Drept procesual civil. împărţeala judiciară. coproprietar care înainte de a se cere împărţeala a făcut construcţii şi alte asemenea îmbunătăţiri pe terenul supus partajului. Art. 6739 din Codul de procedură civilă

DREPT PROCESUAL CIVIL. ÎMPĂRŢEALA JUDICIARĂ. COPROPRIETAR CARE ÎNAINTE DE A SE CERE ÎMPĂRŢEALA A FĂCUT CONSTRUCŢII ŞI ALTE ASEMENEA ÎMBUNĂTĂŢIRI PE TERENUL SUPUS PARTAJULUI.

 Art. 6739 din Codul de procedură civilă

Din perspectiva prevederilor art. 6739 din Codul de procedură civilă, potrivit  cu care la împărţeală şi formarea loturilor se va ţine  seama între altele de faptul că unii dintre coproprietari înainte de a se cere împărţeala au făcut construcţii şi alte asemenea îmbunătăţiri, apare ca fiind întemeiată critica care relevă că recurentul pârât a construit  casa din curte, împrejurare ce reiese din materialul probator existent la dosar. Folosinţa părţilor, relevată de ambii experţi, era de-a lungul grădinii, casa din curte fiind edificată pe porţiunea de teren folosită de pârât, aspect care constituia un criteriu de care instanţele ar fi trebuit să ţină seama.

Nu trebuia a se ignora nici aspectul privind clarificarea între timp a situaţiei juridice a parcelei alăturate terenului în litigiu, iar faţă de modul în care se prezintă actualmente acest teren, este posibilă o partajare a terenului în sens longitudinal, conform folosinţei actuale, partajare mai eficientă, care nu duce la îmbucătăţiri inutile şi lipsite de pragmatism, cum ar fi dacă s-ar păstra modul cum aceasta a fost dispusă de instanţa de apel.

DECIZIA  CIVILĂ NR. 2069/2010-R

din 10.05.2012 (dosar nr. 7926/296/2006)

Prin sentinţa civilă nr.3601/10.06.2008 pronunţată în dosar nr.7926/296/2006, Judecătoria S M a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamantul  M  I, prin av.S M, împotriva pârâtului M V,  şi a admis în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtului-reclamant M  V, împotriva reclamantului-pârât  M I.

În baza art.246 Cod procedură civilă, a luat act de renunţarea la judecată formulată de intervenientul în interes propriu M V, şi în consecinţă :

S-a constatat că părţile sunt coproprietari în indiviziune asupra imobilelor cuprinse  în CF 11322  S M, nr. top 14755/1 – în natură casă cu casă şi suprafaţa  de 4316 mp. teren, precum şi asupra casei din curtea imobilului.

S-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilelor  de mai sus, case, conform Raport de expertiză întocmită de ing.M A şi anume: apartamentul nr.1 compusă din 3 camere, bucătărie, baie şi antreu în suprafaţă totală de 71,80 mp., precum şi anexă de 46,18 mp., atribuindu-l pârâtului-reconvenţional M  V; apartamentul nr.2 în natură 2 camere, baie, casa scării, bucătărie, precum şi mansarda, 3 camere, baia, casa scării în suprafaţă utilă de 140,89 mp., s-a atribuit reclamantului-pârât.

S-a atribuit reclamantului-pârât M I casa cu parter compus din 2 camere, baie, antreu şi prispă în suprafaţă de 55,60 mp. în valoare de 9512 lei/95.122.846 Rol/1, reactualizat din data  de 03.03.2000, obligând reclamantul-pârât să plătească pârâtului-reclamant suma de 4756 lei, reactualizat .

S-a sistat starea de indiviziune cu privire la imobilul-teren, conform completării la Raportul de expertiză întocmit de ing M V, şi anume :

S-a dispus dezmembrarea imobilului din CF 11322 S M, nr. top 14755/1 în suprafaţă de 4316 mp., în nr. top nou create 14755/1/1 în suprafaţă de 215 mp., nr. top 14755/1/2, în suprafaţă de 490 mp., nr. top 147/1/3, în suprafaţă de 1760 mp. şi nr.top 14755/1/ în suprafaţă de 1851 mp.

S-au atribuit reclamantului-pârât M I, terenurile de sub nr.top 14755/1/2 şi 14755/1/4 iar pârâtului-reclamant terenurile de sub nr. top 14755/1/1 şi 14755/1/3 – iar reclamantul va achita pârâtului cu titlu de sultă, contravaloarea a 276 mp. teren, la valoarea la zi a terenului.

Cheltuielile de judecată au fost compensate.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că, potrivit extrasului CF depus la fila 16  din dosarul de fond, părţile sunt proprietarii tabulari ai imobilului cuprins în CF nr. 11322 S M, nr. cadastral 14755/1 – în natură casă cu casă în R –în suprafaţă de 4316 mp. – înscriere făcută în anul 1958.

În curtea imobilului  este ridicată o casă compusă din două camere, bucătărie, hol, antreu, construită în anul 1970, folosită până la deces de către mama părţilor.

Pârâtul-reconvenţional, prin cererea formulată a susţinut faptul că, casa din curte, neîntabulată  a fost ridicată de către el, depunând la dosar chitanţe, autorizaţie, carnete de sinistraţi în dovedirea celor susţinute. Majoritatea chitanţelor depuse sunt din anii 1990 şi nu din perioada construirii casei.

Carnet de sinistrat, în urma inundaţiilor din 1970, a avut M V pentru suma de 11.000 lei, P A, mama părţilor pentru suma de 5.000 lei şi reclamantul  pentru suma de 20.000 lei, filele 38-58 din dosarul de fond.

Autorizaţia pentru executare de lucrări a fost eliberată pe numele reclamantului, la data de 10 iunie 1970.

Devizele de lucrări au fost eliberate pe numele pârâtului-reclamant şi pe numele mamei părţilor, P A.

Din interogatoriile luate reclamantului şi pârâtului-reconvenţional, s-a reţinut faptul că, reclamantul susţine că el a construit casa, ajutat de colegi din banii primiţi de la defuncta mamă, iar pârâtul-reconvenţional susţine că, casa s-a construit din sumele primite cu titlu de ajutor de mama părţilor şi din contribuţia lui personală.

Din declaraţiile martorilor propuşi de pârâtul-reclamant, la filele 68-70 din dosarul de fond, rezultă faptul că, de construirea casei din curte s-a ocupat pârâtul-reclamant, împreuna cu mama. Manopera a fost achitată de pârâtul-reclamant şi de mama părţilor. Casa din curte a fost construită din CEC–urile de la inundaţii şi pârâtul a fost cel  care s-a ocupat mai mult de această construcţie.

Din probele administrate se reţine faptul că, casa in curte a fost construită din sumele primite cu titlu de ajutor în urma inundaţiilor din 1970, iar efectiv cu ridicarea  casei s-a ocupat pârâtul-reclamant.

Nu s-a putut stabili cu certitudine contribuţia fiecăruia  la ridicarea  casei, astfel instanţa de fond a constatat că, casa fiind proprietatea mamei părţilor, în urma decesului acesteia  fiecare parte are o cotă de 1 parte.

În cauză au fost întocmite un nr.de  5 raporturi de expertiză, M Ve a devenit proprietarul tabular al imobilului din CF 6321 N.S M, nr. cadastral 10300, în natură 880 mp. teren intravilan, dobândit cu titlu juridic de uzucapiune în 2008, teren prin care pârâtul-reclamant are intrare separată la casa folosită de el.

Instanţa de fond a ţinut cont de raportul de expertiză întocmit de ing. M A, la sistarea indiviziunii asupra imobilului casă, construcţii şi de Raportul de expertiză  întocmit de ing. M V, la sistarea indiviziunii asupra terenului.

Casa din curte s-a atribuit reclamantului având în vedere faptul că este situată pe terenul atribuit acestuia.

În lumina celor de mai sus, văzând disp.art. 728 C.pr.civ., instanţa de fond a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamant şi acţiunea reconvenţională formulată de pârât, conform dispozitivului sentinţei atacate.

În baza art. 276 C.pr.civ., cheltuielile de judecată au fost compensate.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel  pârâtul M V, solicitând admiterea apelului şi schimbarea în parte a hotărârii apelate ţinând cont de criticile formulate.

Prin decizia civilă nr.38/Ap din 22 februarie 2011, Tribunalul S M a respins apelul declarat de pârâtul M V, împotriva sentinţei civile nr.3601/10.06.2008 a Judecătoriei S M şi în contradictoriu cu intimatul M I, cu compensarea  cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunţa această decizie, Tribunalul, examinând sentinţa apelată prin prisma motivelor invocate cât şi din oficiu, a apreciat  ca nefondat apelul pârâtului reclamant M V, pentru următoarele considerente:

Imobilul casă de locuit şi teren aferent în suprafaţă de 4316 m.p. situat în S M str. O nr. 30  înscris în CF 11322  Satu Mare, cu nr. top 14755/1 aparţine în părţi egale  coindivizarilor M V şi M I conform contractului de vânzare cumpărare  autentificat din 29 iulie 1959, condiţii în care este justificată solicitarea de sistare a indiviziunii de către reclamantul intimat M I.

Întrucât obiectul cauzei  l-a constituit pe lângă  parcelarea terenului şi atribuirea imobilului casă cu cele 2 apartamente plus casa din curte folosită în timpul vieţii de mama celor doi coindivizari, numita P A d. la 13 august 1994, cu reţinerea unei cote de contribuţie exclusivă în beneficiul apelantului, aşa cum a susţinut pe tot parcursul procesului, tribunalul în acord cu prima instanţă  raportat de probele administrate a reţinut că aceste imobile au fost construite cu contribuţia comună a celor doi fii împreună cu mama, mărturie în acest sens fiind carnetele de CEC şi sumele primite după inundaţii pentru refacerea gospodăriei afectate, aşa cum rezultă din înscrisurile anexate în apel de către apelant dar depuse şi în fond, cu trimitere la adeverinţa eliberată de Primăria  Municipiului S M (fila 40 dosar 4068/1999), din care rezultă că atât  M V cât şi P A au încasat sume de bani pentru reconstruirea de după inundaţii a caselor afectate Apelantul deţine autorizaţie de construcţie din 1968 (fila 39) condiţii în care sumele au  putut fi folosite pentru suportarea costurilor adăugirea construcţiei noi  de la propria gospodărie, mai mult mama a primit 25 000 lei ca sinistrat iar apelantul 11000 lei. Nu s-a dovedit că a avut o contribuţie exclusivă  la ridicarea casei din curte folosită de mamă în timpul vieţii, dimpotrivă în aceiaşi perioadă atât apelantul cât şi intimatul reclamant şi-au ridicat  construcţii, aşa cum rezultă din cele două autorizaţii eliberate în 1968 şi respectiv în 1970 (fila 39, fila 45).

Ridicarea  acestor construcţii, refacerea casei vechi cumpărate, (în prezent pe teren există 3 imobile construcţie fiecare parte având gospodărie proprie)  explică deţinerea de către apelant a unui număr mare de chitanţe şi facturi pentru materiale de construcţie, dar nu pot fi apreciate fără echivoc că acestea au fost folosite numai pentru  imobilul din curte folosit de mama celor două părţi, considerente pentru care în mod corect s-a apreciat că şi acest imobil este supus împărţelii în cote egale pentru fiecare.

Schiţa de partajare, întocmită de expert in. Ms A fila 134 dosar fond, relevă corect situaţia existentă la data cumpărării casei vechi în 1959, adăugirile suplimentare efectuate deopotrivă de cele două părţi şi partajarea construcţiilor conform  folosinţei exercitată de la cumpărare, cu extinderea suprafeţelor locative prin efort propriu.

