Recurs contencios administrativ. anulare certificat de încadrare în grad de handicap.

Decizie 2044 din 08.05.2013


SECŢIA A II – A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL.

RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. ANULARE CERTIFICAT DE ÎNCADRARE ÎN GRAD DE HANDICAP.

-Capitolul I din Ordinul Comun nr.762/31.08.2007 al M.M.F.E.S. şi nr.1992/19.11.2007 al M.S.P.

 Prin Certificatul nr. R828/22.10.2002, reclamantul P.  E. A.  a fost încadrat în gradul de handicap grav, cu asistent personal, reţinându-se diagnosticul de retard mintal sever, QI-25, certificatul fiind emis cu valabilitate permanentă. 

Cu toate acestea, după intrarea în vigoare a Ordinului nr. 762/31.08.2007, reclamantul a fost supus unei noi reevaluări, fiind emis de către C.  E. P. H. A. B. , certificatul nr. 85784/14.07.2011, confirmat de C. S. E. P. H. A. , prin Decizia nr. 9872/24.10.2011, noua încadrare a reclamantului fiind în grad accentuat de handicap, certificatul fiind si de aceasta dată nerevizuibil.

Or, în condiţiile în care, ambele certificate au fost emise cu valabilitate permanentă, prin aceasta pârâtele au acceptat implicit caracterul ireversibil al afecţiunii de care suferă reclamantul, astfel că nu se justifică încadrarea ulterioară a acestuia într-un grad de handicap mai uşor, fără asistent personal.

Mai mult, potrivit criteriilor prevăzute în Ordinul comun nr. 762/31.08.2007 al MMFES şi nr. 1992/19.11.2007 al MSP, în raport de care a fost reevaluat reclamantul,  la Cap. 1: Funcţiile mentale, Secţiunea I: Evaluarea gradului de handicap la persoanele cu dezvoltare incompletă a funcţiilor mentale şi psihosociale, se prevede că pot fi încadrate în gradul de handicap grav persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:

„- întârziere mentală grava (profunda) -QI < 21,

- minima dezvoltare senzitivo-motorie,

- reacţionează la comenzi simple îndelung executate,

-au nevoie de asistenta permanenta fiind incapabile de autoconducţie si autocontrol”.

Acelaşi Ordin, face distincţia între handicapul grav si cel accentuat şi sub aspectul activităţi-limitări, respectiv participare-necesităţi. Astfel, încadrarea în grad accentuat de handicap presupune că persoana în cauză are o dezvoltare psihomotorie redusă, poate dobândi deprinderi igienice elementare, poate efectua sarcini simple, poate desfăşura activităţi simple, având nevoie de sprijin pentru a efectua activităţile pentru care a fost pregătită. Încadrarea în grad grav de handicap presupune că persoana în cauză are nevoie de asistenţă permanentă, necesitând asistent personal.

Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică efectuat în cauză de Serviciul de medicină legală al Judeţului B. relevă faptul că reclamantul prezintă retard mintal mediu, coeficient de inteligenţă – 43, reacţionează la comenzi simple, este capabil doar parţial de autocontrol, necesitând suport din partea familiei sau a unei alte persoane.

De asemenea, si ancheta socială efectuată la domiciliul reclamantului confirmă faptul că acesta necesită ajutor si asistenţă pentru îndeplinirea activităţilor ce ţin de asigurarea igienei corporale, îmbrăcat/dezbrăcat, servire şi hrănire, mobilitate, utilizarea mijloacelor de comunicare,  prepararea hranei, fiind incapabil să îndeplinească activităţi gospodăreşti precum curăţenia în cameră, spălat haine şi vase, gestionarea propriilor venituri, efectuarea de cumpărături, conformarea la recomandările medicale, utilizarea mijloacelor de transport.

Pe de altă parte, atât raportul de anchetă socială, cât şi referatul de specialitate pentru încadrarea în grad de handicap recomandă supravegherea permanentă a reclamantului din partea altei persoane.

