinta penala atacata, în conformitate cu dispozitiile art. 3851 si urm. Cod procedura penala, Curtea constata urmatoarele:

Instanta de fond a retinut corect situatia de fapt, încadrarea juridica si vinovatia inculpatului C.I.

Din probele administrate în cauza, respectiv  plângerile si declaratiile partilor vatamate, procesele-verbale de cercetare la fata locului, procesele-verbale de conducere în teren si plansele foto anexa, declaratiile martorilor audiati în cauza, rapoartele medico-legale si rapoartele de expertiza  medico-legala-examen ADN rezulta, fara dubiu, ca inculpatul C.I., în noaptea de 20/21.11.2009, a patruns fara drept în curtea partii vatamate Preda  Ioana în vârsta de 81 ani si prin constrângere a întretinut relatii sexuale cu aceasta si ca, în noaptea de 25/26.02.2010, a patruns fara drept  în locuinta partii vatamate D.L. în vârsta de 85 ani si, prin constrângere, a întretinut relatii sexuale cu aceasta.

De altfel, inculpatul C.I., în fata instantei de fond, a recunoscut si regretat savârsirea faptelor deduse judecatii, solicitând ca desfasurarea procesului penal sa se faca în baza dispozitiilor art. 3201 Cod procedura penala.

În ceea ce priveste pedepsele aplicate pentru savârsirea infractiunilor de viol prevazute de art. 197 alin. 1 Cod procedura penala cu aplicarea art. 3201 Cod procedura penala, Curtea apreciaza ca au fost corect individualizate, nejustificându-se reducerea cuantumului acestora.

Referitor la pedepsele stabilite pentru savârsirea infractiunilor de violare de domiciliu prevazute de art. 192 alin. 2 Cod penal, Curtea constata ca acestea sunt nelegale, fiind sub minimul special prevazut de lege, în conditiile în care instanta de fond nu a retinut în favoarea recurentului inculpat nici una dintre circumstantele atenuante prevazute de art. 74 Cod penal,care de altfel nici nu se justificau, iar minimul special prevazut de art.192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 3201 Cod procedura penala este de 2 ani închisoare, prima instanta omitând de altfel în privinta celor doua infractiuni de violare de domiciliu sa faca referire chiar si la art. 3201 Cod procedura penala.

Potrivit art.72 Cod penal stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsa fixate în partea speciala, de gradul de pericol al faptei savârsite, de persoana infractorului si de împrejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

Pentru ca pedeapsa sa-si realizeze functiile si scopul, definite de legiuitor în art. 52 Cod penal trebuie sa corespunda sub aspectul duratei si naturii sale (privativa sau neprivativa de libertate, executabila sau nu) gravitatii faptei comise, potentialului de pericol social pe care în  mod real, îl prezinta persoana infractorului, dar si aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenta sanctiunii.

În prezenta cauza, Curtea apreciaza ca mentinând pedepsele de 5 ani închisoare stabilite de instanta de fond pentru fiecare dintre infractiunile de viol, aplicând inculpatului câte o pedeapsa de 2 ani închisoare pentru fiecare dintre infractiunile de violare de domiciliu si dispunând  executarea pedepsei rezultante în regim de detentie, se realizeaza o justa individualizare a sanctiunilor, în raport cu gravitatea în concret a fiecarei fapte comise si periculozitatea autorului acestora, ambele în suficienta masura relevate de probele dosarului.

La stabilirea si aprecierea acestor pedepse, Curtea are în vedere, pe de o parte, natura si gravitatea deosebita a infractiunilor comise de inculpat, precum si împrejurarile si modalitatile de savârsire a acestora (patrunderea fara drept în locuintele unor persoane fizice, asupra unor persoane de sex feminin având o vârsta înaintata 81 ani si 85 ani, partea vatamata P.I., cu o stare de sanatate precara decedând dupa câteva luni).

Pe de alta parte, Curtea tine cont de atitudinea total nesincera a inculpatului din faza de urmarire penala, acesta nerecunoscând initial savârsirea faptelor.

De asemenea, Curtea nu poate ignora ca inculpatul C.I. nu este la prima încalcare a legii penale, fiind anterior condamnat de doua ori la pedepse cu închisoarea, împrejurare ce denota  perseverenta infractionala si faptul ca pâna în prezent pedepsele aplicate nu l-au convins pe recurentul inculpat ca respectarea legii este o necesitate si ca numai prin respectarea legii va putea evita aplicarea si executarea în viitor a altor pedepse.

Prin urmare, Curtea constata ca  în procesul de individualizare împrejurarilor de fapt amintite,cert rezultate din actele dosarului, justifica necesitatea aplicarii  pedepselor susmentionate, care sa fie în masura sa-si realizeze functiile si scopul prevazute în art. 52 Cod penal.

Curtea apreciaza ca în raport cu activitatea infractionala desfasurata de inculpatul C.I. se impune si aplicarea unui spor de 2 ani închisoare, acest lucru fiind posibil în conditiile în care recursul declarat de Parchetul de pe lânga Judecatoria Bolintin Vale este în defavoarea inculpatului, iar potrivit art. 3856 alin. 2 Cod procedura penala instanta judeca recursul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera declaratia de recurs si numai în raport de calitatea pe care o are recurentul în proces si conform art. 3856 alin. 3 Cod procedura penala recursul declarat împotriva unei hotarâri care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute la art. 3859 Cod procedura penala, iar instanta este obligata ca, în afara temeiurilor invocate si cererilor formulate de recurent, sa examineze întreaga cauza sub toate aspectele.