Evaluarea construcţiei şi sulta  s-a realizat numai pentru casa mică folosită de mama celor două părţi, fiind stabilită o valoare de circulaţie de 95.122.846 lei ROL.

S-a nai reţinut că dacă iniţial, în apel s-a ordonat expertiza de evaluarea a acestui imobil prin expert M D, ulterior pe parcursul judecării în calea de atac nu a mai fost susţinut acest aspect, prin nenumăratele memorii depuse la dosar apelantul a solicitat în mod expres să i se reţină contribuţia exclusivă pentru edificarea acestei construcţii , preocuparea principală a apelantului fiind aceea a împărţirii terenului după varianta  2 din expertiza topografică  extrajudiciară.

Cât priveşte situaţia terenului,s-a reţinut că  propunerile de partajare a suprafeţei de 4316 m.p. din CF 11322 , cu nr. top 14755/1, alături de parcele alăturate , dar care nu formează obiectul cauzei, respectiv  parcela top 14770/1 în suprafaţă de 0880 m.p. dobândită prin uzucapiune de apelantul M V  prin Sentinţa  civilă  nr. 495/2008 a Judecătoriei Satu Mare şi parcele 14770/2 în supraf. de 014 m.p. şi 14770/3 în suprafaţă de 0500 m.p. cumpărate de intimatul reclamant M I, Tribunalul a analizat în raport de circumstanţele concrete de amplasament, propunerile de partajare întocmite de expert ing. M V (fila 193 apel, după care  s-a pronunţat prima instanţă şi propunerile făcute de  ing. top. F  C prin rapoartele de expertiză şi completările dispuse în apel.

Asupra parcelării părţile au avut o poziţie divergentă, astfel apelantul agreează varianta II din ultima completare la raportul de expertiză extrajudiciară, care împarte terenul longitudinal, cu două loturi în panglică (fila 336) iar  intimatul acceptă varianta I cu loturi compacte pentru fiecare parte.

Analizând variantele propuse de expert, instanţa de apel a observat  că pe lungimea terenului nu pot fi create două loturi, întrucât linia despărţitoare trece prin curtea părţilor, o parte din casa apelantului pârâtului şi casa intimatului reclamant, iar casa veche rămâne la acesta din urmă, a se vedea evidenţierea construcţiilor  colorate cu verde pe planul de situaţie de la fila 336.

Varianta I este cea care corespunde unei funcţionalităţi normale a terenurilor parcelate,cu formarea unor loturi compacte şi care pot fi  exploatate, cu atât mai mult cu cât apelantul are intrare de pe parcela alăturată dobândită prin uzucapiune, aspect care nu poate fi de neluat în considerare întrucât în calitate de proprietar poate,  pentru a avea o intrare mai comodă,  să folosească parcela învecinată, care aparţine aceluiaşi proprietar.

Întrucât propunerea de partajare din varianta I propusă de ing. topograf F C, corespunde cu  varianta stabilită de prima instanţă, după expertiza judiciară întocmită de expert ing. M V, pentru considerentele arătate, s-a reţinut de instanţa de apel că  nu se impune reparcelarea în aceiaşi modalitate, astfel că tribunalul  a păstrat în tot hotărârea primei instanţe, cu precizarea că valoarea actuală a diferenţei de teren  este de 25 Euro /m.p. conform expertizei întocmită de expert M D (fila 223).

Împotriva acestei decizii, în termen legal, timbrat cu suma de 19 lei şi timbru judiciar în valoare de 0,3 lei, achitată prin chitanţa TR.11060610093/6.06.2011 a declarat recurs, apelantul M V, solicitând admiterea acestuia,  modificarea deciziei atacate şi în consecinţă, acordarea terenului aşa cum a fost cumpărat, conform actelor, în părţi egale, cu cheltuieli de judecată.

Prin motivele de recurs, s-a invocat că s-a dat decizia doar pe minciună, declaraţii şi expertize false, a fost furat, i s-a luat cât s-a vrut din terenul cumpărat în părţi egale, plus cele 2 construcţii pe care le-a făcut în 1970.