Or, în condiţiile în care reclamantul nu este capabil să îndeplinească activităţile pe care le presupune încadrarea în grad de handicap accentuat,  instanţa de recurs a apreciat că se impune încadrarea acestuia în grad de handicap grav, cu asistent personal, actele aflate la dosarul instanţei de fond confirmând în afară oricărui dubiu că reclamantul are nevoie de supraveghere permanentă.

Decizia nr.2044/CA/08.05.2013 a Curţii de Apel Oradea - Secţia a II –a civilă,  de contencios administrativ şi fiscal.

Prin Sentinţa nr. 175/CA din 21.05.2012 pronunţată în dosar nr. 600/35/2011 Curtea de Apel Oradea a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul P. E. A. , prin curator P. I. S.  în contradictoriu cu pârâţii M. M. F. E. S. – D. G. P. P. H. – C. S. E. P. A. H. şi C. J. B. – C. E. P. A  H., fără cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin Decizia nr. 9872/24.10.2011, C. S. E. P. A. H. a confirmat certificatul eliberat pe numele reclamantului P. E. A.  de C. E. P. H. A.  Bihor nr. 85784/14.07.2011.

Pentru a emite aceasta decizie, C. S. E. P. A. H. a motivat că reclamantul se încadrează în gradul de handicap accentuat, deficienţă funcţională accentuată, conform criteriilor medicopsihosociale aprobate prin Ordinul nr. 762/31.08.2007 al M. M. F. E. S. si nr. 1992/19.11.2007 al M. S.  P. 

Potrivit criteriilor prevăzute în Ordinul comun nr. 762/31.08.2007 al MMFES şi nr. 1992/19.11.2007 al MSP la Cap. 1: Funcţiile mentale, Secţiunea I: Evaluarea gradului de handicap la persoanele cu dezvoltare incompletă a funcţiilor mentale şi psihosociale sunt încadrate în gradul grav de handicap persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:

„- întârziere mentală grava (profunda) -QI < 21,

- minima dezvoltare senzitivo-motorie,

- reacţionează la comenzi simple îndelung executate,

- au nevoie de asistenta permanenta fiind incapabile de autoconducţie si autocontrol”, condiţii ce trebuie îndeplinite cumulativ.

Din documentele medicale depuse la dosar reiese că reclamantul nu îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute în criteriile medicopsihosociale întrucât, din examenul psihologic efectuat de către Dr. S. M.  – psiholog - în data de 25.05.2011 reiese faptul că diagnosticul reclamantului este de întârziere mintala medie, IQ= 40 (TR).

Din fişa si raportul de evaluare complexă întocmite de către Serviciul de evaluare complexă DGASPC B.  reiese faptul că, în urma evaluării reclamantului s-au desprins concluzii care nu atestă o deficienţă psihică gravă care să justifice încadrarea în gradul grav de handicap, aşa cum prevăd normele legale în vigoare nefiind menţionate tratamente medicamentoase sau internări in spital pentru perioadele de acutizare si s-a stabilit încadrarea acestuia în gradul accentuat de handicap având în vedere că: suferă de retard mental mediu cu tulburări de comportament, are IQ= 40, nu se confirma tulburări grave de comportament, este cooperant, relaţionează bine, este dependent parţial de alte persoane pentru efectuarea activităţilor exterioare locuinţei, pentru sarcinile gospodăreşti complexe si pentru autoîngrijire, are climat familial tolerant, de sprijin parţial în sarcinile complexe.

Din documentele medicale depuse la dosar rezultă că reclamantul nu îndeplineşte condiţiile de încadrare în grad de handicap grav, cu asistent personal, corespunzător unor deficienţe funcţionale grave.

Din scrisoarea medicală eliberată de medicul de familie al reclamantului la data de 27.05.2011, reiese că acesta prezintă distrofie grad II/III, debilitate mintală, tulburări de comportament pe fond de retard mintal, retard psiho-motoriu.

Referatul de specialitate pentru încadrarea în grad de handicap din data de 25.05.2011 arată că starea actuală a reclamantului constă în imaturitate afectivă, personalitate elementară, rezistenţă scăzută la frustrare cu tendinţe heteroagresive, sugestionabilitate crescândă, diagnostic clinic – retard mintal mediu, cu tulburări de comportament,ceea ce presupune încadrarea în grad accentuat de handicap.

Din Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică efectuat în cauză de Serviciul de medicină legală al Judeţului B.  rezultă că reclamantul prezintă retard mintal mediu, coeficient de inteligenţă – 43, reacţionează la comenzi simple, este capabil doar parţial de autocontrol, necesitând suport din partea familiei sau a unei alte persoane.

Instanţa de fond a reţinut astfel că, potrivit Ordinului comun nr. 762/31.08.2007 al M.M.F.E.S. şi nr. 1992/19.11.2007 al M.S.P., C.  E.  C. P.  H. a decis, temeinic si legal, că reclamantul nu se încadrează, conform criteriilor medicopsihosociale în gradul de handicap grav cu asistent personal, corespunzător unor deficienţe funcţionale grave. Susţinerile reclamantului nu au putut fi primite câtă vreme probele de la dosarul cauzei confirmă poziţiile exprimate de instituţiile pârâte.

In consecinţă, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art. 18 din Legea nr. 554/2004 raportat la prevederile Ordinului comun al M.M.F.P.S. si M.S.P. nr. 762/1992/2007, Curtea de Apel Oradea a respins acţiunea formulată de reclamantul P. E.  A. , prin curator P. I. S.  împotriva pârâţilor M. M., F. P. S.– D. G. P. P.  H.  – C. S.  E. P. A. H. şi C. J. B. – C. E. P. A. H. , ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe, în termen şi scutit de plata taxelor de timbru, a declarat recurs recurentul-reclamant P. E. A, prin curator P. I.  S. , solicitând admiterea recursului.

În motivarea recursului, recurentul arată că hotărârea instanţei de fond este nelegală şi netemeinică.

Astfel, a arătat recurentul, nu i-a fost respectat dreptul la apărare, respectiv că nu a fost reprezentat în faţa instanţei de fond.

Totodată, instanţa de fond nu a ţinut seama de starea reală de sănătate a reclamantului din momentul evaluării, dovedită prin înscrisurile medicale, respectiv: ancheta socială realizată de ASCO, examinarea psihologică la care acesta a fost supus, precum şi de referatul de specialitate pentru încadrare în grad de handicap, ceea ce ar conduce la încadrarea sa în grad de handicap grav şi care presupune un însoţitor permanent.

Prin întâmpinare, intimatul C. J. B. – C. E. P. A. H.  a solicitat respingerea recursului ca netemeinic şi nelegal şi, pe cale de consecinţă, menţinerea Deciziei nr. 9872/24.10.2011 emisă de C. S. E. P.  H. A.  care a confirmat Certificatul cu nr. 85784/14.07.2011 eliberat pe numele recurentului, de către C. E. P. H. B..

În apărare s-a artă că motivaţia recurentului că nu s-a respectat dreptul la apărare al reclamantului P. E. A.  - bolnav cu handicap medical - incapabil din punct de vedere legal - respectiv că nu a fost reprezentat în faţa instanţei de fond este lipsită de orice suport real, întrucât în soluţionarea litigiului dedus judecăţii, instanţa de fond a respectat dreptul la apărare al recurentului - reclamant, procesul desfăşurat a fost unul echitabil, aşa cum impune art. 6 parag. 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului.

Pe parcursul desfăşurării procesului în faţa instanţei de fond, recurentul - reclamant a avut posibilitatea de a participa în mod activ la desfăşurarea judecaţii, atât prin susţinerea şi dovedirea drepturilor proprii, cât şi prin dreptul de a combate susţinerile părţii potrivnice si de a-si exprima poziţia fata de măsurile pe care instanţa de fond le-a dispus.

Mai mult, a arătat că recurentul a luat cunoştinţă de toate actele dosarului, a avut posibilitatea de a formula cereri, de a solicita probe, de a invoca excepţii de procedură, de a exercita căile legale de atac, precum şi alte prerogative recunoscute de lege părţilor în scopul susţinerii intereselor sale.

Instanţa de fond, în soluţionarea litigiului dedus judecăţii, a luat în considerare întreg probatoriu administrat, a dispus inclusiv efectuarea unui expertize medico — legale psihiatrice efectuată de către Serviciul de medicină legală al Judeţului B.

Privitor la presupusa încălcare a dispoziţiilor legale menţionează că prin Decizia nr. 9872/24.10.2011 C. S. E. P.  H. A.  a confirmat certificatul eliberat pe numele reclamantului-recurent P. E. A ., de către C.  E. P. A. H. B.  nr. 85784/14.07.2011.

Potrivit criteriilor prevăzute în Ordinul comun nr. 762/31.08.2007 al MMFES şi nr. 1992/19.11.2007 al MPS. la Cap. I: Funcţiile mentale, Secţiunea I: Evaluarea gradului de handicap la persoanele cu dezvoltarea incompletă a funcţiilor mentale şi psihososciale sunt încadrate în gradul grav de handicap persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:

-întârziere mentală gravă ( profundă) - QI< 21,

-minima dezvoltare senzitivo - motorie,

-reacţionează la comenzi simple îndelung executate,

-au nevoie de asistenţă permanentă fiind incapabile de autoconducţie şi autocontrol."

Din analiza prevederilor legale mai sus precizate şi a probelor existente la dosarul cauzei, rezultă că în mod temeinic şi legal C. S. E. P. H. a decis că dl. P. E. A. nu se încadrează în gradul de handicap accentuat, deficienţă funcţională accentuată, conform criteriilor medicopsihosociale aprobate prin Ordinul nr. 762/31.08.2007 al M. M. F. P. S.  şi nr. 1992/19.11.2007 al M. S. P.

Înscrisurile medicale invocate de către recurent în susţinerea recursului, respectiv examinarea psihologică nr. 644/25.05.2011 efectuată de către psiholog S. M., care menţionează faptul că bolnavul P. E. A.  suferă de tulburări grave de comportament şi referatul de specialitate pentru încadrarea în grad de handicap nr. 814/25.05.2011 întocmit de doctorul psihatric V. Ş.  care indică supraveghere permanentă din partea altei persoane, au fost infirmate la evaluarea medicală şi psihologică realizată de S. E. C. P. A. H.

Din fişa şi raportul de evaluare complexă întocmit de Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap la data de 21.06.2011, reiese următoarele: " IQ - 40. Tulburări grave de vorbire. Nu se confirmă tulburări grave de comportament. Comportament relaţionare bună. Fără tratament. Fără internări. în urma evaluări sociale s-a constat că domnul P. E. A.  are nevoie de sprijin parţial în realizarea sarcinilor complexe. "

Din raportul de expertiză medico - legală psihiatrică efectuat în cauză de Serviciul de medicină legală al Judeţului B. rezultă că reclamantul prezintă retard mintal mediu, IQ - 43, reacţionează la comenzi simple, este capabil doar parţial de autocontrol, necesitând suport din partea familiei sau a unei alte persoane.

Având în vedere considerentele mai sus relatate, solicită respingerea recursului ca netemeinic şi nelegal şi, pe cale de consecinţă, menţinerea ca temeinică şi legală a Deciziei nr. 9872/24.10.2011 emisă de C. S. E. P. H. A.  care a confirmat certificatul eliberat pe numele reclamantului - recurent P. E. A. , de către C. E. P. A. H. B. nr. 85784/14.07.2011.

În drept, a invocat prevederile Ordinului nr. 762/31.08.2007 al M. M. F. P. S.  şi Ordinul nr. 1992/19.11.2007 al M. S. P.

Instanţa de recurs, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, cât şi din oficiu, prin prisma motivelor de ordine publică, a reţinut că este fondat, pentru următoarele considerente:

Prin Certificatul nr. R828/22.10.2002, reclamantul P.  E. A.  a fost încadrat în gradul de handicap grav, cu asistent personal, reţinându-se diagnosticul de retard mintal sever, QI-25, certificatul fiind emis cu valabilitate permanentă. 

Cu toate acestea, după intrarea în vigoare a Ordinului nr. 762/31.08.2007, reclamantul a fost supus unei noi reevaluări, fiind emis de către C.  E. P. H. A. B. , certificatul nr. 85784/14.07.2011, confirmat de C. S. E. P. H. A. , prin Decizia nr. 9872/24.10.2011, noua încadrare a reclamantului fiind în grad accentuat de handicap, certificatul fiind si de aceasta dată nerevizuibil.