 În ceea ce priveste sporul de 2 ani închisoare,Curtea considera ca pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare  nu este îndestulatoare pentru asigurarea unei sanctionari corespunzatoare a concursului de infractiuni, având în vedere gradul de pericol social al infractiunilor concurente, rezultat din toate datele si împrejurarile obiective si subiective ale acestora.

Curtea constata de asemenea ca pedepsele complementare si accesorii au fost corect stabilite de instanta de fond,însa pedeapsa complementara trebuia aplicata în raport cu fiecare dintre cele doua infractiuni de viol comise de recurentul inculpat.

Curtea are în vedere în acest sens în ceea ce priveste pedeapsa accesorie Conventia Europeana a  Drepturilor Omului,  Protocoalele Aditionale si  jurisprudenta CEDO în materie ( ex. cauzele Hirst c. Marii Britanii, Sabau si Pîrcalab c. României s-a) care  în conformitate  cu art.11 alin. 2 si  art. 20 din Constitutie fac parte din dreptul intern,ca urmare a ratificarii Conventiei de catre  România prin Legea nr. 30/1994, dar si decizia nr. 74/2007 pronuntata de  Sectiile Unite  ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie în solutionarea  recursului în interesul legii.

Curtea  Europeana a  Drepturilor Omului a  apreciat  ca nu trebuie  sa se  realizeze o aplicare  automata, în temeiul  legii, a pedepsei accesorii a dreptului de a  vota, întrucât  astfel se încalca art. 3 din Primul Protocol aditional.

În prezenta  cauza, fata  de natura faptelor savârsite de inculpatul C.I.,Curtea apreciaza  ca într-adevar nu  se justifica si interzicerea  dreptului de a alege,  prevazut de art. 64 alin.1 lit.a teza I din  Codul  penal, nefiind proportionala fata  de scopul limitarii acestui drept.

Restrângerea exercitiului drepturilor si  libertatilor poate fi  dispusa doar daca este necesara, iar o astfel de masura trebuie sa fie proportionala cu situatia  care a  determinat-o.

O aplicare automata a pedepsei  accesorii a dreptului de a vota, încalca atât principiul proportionalitatii cât  si art.3 din  Primul Protocol  aditional.

Totodata ,dat fiind dispozitiile art.197 alin.1 Cod penal, precum si  pedepsele principale stabilite  pentru  infractiunile de viol,Curtea , în baza art. 65 alin. 2 Cod penal rap. la art. 197 alin 1 Cod penal,va interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si b Cod pena pe o durata de 5 ani, dupa executarea sau considerarea ca executata a fiecarei pedepse principale aplicate pentru infractiunile de viol, având în vedere aceleasi considerente exprimate la stabilirea pedepselor accesorii.

Ca atare,pentru considerentele expuse,Curtea, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d Cod procedura penala,va admite recursul declarat de Parchetul de pe lânga Judecatoria Bolintin Vale împotriva sentintei penale nr.311 din data de 11 noiembrie 2011 pronuntata de Judecatoria Bolintin Vale.

Va casa, în parte, sentinta penala recurata si rejudecând, în fond:

Va descontopi pedeapsa rezultanta si va repune în individualitatea lor pedepsele componente.

În baza art. 197 alin 1 Cod penal cu aplic. art. 3201 Cod procedura penala,va condamna pe inculpatul C.I. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infractiunea de viol savârsita la data de 20/21.11.2009 (partea vatamata P.I.).

În baza art. 65 alin. 2 Cod penal rap. la art. 197 alin 1 Cod penal va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si b Cod penal pe o durata de 5 ani, dupa executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.

În baza art. 197 alin 1 Cod penal cu aplic. art. 3201 Cod de procedura penala va condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infractiunea de viol savârsita la data de 25/26.02.2010 (partea vatamata D.L.).

În baza art. 65 alin. 2 Cod penal rap. la art. 197 alin 1 Cod penal va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si b Cod penal pe o durata de 5 ani, dupa executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.

În baza art.192 alin.2 Cod penal cu aplic.3201 alin. 7 Cod procedura penala va condamna pe inculpatul C.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de violare de domiciliu.

În baza art. 192 alin 2 Cod penal cu aplic. 3201 alin. 7 Cod procedura va condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de violare de domiciliu.

În baza art. 33 alin. 1 lit. a, art. 34 alin. 1 lit. b si art. 35 alin. 3 Cod penal va dispune ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani închisoare sporita cu 2 ani, în final, inculpatul C.I. va executa pedeapsa de 7 (sapte) ani închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si b Cod penal

În temeiul art. 71 Cod penal va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal

Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei penale atacate.

În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat, în recursul parchetului,vor ramâne în sarcina statului.

În temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedura penala va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.I. împotriva aceleiasi sentinte.

În temeiul art. 38517 alin. 4 Cod procedura penala rap. la art. 357 alin. 2 Cod procedura penala va scade din pedeapsa rezultanta stabilita timpul retinerii si arestarii preventive, de la 20.01.2011 la zi.

În temeiul art. 191 alin. 2 Cod procedura penala va obliga inculpatul la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul aparatorului desemnat din oficiu, în cuantum de 200 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei.