Instituire curatela

Sentinţă civilă 354 din 06.02.2015


INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei deduse judecăţii, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de …. sub nr…, reclamanţii ….. şi …. au solicitat instituirea curatelei pentru minorii …. şi ….. şi numirea pârâtei …… , în calitate de curator.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanţii au arătat, în esenţă, că sunt plecaţi din ţară, iar pentru reprezentarea intereselor minorilor, aflaţi în grija bunicii materne, se impune numirea unui curator.

În drept, au fost invocate prevederile art. 58 din Codul de procedură civilă, şi dispoziţiile Codului civil iar în susţinerea cererii au fost depuse la dosar înscrisuri.

Acţiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 29 alin. 1 lit. e din O.U.G. nr. 80/2013.

Analizând cererea în raport de actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că aceasta este nefondată.

Astfel, potrivit art. 106 alin. 1 din Codul civil „ocrotirea minorului se realizează prin părinţi, prin instituirea tutelei, prin darea în plasament sau, după caz, prin alte măsuri de protecţie specială anume prevăzute de lege”, iar instituirea curatelei este o măsură de ocrotire a majorului.

Numirea unui curator special pentru reprezentarea intereselor minorului are loc în cazurile limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 150 alin. 1 şi 2 din Codul civil, respectiv ori de câte ori între tutore şi minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele ce trebuie să ducă la înlocuirea tutorelui, sau dacă din cauza bolii sau din alte motive tutorele este împiedicat să îndeplinească un anumit act în numele minorului pe care îl reprezintă sau ale cărui acte le încuviinţează.

Pe de altă parte, măsura de ocrotire a minorului prin instituirea tutelei se poate dispune în cazurile expres prevăzute la art. 110 din Codul civil, respectiv „atunci când ambii părinţi sunt, după caz, decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau li s-a aplicat pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părinteşti, puşi sub interdicţie judecătorească, dispăruţi ori declaraţi judecătoreşte morţi, precum şi în cazul în care, la încetarea adopţiei, instanţa hotărăşte că este în interesul minorului instituirea unei tutele”.

Instanţa constată că situaţia de fapt din prezenta cauză nu se încadrează în prevederile legale enunţate, iar argumentele aduse de reclamanţi nu sunt în măsură să determine instituirea măsurii solicitate. 

Împrejurarea că părinţii minorilor sunt plecaţi din ţară perioade îndelungate de timp, pe lângă faptul că nu a fost dovedită, nu poate determina luarea unor măsuri de ocrotire a minorului în lipsa unor dovezi din care să rezulte existenţa unuia dintre cazurile prevăzute de lege.

Faţă de argumentele expuse, instanţa va respinge acţiunea ca nefondată.