Or, în condiţiile în care, ambele certificate au fost emise cu valabilitate permanentă, prin aceasta pârâtele au acceptat implicit caracterul ireversibil al afecţiunii de care suferă reclamantul, astfel că nu se justifică încadrarea ulterioară a acestuia într-un grad de handicap mai uşor, fără asistent personal.

Mai mult, potrivit criteriilor prevăzute în Ordinul comun nr. 762/31.08.2007 al MMFES şi nr. 1992/19.11.2007 al MSP, în raport de care a fost reevaluat reclamantul,  la Cap. 1: Funcţiile mentale, Secţiunea I: Evaluarea gradului de handicap la persoanele cu dezvoltare incompletă a funcţiilor mentale şi psihosociale, se prevede că pot fi încadrate în gradul de handicap grav persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:

„- întârziere mentală grava (profunda) -QI < 21,

-  minima dezvoltare senzitivo-motorie,

- reacţionează la comenzi simple îndelung executate,

-au nevoie de asistenta permanenta fiind incapabile de autoconducţie si autocontrol”.

Acelaşi Ordin, face distincţia între handicapul grav si cel accentuat şi sub aspectul activităţi-limitări, respectiv participare-necesităţi. Astfel, încadrarea în grad accentuat de handicap presupune că persoana în cauză are o dezvoltare psihomotorie redusă, poate dobândi deprinderi igienice elementare, poate efectua sarcini simple, poate desfăşura activităţi simple, având nevoie de sprijin pentru a efectua activităţile pentru care a fost pregătită. Încadrarea în grad grav de handicap presupune că persoana în cauză are nevoie de asistenţă permanentă, necesitând asistent personal.

Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică efectuat în cauză de Serviciul de medicină legală al Judeţului B. relevă faptul că reclamantul prezintă retard mintal mediu, coeficient de inteligenţă – 43, reacţionează la comenzi simple, este capabil doar parţial de autocontrol, necesitând suport din partea familiei sau a unei alte persoane.

De asemenea, si ancheta socială efectuată la domiciliul reclamantului confirmă faptul că acesta necesită ajutor si asistenţă pentru îndeplinirea activităţilor ce ţin de asigurarea igienei corporale, îmbrăcat/dezbrăcat, servire şi hrănire, mobilitate, utilizarea mijloacelor de comunicare,  prepararea hranei, fiind incapabil să îndeplinească activităţi gospodăreşti precum curăţenia în cameră, spălat haine şi vase, gestionarea propriilor venituri, efectuarea de cumpărături, conformarea la recomandările medicale, utilizarea mijloacelor de transport.

Pe de altă parte, atât raportul de anchetă socială, cât şi referatul de specialitate pentru încadrarea în grad de handicap recomandă supravegherea permanentă a reclamantului din partea altei persoane.

Or, în condiţiile în care reclamantul nu este capabil să îndeplinească activităţile pe care le presupune încadrarea în grad de handicap accentuat,  instanţa de recurs a apreciat că se impune încadrarea acestuia în grad de handicap grav, cu asistent personal, actele aflate la dosarul instanţei de fond confirmând în afară oricărui dubiu că reclamantul are nevoie de supraveghere permanentă.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va fost admis recursul şi modificată în tot sentinţa recurată, în sensul  anulării actelor administrative contestate, cu consecinţa obligării pârâtei C. E. P. A. H. – C. J. B.  să emită pe seama reclamantului certificat de încadrare în grad de handicap grav, cu asistent personal şi a acordării corelative a drepturilor băneşti aferente acestei încadrări.

A fost respinsă cererea reclamantului de acordare a daunelor morale, apreciindu-se că recunoaşterea de către instanţă a gravităţii problemelor medicale cu care acesta se confruntă este de natură a înlătura eventualele consecinţe ale stării de disconfort indusă reclamantului de încadrarea sa nejustificată într-un grad de handicap mai uşor.

Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, au fost obligate intimatele la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs în favoarea recurentului, reprezentând onorariu avocaţial justificat cu chitanţa depusă la dosar.