Hotărârile s-au dat pe relaţii, influenţa minciunii, contrare realităţii. După cumpărare au împărţit terenul conform voinţei, în părţi egale de câte 2158 m.p. cu o lungime de 253 m l şi o lăţime de 8,53 ml, aşa îl folosesc din 1958. Mama nu le-a lăsat nicio casă şi nici teren, M I nu a putut prezenta acte, lui i s-a luat curtea şi i s-a lăsat doar 242 m.p., i s-a luat terenul de sub casă şi l-au blocat. Ca să meargă în grădină şi la WC trebuie să treacă pe 2 străzi. Are dovezi cu 70 acte de cheltuieli, declaraţii de martori, iar intimatul nu a putut prezenta nici un martor, nu s-a dat importanţă actelor prezentate, dezmembrările s-au făcut cum a vrut acesta, el are doar 1973 m.p. teren iar ei 2341 m.p., nefiind cote egale.

Casa lui are 2 camere nu 3 camere, s-a minţit, cea a lui Mândruţ Ioan are 7 camere, în centru are 6 camere şi lângă teatru, total 13 camere de 260 m.p., mama, conform certificatului de moştenitor nr.1375/1994 nu le-a lăsat nicio casă, anexe şi nici 4316 m.p. teren. Este o minciună că cea mai corectă variantă de partaj este cea făcută de M V, ori, i se ia curtea şi i se lasă doar 242 m.p. iar lui 536 m.p., îşi bat joc de el.

Mama nu a primit carnet de sinistrat de 5000 lei, iar M I de 20.000 lei, minte, mama a primit 25.000 lei, nu avea cu ce construi fiind bătrână şi bolnavă, ori, el a făcut cele două construcţii de 95.762 lei. Mama, după inundaţii a venit la el plângând că nu are unde locui, ori, dacă nu este înţeles, atunci să fie împărţit CEC-ul mamei în părţi egale.

Sunt martori ce au declarat fals că el cu mama s-a ocupat de construcţii, ori, doar el le-a construit, a cheltuit, mama nu avea bani, teren, hotărârea fiind nelegală. S-a atribuit casa lui M I din construcţii care nu a ştiut cum s-au făcut, nu a contribuit cu nimic, expertiza este contrară actului de cumpărare din 1958, el are doar 1975 m.p. iar ei 2341 m.p., în plus cu 366 m.p.

Nu este adevărat că nu s-ar putea împărţi curtea în părţi egale, nu s-a ţinut cont de faptul că cele 2 construcţii sunt doar ale lui.

Recurentul nu s-a motivat în drept.

Prin întâmpinarea, depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată, invocând nulitatea acestuia, întrucât nu conţine critici la adresa hotărârii instanţei de apel, discursul este compus din nemulţumiri faţă de neînţelegerile dintre părţi ce nu pot fi încadrate în art.304 Cod procedură civilă. Se mai invocă nulitatea recursului, ca urmare a netimbrării.

Cauza are ca obiect o simplă ieşire din indiviziune asupra unui teren şi două construcţii, dar atitudinea recalcitrantă a recurentului a făcut ca acest proces să dureze un timp recurs. S-a făcut o corectă, echilibrată aplicare a situaţiei faptice, a reieşit prezumţia de contribuţie egală a lor la edificarea casei din curte, just s-a partajat cea din faţă în 2 apartamente, împărţirea terenului s-a făcut normal, firesc, el fiind obligat la sulta pentru 276 m.p. teren.

Examinând decizia recurată prin prisma motivelor invocate, instanţa a constatat următoarele:

Imobilul în litigiu constituie conform situaţiei de CF nr.11322 Satu Mare, cu nr.top.14755/1 coproprietatea reclamantului şi a pârâtului în cote părţi egale.

Conform art.673/9 Cod procedură civilă, la împărţeală şi formarea loturilor, se va ţine seama între altele de faptul că unii dintre coproprietari înainte de a se cere împărţeala au făcut construcţii şi alte asemenea îmbunătăţiri. Din această perspectivă, se constată întemeiată critica care relevă că recurentul pârât a construit casa din curte, fapt dovedit atât cu declaraţiile martorilor cât şi cu acte, chitanţe depuse la dosar, construirea casei având loc după inundaţiile din 1970, din banii primiţi ca despăgubire de el şi de mama lui, reclamantul folosindu-şi în alte scopuri banii primiţi ca despăgubire după inundaţii.

În plus, fiindcă folosinţa părţilor asupra terenului, constatată atât expertul Grad cât şi de expertul S era de-a lungul grădinii,  casa din curte s-a ridicat pe porţiunea de teren folosită de pârât, astfel că şi acest lucru era un criteriu de care instanţele ar fi trebuit să ţină seama.

De asemenea, chiar dacă terenul alăturat terenului în litigiu nu face obiectul partajului, nu trebuia ignorat aspectul că situaţia lui juridică a fost clarificată în favoarea părţilor din prezentul litigiu şi că la modul în care se prezintă azi situaţia topograficului nr.14574/70 dezmembrat în 14574/70/1, 14574/70/2 şi 14574/70/3, este posibilă o partajare a terenului în litigiu  longitudinal, conform folosinţei actuale (folosinţă ce se întinde de-a lungul a zeci de ani), este mai eficientă, nu duce la îmbucătăţiri inutile şi lipsite de pragmatism a topograficului în litigiu, dacă se păstează modul cum a fost dispusă de instanţa de apel.

Potrivit concluziilor experţilor care au efectuat expertizele topografice în cauză, G şi S şi având în vedere şi concluziile orale puse de expertul M V, în faţa instanţei de recurs, în şedinţa publică din 19 aprilie 2012, la momentul actual recurentul M V are posibilitatea să-şi deschidă poartă şi uşă de acces la casa de la stradă direct şi separat de intrarea actuală care este comună celor două părţi.

Aşa fiind, recursul este fondat şi a fost admis în baza prevederilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă,  fiind modificată decizia recurată în tot, în sensul că a fost admis apelul declarat de M V şi a fost schimbată în parte sentinţa apelată, în sensul că partajarea numărului top.14755/1 s-a dispus longitudinal conform schiţei întocmite de expertul G I anexa 2 la raportul de expertiză, întocmit în faţa instanţei de fond şi aflată la fila 176 din dosarul Judecătoriei S M nr.4068/1999 casa din curte, fiind atribuită în totul pârâtului M V, iar suprafaţa de 60 m.p. teren propusă a rămâne în proprietatea comună, a fost atribuită în lotul reclamantului M I, astfel încât lotul reclamantului va avea o suprafaţă totală de 2188 m.p. iar lotul ce s-a atribuit pârâtului o suprafaţă totală de 2128 m.p..

Întrucât potrivit aceleaşi expertize întocmite de expert G I pârâtul, căruia i se atribuie în tot casa din curte ar trebui să achite reclamantului M I o sultă de 1500 RON pentru cota de moştenire ce-i revine acestuia din cota de 1 parte din construcţia ce a constituit contribuţia mamei părţilor la edificarea casei şi pe care a şi folosit-o până la deces, iar reclamantul conform schiţei primeşte în plus 30 m.p. teren faţă de cota lui de 1 parte şi ar trebui să achite la rândul său sultă pentru cei 30 m.p. teren primiţi în plus, instanţa a compensat sultele pe care şi le datorează reciproc părţile.

În privinţa construcţiei de la stradă, sistarea de indiviziune se va face tot conform expertizei judiciare întocmite de expert inginer G I relevată în anexa I la raportul de expertiză existentă la fila 175 la dosarul Judecătoriei Satu Mare cu nr. 4068/1999, expertiză ce face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunţa, urmând ca la întabulare cele două loturi să primească numere cadastrale noi fiecare.

Domenii speta

Spete similare